FLYONE lansează zborul direct Chișinău – Copenhaga

P.
| 17 iunie, 2025
14:57

Promo

Chișinău, 17 iunie 2025 — FLYONE, cea mai mare companie aeriană din Republica Moldova, a lansat oficial astăzi noua rută directă Chișinău – Copenhaga, extinzând rețeaua de destinații europene și facilitând conexiunile dintre Moldova și Regatul Danemarcei. Noua rută va fi operată de două ori pe săptămână, în zilele de marți și sâmbătă, oferind pasagerilor opțiuni flexibile și accesibile pentru călătorii de afaceri sau recreere.

Evenimentul de inaugurare, desfășurat la Aeroportul Internațional Chișinău, s-a bucurat de participarea Excelenței Sale, Ambasadorul Regatului Danemarcei în Republica Moldova, dl Søren Jensen, care a salutat această inițiativă de conectare directă între cele două capitale.

„Cred că este minunat că avem acum un zbor direct între țările noastre. Este un pas important în consolidarea relațiilor bilaterale, inclusiv în domeniul economiei, culturii și turismului. Salut inițiativa FLYONE și sper să vedem și mai multe zboruri în viitor”, a declarat E.S. Søren Jensen, Ambasadorul Danemarcei în Republica Moldova.

La rândul său, dl Mircea Maleca, Director General FLYONE, a subliniat angajamentul companiei de a răspunde cerințelor pasagerilor prin extinderea rețelei de rute.

„Ne bucurăm să lansăm ruta Chișinău – Copenhaga, care vine ca răspuns la cererea în creștere din partea pasagerilor noștri. FLYONE continuă să investească în extinderea destinațiilor și oferirea de opțiuni competitive de călătorie, contribuind la conectarea Moldovei cu piețele europene”, a menționat dl Mircea Maleca.

Despre FLYONE

FLYONE (www.flyone.eu) a fost lansată în 2016 și a devenit cea mai mare companie aeriană din Moldova. FLYONE ARMENIA a fost lansată în 2021 și a devenit compania aeriană nr. 1 din Armenia în 2022.
În 2022, compania a devenit membră a Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA).
În decembrie 2022, FLYONE Airlines SRL a primit certificatul de operator aerian emis de Autoritatea Aeronautică Civilă Română (AACR) și licența emisă de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii.
În 2023, compania a reînnoit certificarea IOSA – cel mai înalt standard de siguranță în managementul operațional – și a atins 2 milioane de pasageri, lansând 14 rute noi și extinzând flota cu 3 aeronave.
În 2024, FLYONE a lansat două noi destinații: Praga și Manchester, răspunzând cererii în creștere și atingând un record de 2,4 milioane de pasageri.

FLYONE este cea mai dinamică companie aeriană din Republica Moldova, cu o rețea de destinații în continuă extindere și o flotă modernizată. Printre cele 39 de zboruri regulate și charter, FLYONE leagă Chișinăul de destinații populare precum: Stuttgart, Torino, Palma de Mallorca, Lyon, Bremen, Copenhaga, Alicante, Manchester, Praga, Dubai, Bologna, Roma, Milano, Berlin, Tbilisi, München, Larnaca, Frankfurt, Tel Aviv, Luton, Stansted, Parma, Verona, Dublin, Lisabona, Paris, Istanbul, Erevan, Bruxelles, Düsseldorf, Nisa, Amsterdam, Barcelona, Tirana, Tunisia, Antalya, Heraklion, Sharm El-Sheikh, Tivat și Hurghada.

Pentru mai multe informații, vizitați site-ul oficial: www.flyone.eu

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

flyone, Moldova

Știri similare

Video News

Ignatiev nu a auzit despre dronă/ Tofan caută gaz mai ieftin/ Rușii cu miliarde sunt buni?

Video

VIDEO Procurorii modifică învinuirea în dosarul „kuliok”

NM espresso

NM Espresso: Chișinăul și Tiraspolul au convenit să negocieze, în Moldova au căzut încă două drone, NewsMaker a ajuns pe primul loc în topul încrederii

Marina Ghilien
| 25 septembrie, 2026
08:13

Chișinăul și Tiraspolul: «1+1»

Ieri, la sediul Misiunii OSCE din Tiraspol, a avut loc, după o pauză îndelungată, cea de-a treia întâlnire din acest an a reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului — vicepremierul pentru reintegrare Valeriu Chiveri și șeful diplomației de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Potrivit comunicatelor oficiale, părțile au discutat un spectru larg de probleme și au convenit să reia activitatea grupurilor de experți pentru soluționarea problemelor curente ale locuitorilor de pe ambele maluri ale Nistrului.

În pofida divergențelor și a acuzațiilor reciproce, părțile și-au exprimat disponibilitatea de a menține contactele și de a organiza până la sfârșitul anului încă o întâlnire a reprezentanților politici ai celor două părți.

Din nou drone

În ajun, patru drone au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Poliția a găsit fragmentele unei drone în raionul Florești, iar ulterior fragmentele unei alte drone au fost descoperite în raionul Briceni.

Guvernul a condamnat incidentele cu drone. Iar președintele Comisiei parlamentare pentru securitate, Lilian Carp, și-a exprimat speranța că ținta acestora «nu a fost Centrala Hidroelectrică de la Dnestrovsk, deoarece acesta reprezintă un risc enorm pentru Moldova».

Între timp, Vasile Tofan, aflat într-o vizită în SUA, a declarat că o invazie a Rusiei în Moldova este puțin probabilă în viitorul apropiat. Totodată, el consideră că Rusia «testează» reacția statelor NATO, inclusiv prin intermediul dronelor care ajung în Moldova.

Alegerile din Găgăuzia

La alegerile pentru funcția de bașcan al Găgăuziei, PSRM îl va susținepe fostul deputat Fiodor Gagauz, care în perioada 2014 — 2025 a fost membru al fracțiunii parlamentare a PSRM. Potrivit lui Igor Dodon, partidul a ales între acesta și fosta deputată Ivanna Koksal, însă a decis în unanimitate să-l susțină pe Gagauz.

BOP: direcția țării, economie, politică

Mai mult de jumătate dintre cetățenii Moldovei consideră că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, iar veniturile majorității familiilor abia acoperă necesitățile de bază. Acest lucru reiese din rezultatele celui mai recent sondaj al Barometrului Opiniei Publice (BOP).

Întrebați ce ar putea îmbunătăți situația social-economică din țară, majoritatea respondenților au răspuns: schimbarea guvernării, sprijinirea fermierilor și combaterea criminalității.

De asemenea, potrivit BOP, dacă alegerile parlamentare ar avea loc duminica viitoare, în Parlament ar accede patru formațiuni: PAS (27%), PSRM (11,2%), «Democrația Acasă» (8,6%) și «Partidul Nostru» (5,7%). Totodată, aproape o treime dintre alegători nu știu cu cine să voteze sau nu ar participa deloc la alegeri.

Protestele fermierilor

Fermierii din raionul Basarabeasca vor organiza astăzi un protest de avertizarepe traseul Cimișlia-Basarabeasca. Anterior, Asociația «Forța Fermierilor» a amenințat cu proteste de amploare, cu participarea tehnicii agricole, dacă autoritățile nu vor da curs revendicărilor agricultorilor și nu vor modifica proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2027.

Situația din jurul Nistrului: Hajder

Ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a cerut deschiderea stației de captare a apei de la Vadul lui Vodă pentru deputați și specialiști, deoarece aceasta este «un obiectiv strategic, nu curtea lui Ceban». Astfel, ministrul a comentat declarația primarului Chișinăului, Ion Ceban, potrivit căreia autoritățile centrale intenționează să preia controlul asupra stației.

Hajder a mai declarat că debitul de apă care ajunge în lacul de acumulare de la Nistru a scăzut la 18 m³/s, în condițiile unui debit evacuat de 60 m³/s. În acest context, Kievul solicită «reducerea semnificativă a volumului actual al deversării».

Tofan și Makarov: reacții

Întâlnirea și înțelegerile dintre premierul Vasile Tofan și miliardarul Igor Makarov, care și-a exprimat disponibilitatea de a furniza gaze Moldovei, au provocat discuții aprinse. Presa, politicienii și reprezentanții societății civile au amintit despre legăturile lui Makarov cu Rusia și despre sancțiunile impuse de Canada și au cerut autorităților transparență în ceea ce privește eventualele investiții. Guvernul a răspuns că va examina orice surse de gaze care sunt legale și avantajoase pentru Moldova.

Spînu despre prețul gazelor naturale

Fostul ministru al Infrastructurii, Andrei Spînu, a criticat solicitarea Energocomde a majora din nou tariful pentru gazele naturale. El a îndemnat autoritățile să nu numească situația actuală «fără precedent», deoarece prețul mediu pe bursă al gazului este în prezent de aproximativ trei ori mai mic decât în 2022.

Energocom: ce au aflat jurnaliștii

Între timp, jurnaliștii au aflat că întreprinderea de stat Energocom cheltuiește aproximativ 6,4 milioane de lei pe an pentru chiria sediului, iar cea mai mare parte a acestei sume este inclusă în tariful pentru gazele naturale. Mai mult, potrivit unei investigații jurnalistice, banii pentru chirie ajung la companii controlate de omul de afaceri Arcadie Topalo, condamnat anterior pentru evaziune fiscală.

Noi reguli pentru numirea judecătorilor Curții Constituționale

Parlamentul a aprobat proiectul de lege care modifică procedura de selectare și numire a judecătorilor Curții Constituționale. De acum, cele trei instituții care numesc judecătorii CC — Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii — vor desfășura selecția conform unor reguli unitare, vor publica date despre candidați și vor verifica integritatea acestora. Totodată, durata procedurii a fost extinsă de la 45 de zile la trei luni.

Pe scurt

Carburanții s-au scumpit din nou: benzina A-95 până la 34,19 lei pentru un litru, iar motorina până la 36,81 lei pentru un litru.

Ministerul Muncii a avertizat asupra unor escroci din sudul Moldovei care, prezentându-se drept asistenți sociali, merg din casă în casă și colectează datele personale ale cetățenilor pentru «înregistrarea» pentru compensații.

Liderul «Partidului Nostru», Renato Usatîi, a adus-o în Parlament pe protagonista videoclipului viral «Om uspeșnîi». El a spus că împreună pregătesc inițiative comune, despre care vor vorbi ulterior.

Dosarul «kuliok» — material video NM

Procurorii intenționează să modifice acuzația formulată împotriva lui Igor Dodon în dosarul «kuliok». Ordonanța urmează să-i fie înmânată personal, însă Dodon nu s-a prezentat la ședința Curții Supreme de Justiție. Detalii, în materialul video NM.

NewsMaker a ajuns pe primul loc în topul încrederii

NewsMaker s-a clasat pe primul loc în noul clasament al încrederii în presa online din Moldova. Clasamentul a fost realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în urma analizei materialelor publicate de 40 de portaluri.

Agenda zilei, 25 septembrie:

10:00 — Prezentarea noului model de pașaport al Republicii Moldova.
10:00 — Ședința ANRE.

top, тирасполь

Știri similare

Externe

Presa: Rusia a amenințat Armenia cu sistarea livrărilor de gaze de la 1 noiembrie

Ana-Maria Dolghii
| 24 septembrie, 2026
20:01

Rusia ar fi amenințat că va sista complet, începând cu 1 noiembrie, livrările de gaze către Armenia, dacă autoritățile de la Erevan nu vor îndeplini mai multe condiții politice impuse de Kremlin. Potrivit publicației armene „Hraparak”, care citează surse din Rusia, Moscova ar cere, între altele, ca Armenia să renunțe la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri și să-și clarifice opțiunea geopolitică între apropierea de Uniunea Europeană și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică. Informația nu a fost confirmată oficial de Moscova, transmite DW.

Livrările de gaze rusești către Armenia sunt suspendate în prezent, din cauza unor lucrări de mentenanță planificate. Între timp, necesarul intern este acoperit din rezervele aflate în depozite.

Sursele citate de „Hraparak” susțin că, la 1 noiembrie, ar putea avea loc o „avarie” majoră sau ar putea fi invocat un alt caz de forță majoră, în urma căruia livrările de gaze nu ar mai fi reluate.

Potrivit publicației, Moscova ar fi transmis Erevanului mai multe condiții. Una dintre acestea ar viza renunțarea la discuțiile privind viitorul bazei militare ruse din Giumri, precum și la eventualele măsuri împotriva companiilor cu capital rusesc. Printre acestea se numără „Căile Ferate din Caucazul de Sud” și „Gazprom”.

O altă condiție ar viza relația Armeniei cu Uniunea Europeană. Potrivit „Hraparak”, Erevanul ar trebui fie să renunțe la legea care prevede lansarea procesului de integrare europeană, fie să stabilească data unui referendum pe această temă. Astfel, Armenia ar urma să decidă între apropierea de UE și menținerea în Uniunea Economică Eurasiatică.

De asemenea, Moscova ar cere încetarea urmăririi penale a politicienilor apropiați de Rusia și numirea unui vicepremier acceptat de Kremlin, mai scrie publicația armeană.

Rusia a avertizat anterior Armenia, pe 26 mai, că ar putea denunța unilateral acordul privind livrările de gaze naturale, produse petroliere și diamante brute, în cazul în care Erevanul va continua pe calea aderării la Uniunea Europeană.

Armenia rămâne în continuare puternic dependentă de gazul rusesc. În 2025, „Gazprom” a livrat țării aproximativ 2,7 miliarde de metri cubi de gaze. Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Armenia beneficiază de un preț preferențial de 177 de dolari pentru 1.000 de metri cubi. Kremlinul a avertizat, de asemenea, că, în cazul retragerii Armeniei din Uniunea Economică Eurasiatică, prețul gazelor ar urma să fie stabilit la nivelul pieței.

Pe 16 septembrie, secretarul Consiliului de Securitate al Armeniei, Armen Grigorian, a declarat că țara ar putea înlocui gazul rusesc cu livrări din Azerbaidjan, Turcia și Iran. Referindu-se la prețul mai mic al gazului rusesc, acesta a afirmat că gazul „este folosit ca monedă politică”.

Premierul Nikol Pașinian a declarat anterior că Armenia va continua să caute surse alternative de gaze, indiferent de deciziile Moscovei privind prețul combustibilului. Potrivit acestuia, demersul face parte din politica Erevanului de consolidare a independenței și statalității țării.

Relațiile dintre Moscova și Erevan s-au tensionat în ultimele luni. Din mai, Rusia a introdus restricții asupra importurilor mai multor produse din Armenia, inclusiv alcool, legume, fructe, pește, produse lactate și flori.

În replică, autoritățile armene au început să redirecționeze o parte din exporturi către alte piețe, inclusiv către țările europene.

Știri similare

Viață

Un nou incident cu drone: Fragmente ale unui aparat, găsite în raionul Briceni

Ana-Maria Dolghii
| 24 septembrie, 2026
19:12

Fragmente ale unei drone au fost depistate joi, 24 septembrie, în apropierea frontierei de stat, în raionul Briceni. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră (IGPF).

Potrivit IGPF, o patrulă din cadrul Sectorului Poliției de Frontieră Briceni, aflată în misiune de supraveghere a frontierei, a găsit fragmentele în jurul orei 16:50, la aproximativ 1 700 de metri de linia frontierei, în interiorul Republicii Moldova.

Zona a fost imediat delimitată, iar la fața locului au fost solicitate serviciile specializate. Subdiviziunile specializate se deplasează la locul incidentului pentru a întreprinde măsurile necesare și a stabili toate circumstanțele.

Amintim că, în dimineața de 24 septembrie, pe fondul atacurilor ruse asupra Ucrainei, patru obiecte aeriene au încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova. Două dintre acestea au căzut pe teritoriul țării – unul în raionul Florești, iar celălalt în apropierea satului Camenca din regiunea transnistreană.

În reacție, Ministerul Afacerilor Externe a emis un comunicat în care a cerut Federației Ruse „să înceteze imediat atacurile asupra Ucrainei și orice acțiune care amenință securitatea Republicii Moldova și a cetățenilor săi”.

De la începutul războiului din Ucraina, în 2022, și până în prezent, spațiul aerian al Republicii Moldova a fost încălcat de 81 de ori de rachete și drone de producție rusească și iraniană, inclusiv drone-momeală. Doar în acest an au fost înregistrate 44 de astfel de incidente, potrivit Ministerului Apărării.

Știri similare

Politică

Critici în spațiul public după discuția lui Tofan cu miliardarul Makarov. Guvernul: „Vom căuta orice opțiune care poate aduce gaze mai ieftine”

Ana-Maria Dolghii
| 24 septembrie, 2026
18:52

Declarațiile premierului Vasile Tofan despre discuțiile cu miliardarul Igor Makarov, care s-a declarat pregătit să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, au generat un val de reacții critice în mediul online. În timp ce unii au pus sub semnul întrebării prezentarea lui Makarov drept „investitor” și „filantrop” și au cerut mai multă transparență în eventualele înțelegeri cu acesta. Între timp, Guvernul a transmis că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și vor analiza „orice variantă” care poate fi legală, sigură și avantajoasă economic pentru stat.

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul Alexandru Cozer susține că Makarov nu ar trebui prezentat drept „erou, filantrop și salvator”, invocând istoricul acestuia de afaceri în Republica Moldova și relațiile sale cu Rusia. El a amintit, între altele, de privatizarea Uzinei Metalurgice de la Râbnița și de promisiunea unei investiții într-o centrală electrică la Burlăceni, care nu a fost realizată.

„În loc să facă pușcărie în Moldova și să fie lipsit de cetățenie pentru că ne face de rușine în fața unui partener atât de important precum Canada, unii de la noi ni-l prezintă drept mare salvator”, a scris el.

La rândul său, președintele PNM, Dragoș Galbur, a criticat modul în care Igor Makarov este prezentat în spațiul public în ultimele zile, afirmând că imaginea de miliardar, investitor și filantrop este promovată fără suficiente întrebări despre trecutul și interesele sale.

Galbur a atras atenția și asupra litigiului pe care Makarov îl are cu Canada, unde solicită despăgubiri în baza acordului bilateral de protecție a investițiilor dintre Canada și Republica Moldova. „Un miliard de dolari spus la televizor este deocamdată o promisiune. Înainte să ni se vândă povestea marelui investitor și binefăcător, cred că ar trebui să vedem documentele, condițiile și interesele reale din spatele acestei promisiuni”, a menționat politicianul.

Expertul WatchDog Valeriu Pașa a calificat Canada drept „un partener important și sincer al Republicii Moldova” și a spus că autoritățile de la Chișinău ar trebui să fie prudente în relația cu o persoană sancționată de Ottawa.

„Aici numai transparența completă ar putea justifica ipotetic să ai treabă cu un astfel de personaj precum acest Makarov. Să fie pus pe tapet ce își dorește și ce avem la schimb”, a afirmat Pașa.

Jurnalistul Vitalie Călugăreanu a reacționat prin a distribui declarațiile premierului despre discuțiile cu Makarov și a scris: „Noi, ăștia mai vechi în jurnalismul din Moldova, încă nu avem Alzheimer. Las acest citat aici, pentru că el va conta mai încolo”.

Și activistul Vasilie Sprânceană a criticat prezentarea lui Makarov drept posibil „salvator” al sectorului energetic. Acesta a făcut trimitere la investiția anunțată în trecut de miliardar la Burlăceni și la istoricul afacerilor sale în Republica Moldova.

„Eu nu m-aș uita la «miliardele» pe care Makarov vrea să le investească în Moldova sub pretextul salvării. M-aș uita la ce va obține în schimb”, a scris Sprânceană.

Reacția Guvernului

După reacțiile din spațiul public, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dumitru Ciorici, a declarat că autoritățile caută activ surse alternative de aprovizionare cu gaze și că vor analiza orice opțiune care poate oferi Republicii Moldova condiții mai bune.

Potrivit lui Ciorici, Republica Moldova consumă anual circa 700-800 de milioane de metri cubi de gaze pe malul drept, iar la prețurile bursiere actuale factura anuală poate ajunge la 600-700 de milioane de euro.

„Nu vom sta pasiv, uitându-ne la graficele de la bursă. Vom căuta activ orice opțiune suplimentară serioasă care poate aduce Moldovei gaze mai ieftine și condiții mai bune – inclusiv contracte pe termen mai lung și surse alternative de aprovizionare. Fie că vorbim de gaz american, azer, qatarez sau turkmen, vom analiza fiecare variantă care este legală, sigură și avantajoasă economic pentru Republica Moldova. Vom vorbi cu guverne, producători, traderi și oameni care cunosc această piață și pot deschide uși. Avem doar un criteriu: prețul final pentru Moldova, siguranța livrării și independența noastră energetică”, a menționat reprezentantul Executivului.

Acesta a mai spus că, atunci când discuțiile se vor transforma în oferte concrete, autoritățile vor prezenta public „cifrele, condițiile și rezultatele cu maximă transparență”.

***

Amintim că, pe 21 septembrie, la o emisiune de la TV8, Igor Makarov a declarat că este gata să investească în sectorul energetic din Republica Moldova, subliniind că a discutat subiectul cu premierul Tofan. Acesta a spus că urmărește atât afacerile cu gaze, cât și livrările de produse petroliere și piața financiară. Totodată, miliardarul a mai spus că este pregătit să sponsorizeze inclusiv proiecte de binefacere. Ulterior, șeful Guvernului a confirmat că întrevederea a avut loc și a spus că l-a rugat pe Makarov să identifice proiecte umanitare pe care să le sponsorizeze.

igor makarov, top

Știri similare

Viață

Planurile guvernului pentru Vila Herța: Ministerul Culturii anunță consultări publice după solicitarea privind crearea Muzeului Femeilor în Artă

Ana-Maria Dolghii
| 24 septembrie, 2026
17:38

Autoritățile elaborează un studiu de prefezabilitate pentru Vila Herța și Vila Kligman din Chișinău, în cadrul procesului de restaurare a celor două edificii, sprijinit de Franța. Muzeul Național de Artă al Moldovei, care gestionează edificiile, intenționează să înființeze în Vila Kligman un muzeu dedicat pictorului Mihai Grecu, iar destinația Vilei Herța urmează să fie discutată în cadrul unor consultări publice, după ce reprezentanți ai sectorului cultural au propus crearea unui Muzeu al Femeilor în Artă. Informațiile se regăsesc într-o scrisoare transmisă de Ministerul Culturii managerului cultural Victoria Nagy Vajda, una dintre persoanele care propun crearea Muzeului Femeilor în Artă. La rândul său, Nagy Vajda afirmă că toate propunerile privind viitorul celor două clădiri ar trebui analizate în mod egal și în cadrul aceluiași proces de consultare.

Într-o scrisoare semnată de secretarul de stat Corneliu Cirimpei, Ministerul Culturii a precizat că, în cazul vilelor urbane „V. Herța” și „M. Kligman” este în curs de elaborare un studiu de prefezabilitate. Documentul va sta la baza deciziilor privind dezvoltarea și funcțiunile viitoare ale celor două edificii.

Totodată, instituția a menționat că Muzeul Național de Artă al Moldovei intenționează să creeze în Vila „M. Kligman” Muzeul „Mihai Grecu”, dedicat operei artistului.

„În ceea ce privește propunerea de creare a Muzeului Femeilor în Artă în «Vila urbană a lui V. Herța», Ministerul Culturii apreciază valoarea și relevanța acesteia și consideră importantă continuarea dialogului cu reprezentanții comunității artistice și ai societății civile. În acest sens, în perioada următoare, vor fi organizate consultări publice și ateliere de lucru cu participarea reprezentanților societății civile, ai comunității artistice și ai sectorului cultural, în vederea elaborării unei viziuni coerente privind dezvoltarea edificiilor «Vila urbană a lui V. Herța» și «Vila urbană a lui M. Kligman» și stabilirea funcțiunilor lor muzeale”, a menționat ministerul.

În răspunsul său către minister, Victoria Nagy Vajda a salutat organizarea consultărilor și a spus că va participa la acestea. Ea a remarcat însă că proiectul Muzeului „Mihai Grecu” pare deja conturat la nivel instituțional și consideră că toate propunerile privind destinația complexului Herța–Kligman ar trebui evaluate după aceleași criterii.

Potrivit acesteia, proiectele ar trebui analizate în funcție de oportunitate, fezabilitate și impact, ținând cont de patrimoniul existent, de nevoile actuale ale sectorului cultural și de tendințele europene din domeniul muzeal.

„Astfel, consider că discuția privind destinația viitoare a celor două edificii trebuie să depășească perspectiva unor opțiuni instituționale deja conturate, dar care nu au fost supuse anterior unei dezbateri publice, și să ia în considerare în mod real potențialul pe termen lung al acestui ansamblu, astfel încât decizia privind viitoarea destinație a complexului Herța–Kligman să fie fundamentată și orientată spre interesul public și dezvoltarea durabilă a sectorului cultural”, a declarat Victoria Nagy Vajda.

Amintim că Victoria Nagy Vajda și istoricii de artă Ludmila Toma și Constantin Ciobanu au propus, la sfârșitul lunii august, înființarea unui Muzeu al Femeilor în Artă în Casa Herța, după restaurarea clădirii. Într-o scrisoare deschisă adresată președintei Maia Sandu, cei trei au solicitat sprijin pentru inițiativă.