Andrei Mardari / NewsMaker

FOTO Ministra Sănătății, despre instituțiile medicale de la Orhei: Cum a fost posibil să fie distrus și adus într-un așa hal

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a efectuat o vizită la instituțiile medicale publice din Orhei – spitalul raional, Centrul de Sănătate nr.1, stația AMU, Centrul de Instruire al Colegiului de Medicină și Spitalul Clinic de Psihiatrie. Totodată, ministra a vizitat fiecare unitate și serviciu auxiliar, s-a întâlnit cu medicii și cu personalul medical. Ala Nemerenco se întreabă cum a fost posibil, la doar o distanță de 50 km de Chișinău, să fie distrus și adus într-un așa hal, spitalul raional, fost spital mare județean.

Potrivit ministrei, nu există nicio logică în amplasarea secțiilor, iar pacienții sunt purtați prin curte kilometri întregi în stare gravă de la UPU la diagnostic, sau din neurologie la terapie intensivă. Ala Nemerenco zice că a parcurs dintr-un bloc în altul vreo 5 km.

„Despre contractul de locațiune pe care l-a semnat Consiliul raional împreună cu fosta administrație și un agent privat, prestator de servicii de diagnostic, cu condiția dubioasă că spitalul nu are dreptul să procure așa echipament 25 ani și nici să coopereze cu vreo entitate guvernamentală în acest sens, nici nu mai pomenesc. Toate serviciile de diagnostic sunt achitate de spital, iar agentul plătește locația tocmai 250 euro (!) pe lună. Deci, acesta nu e un parteneriat public-privat, e un simplu contract de dare în locațiune a unor spații, iar condițiile de stopare a dezvoltării spitalului pentru 25 ani (!) aduce a răket a.’90. Voi solicita ofițerii CNA să se pronunțe pe detaliile acestui contract și prejudiciile financiare aduse spitalului și pacienților r.Orhei”, a povestit Nemerenco.

Totuși, Ala Nemerenco spune că sunt și lucruri de apreciat.

„Cel mai mult m-a bucurat ședința și discuția cu colectivul care a durat mult mai mult decât planificasem. M-a bucurat fiindcă am văzut atâta speranță în ochi. Va fi greu de refăcut ce a fost distrus aproape până în temelie. Dar nu imposibil. Fiindcă acolo sunt oameni, – medici și pacienți, care au așteptat atâta timp schimbarea. O să public doar o poză – ca să înțelegeți în ce veac e ancorat spitalul din Orhei. Ar fi bine să și-o pună pe perete acasă în ramă toate fostele administrații raionale și ale spitalului”, a adăugat ministra Sănătății.

De asemenea, Nemerenco a amintim că în Orhei s-a început din martie construcția unei stații noi AMU, iar la Spitalul de Psihiatrie – reconstrucția și asigurarea cu echipament a blocului alimentar.

Facebook.com/Ala Nemerenco

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: