NewsMaker

FOTO Răspuns pentru Bolea? Fermierii au venit la Parlament cu canistre

Un grup de fermieri-protestatari au venit pe 16 februarie, la Parlament, cu canistre. Se întâmplă la trei zile după ce Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Vladimir Bolea a declarat că Republica Moldova „nu are nici două canistre” în care să depoziteze motorina donată de România pentru fermieri.

În timpul unor declarații de pe scările Parlamentului, un fermier a confirmat că recipientele aduse sunt un răspuns pentru replica ministrului Agriculturii.

Le-am adus recipiente. Se plângeau că nu au unde păstra motorina. Le aducem și mai multe. Cineva a făcut o replică că nu se permite în acestea din plastic. Dacă trebuie le aducem din metal canistre”, a spus agricultorul.

NewsMaker
NewsMaker

În cadrul unei conferințe de presă din 13 februarie, Vladimir Bolea a declarat că motorina gratuită din România, destinată fermierilor din Moldova afectați de secetă, nu a fost livrată încă, deoarece statul nu dispune de un depozit de păstrare a resursei și nici nu a reușit să identifice unul deocamdată. „Toate depozitele petroliere ale Republicii Moldova au fost privatizate, vândute și statul nu are nici măcar două canistre în care să-și depoziteze motorina, nu încă rezerva națională”, a spus ministrul. Detalii – AICI.

Precizăm că agricultori din cadrul Asociației „Forța Fermierilor” protestează deja de cinci zile consecutiv. În acest interval, manifestații cu tractoare sunt organizate în mai multe regiuni ale țării, inclusiv la vama Leușeni, de la granița Republicii Moldova cu România, care este blocată în tot acest timp. Fermierii-protestatari au condiționat deblocarea vămii prin discuții cu conducerea de vârf a țării: președinta Maia Sandu, premierul Dorin Recean și șeful legislativului Igor Grosu.

Nemulțumirile fermierilor

Agricultorii cer impunerea unui moratoriu băncilor asupra aplicării amenzilor, înființarea unei comisii speciale care să analizeze cazurile fermierilor care nu pot să-și plătească datoriile și alocarea a 50% din fondurile Agenției Naționale de Plăți pentru Agricultură pentru compensarea pierderilor pentru culturile de floarea-soarelui și porumb în 2023.

De cealaltă parte, Guvernul spune că în ultimii 4 ani au fost alocate 6 miliarde de lei pentru a ajuta fermierii, dintre care 2 miliarde – în 2023. De asemenea, Guvernul a precizat că în 2024 se planifică alocarea a încă 3,1 miliarde de lei pentru agricultori: 1,6 miliarde din Fondul de subvenționare, iar 1,5 miliarde de lei – din granturi.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

cfts.org.ua

Zbor întârziat sau anulat în Moldova: ce compensații poți primi și în ce condiții

Mai mult de un sfert dintre cursele de pe Aeroportul Chișinău decolează sau aterizează cu întârziere. Pentru întârzieri de lungă durată, anulări de zboruri și alte situații neprevăzute, pasagerii pot solicita compensații. NewsMaker explică ce plăți sunt prevăzute, câte solicitări primește anual Autoritatea Aeronautică Civilă și ce sume au fost achitate pasagerilor de către companiile aeriene în ultimii ani.

Autoritatea Aeronautică Civilă (AAC), instituție care are printre atribuțiile sale de bază protejarea drepturilor pasagerilor, a comunicat pentru NM că aceste drepturi sunt reglementate de Regulamentului privind compensarea şi asistenţa pasagerilor în eventualitatea refuzului la îmbarcare şi anulării sau întârzierii prelungite a zborurilor. Guvernul a aprobat acest document în 2012, prin transpunerea legislației europene. Pasagerii pot primi compensații pentru întârzieri prelungite, anularea zborului, refuzul la îmbarcare și transferul într-o clasă inferioară.

Întârzierea zborului

Una dintre cele mai frecvente probleme în transportul aerian este întârzierea zborurilor. De exemplu, în februarie 2026, potrivit datelor AAC, doar 72,4% dintre aeronave au aterizat la timp, iar 74,5% au decolat la timp de pe aeroportul Chișinău. Totuși, nu în toate cazurile de întârziere este prevăzută o compensație, iar mărimea acesteia depinde de distanța dintre aeroporturi.

Întârzierea zborului, în sine, nu înseamnă automat că pasagerul are dreptul la compensație. Pragurile de două, trei sau patru ore, în funcție de distanță, stabilesc momentul din care compania aeriană este obligată să le asigure pasagerilor hrană și apă. Compensațiile bănești se acordă doar în cazul unor întârzieri mai mari: dacă pasagerul ajunge la destinația finală cu o întârziere de peste trei ore, acesta poate primi 250 € pentru zboruri de până la 1,5 mii km, 400 € pentru curse între 1,5 mii și 3,5 mii km și 600 € pentru zboruri de lungă distanță.

Anularea zborului

Pasagerii pot primi compensații pentru anularea zborului dacă operatorul aerian nu i-a informat despre acest lucru cu cel puțin 14 zile înainte. La fel ca în cazul întârzierilor, valoarea compensației depinde de distanța dintre aeroporturi: 250 € pentru zboruri de până la 1,5 mii km, 400 € pentru curse între 1,5 mii și 3,5 mii km și 600 € pentru cele de peste 3,5 mii km.

AAC a precizat că operatorul aerian poate să nu achite compensația dacă demonstrează că anularea sau întârzierea a fost cauzată de „circumstanțe excepționale, care nu ar fi putut fi evitate chiar și dacă ar fi fost luate toate măsurile posibile”. Printre aceste circumstanțe se numără calamitățile naturale, precum erupțiile vulcanice și cutremurele, condițiile meteorologice extrem de nefavorabile, cum ar fi furtunile, ceața densă, viscolul sau poleiul, riscurile de securitate – război, atentate teroriste, tulburări – precum și grevele externe pe care compania aeriană nu le poate controla, de exemplu greva controlorilor de trafic aerian.

În cazul anulării zborului, compania aeriană trebuie să ofere rambursarea biletului sau un zbor alternativ, iar dacă pasagerul a fost informat cu mai puțin de 14 zile înainte, acesta are dreptul și la compensație. Contravaloarea biletului trebuie restituită în termen de șapte zile, la prețul de achiziție – nu doar pentru partea neutilizată a călătoriei, ci și pentru cea deja efectuată, dacă zborul ulterior nu mai are sens. Totodată, pasagerului i se poate oferi un zbor alternativ în condiții comparabile – în cel mai scurt timp sau la o dată ulterioară, la alegerea sa.

Dacă pasagerul alege un alt zbor în cel mai scurt timp și ajunge cu întârziere în comparație cu ora rezervării inițiale, el poate, de asemenea, să pretindă la compensație. Totodată, dacă întârzierea este mică — mai puțin de două ore pentru zborurile de până la 1500 km, mai puțin de trei ore pentru zborurile de la 1500 până la 3500 km și mai puțin de patru ore pentru zborurile de lungă distanță — compensația va fi redusă la jumătate.

Dacă pasagerul alege un alt zbor în cel mai scurt timp și ajunge la destinație cu întârziere față de ora rezervării inițiale, acesta poate solicita, de asemenea, compensație. Totuși, dacă întârzierea este redusă – mai puțin de două ore pentru zborurile de până la 1500 km, mai puțin de trei ore pentru cursele între 1500 și 3500 km și mai puțin de patru ore pentru zborurile de lungă distanță – valoarea compensației se reduce la jumătate.

Refuzul la îmbarcare și transferul în altă clasă

În unele situații, de exemplu în caz de overbooking sau de înlocuire a aeronavei, operatorul aerian poate refuza îmbarcarea. Potrivit regulamentului, acesta trebuie mai întâi să caute voluntari, propunându-le să renunțe la zbor în schimbul unor compensații. Dacă nu sunt găsiți suficienți voluntari, transportatorul aerian poate refuza îmbarcarea unor pasageri împotriva voinței lor. În acest caz, aceștia au dreptul la rambursarea costului biletului și la compensație: 250 € pentru zborurile de până la 1,5 mii km, 400 € pentru cursele între 1,5 mii și 3,5 mii km și 600 € pentru zborurile de lungă distanță. De asemenea, compania aeriană poate oferi un zbor alternativ, iar pe durata așteptării trebuie să asigure pasagerilor hrană, apă și, dacă este necesar, cazare la hotel.

Legea reglementează și situațiile în care pasagerul este transferat într-o clasă mai scumpă sau mai ieftină. Dacă transferul se face într-o clasă superioară, nu poate fi percepută nicio plată suplimentară. Dacă, însă, pasagerul este transferat într-o clasă inferioară, compania aeriană trebuie să îi ramburseze parțial costul biletului în termen de șapte zile: 30% pentru zborurile de până la 1,5 mii km, 50% pentru cursele între 1,5 mii și 3,5 mii km și 75% pentru zborurile de lungă distanță.

Compensațiile pot fi plătite în numerar, prin transfer bancar, prin cec sau, cu acordul scris al pasagerului, prin voucher pentru serviciile companiei aeriene.

Sute de adresări anual

Directorul AAC, Andrei Cebanu, a declarat pentru NM că, anual, instituția primește sute de adresări legate de compensații și asistență acordate pasagerilor în cazul anulării sau întârzierii zborurilor, precum și în caz de refuz la îmbarcare. În 2023 a fost înregistrat un număr record de plângeri – 682, în 2024 – 277, iar în 2025 – 331. Cele mai multe adresări, din 2020 încoace, au vizat Air Moldova – 820. Potrivit datelor AAC, în ultimii șase ani companiile aeriene au restituit sau au achitat benevol, sub formă de compensații, peste 3,3 milioane de lei, iar în mod forțat, în urma controalelor de stat, încă aproape 8,3 milioane de lei.

Cebanu a explicat că întârzierile zborurilor pot apărea din diferite motive. „Astfel de situații pot apărea din diferite motive – de natură operațională, tehnică sau excepțională – și variază în funcție de perioadă, fluxul de pasageri și condițiile externe, care influențează operarea zborurilor și nu depind de companiile aeriene”, a adăugat șeful OAC.

El a precizat că Autoritatea Aeronautică Civilă nu dispune de mecanisme sau instrumente suplimentare de control care să permită prevenirea întârzierilor de zbor. „Executarea la timp a zborurilor regulate și neregulate ține de competența exclusivă a transportatorilor aerieni, depinde de pregătirea lor profesională, de dotarea tehnică, precum și de factorii externi, care joacă un rol important în respectarea orarului de zbor”, a conchis Andrei Cebanu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: