Meduza

FOTO/VIDEO „Amiaza împotriva lui Putin” în Rusia și în lume. Oamenii au format cozi kilometrice în fața secțiilor de votare

Numeroși ruși din întreaga lume au participat pe 17 martie, în ultima zi a alegerilor prezidențiale din Rusia, la acțiunea inițiată de opoziția rusă „Amiaza împotriva lui Putin”. Cozi kilometrice au fost formate, la ora 12:00, în fața secțiile de votare din UE, dar și a unor secții din Federația Rusă, în ciuda faptului că Moscova a avertizat în ajun că rușii care vor lua parte la acțiune ar putea risca, inclusiv, dosar penal. Între timp, presa rusă scrie că peste 65 de persoane au fost reținute, în Federația Rusă, în ultima zi a plebiscitului la care candidează inclusiv președintele în exercițiu, Vladimir Putin.

La ora 12:00, pe 17 martie, mii de ruși s-au aliniat la ambasadele și consulatele Rusiei din întreaga lume. În multe orașe – Erevan, Tbilisi, Bishkek, Astana, Paris, Berlin, Londra, Lisabona, Madrid, Limassol, Tel Aviv, Haifa – cozile se întindeau pe sute de metri. Acțiunea s-a desfășurat, inclusiv, la Chișinău. Cum a fost, vezi – AICI.

Una dintre cele mai masive acțiuni are loc în Berlin. Potrivit estimărilor, cel puțin două mii de oameni s-au adunat pentru a participa la protest. Printre aceștia se numără văduva lui Navalnîi, Iulia Navalnaia, precum și opozantul rus Mihail Hodorkovski.

Cozi de oameni s-au format, la ora 12:00, și în Rusia. Oamenii au ieșit în număr mare la vot inclusiv la Moscova și Sankt Petersburg.

Între timp, publicația „Meduza” anunță că peste 65 de persoane au fost reținute în Rusia în ultima zi de vot în alegerile prezidențiale. Detenții au fost înregistrate în 16 orașe din țară.

****

Alegerile prezidențiale din Federația Rusă au debutat pe 15 martie. Astăzi, 17 martie, este ultima zi când cetățenii ruși își pot alege președintele. Principalul candidat la aceste alegeri este considerat președintele rus în exercițiu, Vladimir Putin, care candidează pentru a cincea oară. În afară de el, candidează deputatul comunist Nikolai Haritonov, liderul Partidului Democrat-Liberal Rus Leonid Sluțki și vicepreședintele Dumei de Stat Vladislav Davankov din partea formațiunii „Oameni Noi”. Niciunul nu condamnă invazia din Ucraina și nu îl critică direct pe Putin.

De menționat în acest context că rușii din întreaga lume au fost îndemnați să participe, astăzi, la un protest împotriva actualului președinte rus, care deține puterea în stat de 24 de ani – „Amiaza contra lui Putin”. Acțiunea constă în faptul ca toate persoanele care sunt împotriva lui Vladimir Putin să vină la secțiile de votare în același timp – pe 17 martie, la ora 12:00 – pentru a arăta lumii cât de mulți nu îl susțin. Acțiunea este susținută inclusiv de văduva și simpatizanții opozantului rus Alexei Navalnîi, despre care se crede că a fost omorât în colonia din Siberia în care își ispășea pedeapsa.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Виталий Шмаков / NewsMaker

CEC a decis: 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Câte vor fi în diaspora

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate pentru alegerile parlamentare, precum și a 12 secții de votare pentru locuitorii din stânga Nistrului. Deciziile au fost luate pe 24 august, în cadrul unei ședințe.

CEC a decis organizarea a 12 secții de votare pentru cetățenii cu drept de vot din localitățile din stânga Nistrului, precum și pentru cei domiciliați în municipiul Bender și în comuna Chițcani, satele Cremenciug și Gîsca din raionul Căușeni, aflate provizoriu în afara controlului suveran al autorităților constituționale ale Republicii Moldova.

De asemenea, Comisia a decis organizarea a 301 secții de votare în străinătate. Dintre acestea 4 secții de votare vor fi constituite pentru cetățenii Republicii Moldova aflați pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, Canadei, Regatului Norvegiei, Regatului Suediei, Republicii Finlanda, Republicii Islanda, Japonia, Republica Coreea, Australia și Noua Zeelandă care au ales să utilizeze drept metodă alternativă de vot, votarea prin corespondență.

***

În contextul secțiilor de votare pentru cetățenii din stânga Nistrului, amintim că pe 15 august Tiraspolul a transmis o adresare către Parlamentul Republicii Moldova, solicitând deschiderea a 41 de secții de votare la viitoarele alegeri parlamentare pentru locuitorii din regiunea transnistreană care dețin cetățenie moldovenească.

Vicepreședintele CEC, Pavel Postica, a declarat că vor fi organizate doar 10 secții. Spre comparație, la alegerile prezidențiale din toamna anului 2024 au fost deschise 30 de secții pentru cetățenii de pe malul stâng. Potrivit lui Postica, dacă analizăm prezența medie la ultimele trei scrutine, numărul secțiilor pentru locuitorii din stânga Nistrului nu ar trebui să depășească 10.

Numărul secțiilor de votare și al alegătorilor din stânga Nistrului a început să scadă din 2019. Până atunci, ambele cifre erau în creștere. Astfel, potrivit datelor Promo-Lex, la alegerile parlamentare din 2014 pentru votanții din regiune au fost deschise 26 de secții, iar la cele parlamentare din 2019 – 47. Și numărul alegătorilor a crescut în acești ani: 9 261 în 2014 și 37 257 pe circumscripția națională la alegerile parlamentare din 2019. La alegerile prezidențiale din 2020 au fost deschise 42 de secții, la parlamentarele anticipate din 2021 – 41, iar la prezidențialele din 2024 – 30. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale au votat 26 260 de alegători de pe malul stâng, adică 1,5% din numărul total al celor care au votat în turul al doilea.

Tradițional, alegătorii din stânga Nistrului dau preferință la alegeri forțelor proruse. Astfel, în turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2024, mai mult de 79% dintre alegătorii din regiune l-au susținut pe candidatul din partea Partidului Socialiștilor, Alexandr Stoianoglo. Pentru actuala președintă, Maia Sandu, au votat puțin peste 20% dintre alegători. În turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 2020, mai mult de 85% dintre locuitorii din regiune care au votat l-au susținut pe liderul socialiștilor, Igor Dodon, în timp ce pe candidata din partea PAS, Sandu, au susținut-o circa 14%.

***

Cu referire la secțiile de votare în diaspora, menționăm că în luna iulie CEC a propus deschiderea a 294 de secții. Totuși, lista prezentată atunci era una preliminară.

Prin comparație, la scrutinul din 2024 au fost deschise 231 de secții în 37 de țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: