NewsMaker/Stela Untila

FOTO, VIDEO Ce vrea diaspora de la Maia Sandu? Povești cu zmei despre UE și întrebări de la moldovenii stabiliți în Portugalia. Reportaj NM

Mai puțin de două luni au mai rămas până în luna decembrie, când Consiliul UE își va anunța decizia cu referire la Republica Moldova și Ucraina privind deschiderea negocierilor de aderare. Conducerea țării lucrează contra cronometru pentru a convinge toate statele membre în vederea luării unei decizii pozitive. În această săptămână, președinta țării Maia Sandu va participa la summitul Comunității Politice Europene, care se desfășoară în Spania. Înainte de a ajunge, însă, la Granada, orașul care găzduiește evenimentul, șefa statului efectuează o vizită de stat la Lisabona. În prima seară, șefa statului a avut o întrevedere cu diaspora din Portugalia, iar moldovenii s-au întrecut la întrebări până la ora 22:00.

Președinta Maia Sandu a ajuns la Lisabona în după-amiaza zilei de 2 octombrie. Înainte de a-și începe în mod oficial vizita de stat, șefa statului a stabilit o întâlnire cu moldoveni din Portugalia. Cu jumătate de oră înainte de ora stabilită, au început să sosească primii conaționali. Peste 200 dintre ei s-au înregistrat prealabil pentru eveniment. La discuția propriu-zisă au ajuns peste jumătate. Unii și-au adus copiii, mulți dintre care s-au născut în Portugalia.

NewsMaker/Stela Untila

„Ne iubim țară și acolo ne ducem”

O parte dintre conaționalii noștri au îmbrăcat haine populare. Este și cazul Ecaterinei Stolear, care a venit cu un buchet mare de flori galbene. Femeia este stabilită în Portugalia de 21 de ani, iar acum este determinată să revină în țară. O întreb dacă s-a gândit să revină în țară și îi dau lacrimile: „Soțul meu s-a întors acum, eu mă întorc la primăvară cu totul. Ne iubim țară și acolo ne ducem”.

NewsMaker/Stela Untila

Tot în straie naționale au venit și Sergiu Gliga. Are 19 ani și s-a născut în Portugalia. Vorbește româna bine, deși cu accent. „Părinții mei vorbesc acasă româna, însă eu în majoritatea timpului vorbesc portugheză. Și cu fratele meu vorbesc în portugheză, el e cu doi ani mai mic și la fel s-a născut aici”. 

NewsMaker/Stela Untila

„Vrem s-o întrebăm ce se întâmplă în țară. Noi aflăm doar prin Skype, dar ea ne va spune adevărul”, își explică prezența Ion Danilă, care locuiește în Portugalia de 24 de ani. Este profesor de dans la Centrul Cultural Moldav. Precizează că se ocupă de dansurile populare în timpul liber, pentru că își câștigă existența „făcând de toate”. Este însoțit de doi elevi: o tânără de 20 de ani, 14 dintre care trăiți în Portugalia, și de un adolescent de 16 ani, care este aici de când avea 3 ani. Ambii vorbesc româna.

NewsMaker/Stela Untila
NewsMaker/Stela Untila

La ora 19:15, în sala denumită „Grand Auditorio” din cadrul Centro de Congressos își face apariția și șefa statului. Aceasta poartă o rochie roșie și pantofi cu toc. Este întâmpinată cu aplauze, în timp ce urcă pe scenă alături de ambasadorul Republicii Moldova în Portugalia, Alexei Cracan. În spatele acestora este un ecran mare, pe care este afișat steagul Moldovei. 

Cele circa 150 de persoane de toate vârstele își ocupă locurile și pornește înregistrarea cu imnul de stat. 

NewsMaker/Stela Untila

Ambasadorul Moldovei la Lisabona menționează că este „prima vizită de stat a unui președinte al Moldovei din ultimele trei decenii”. Mulțimea aplaudă din nou.

Maia Sandu face o scurtă introducere, în care vorbește despre importanța aderării Republicii Moldova la UE. „Muncim, avem de făcut multe lucruri concrete, care au fost formulate anul trecut, atunci când ni s-a oferit statutul de țară-candidată. Acasă avem multe probleme de rezolvat, principala preocupare acum este să menținem pacea. Am avut și avem în continuare de administrat mai multe crize una după alta. Problemele în regiunea noastră nu se vor rezolva curând, provocările sunt mari, riscurile și amenințările externe – mă refer în special la cele care vin de la Moscova, sunt în continuare mari și avem nevoie de aripa UE ca să ne simțim în siguranță. Lupta împotriva corupției și reforma justiției este provocare mare, rezistența la aceasta este mare. Avem încă de curățat sistemul de oameni care nu respectă legea”. 

NewsMaker/Stela Untila

Bilete scumpe, bilete nule

Șefa statului le propune conaționalilor să treacă direct la runda de întrebări-răspunsuri, iar prima întrebare vine fără întârziere. Olesea Tanașiuc este directorul executivul al unei agenții de turism, care din anul 2006 reprezintă în Portugalia compania Air Moldova, iar mai nou – și Fly One. Femeia se lasă copleșită de emoții și povestește că, în ultimele șase luni, pasagerii iau cu asalt agenția. „Nu au primit rambursările și managementul companiei ne-a spus că au conturile bancare blocate și că nu pot procesa rambursările agențiilor de turism. Am înțeles că instanța ar putea da aviz pozitiv procesului de restructurare și dacă da, când s-ar prevede? Pentru că se tot amână. Iar dacă avizul va fi negativ, am înțeles că se va lua după o ordine. Vreau să știu dacă agențiile de turism vor face parte din creditorii de grad întâi pentru a primi rambursările pasagerilor”.

NewsMaker/Stela Untila

Președinta Maia Sandu îi răspunde că este, într-adevăr o problemă mare, care vizează multă lume. Șefa statului explică că Air Moldova nu este o companie de stat. „Dvs știți cum s-a întâmplat că Air Moldova, printr-un proces fraudulos, a fost adusă într-o stare în care datoriile au crescut mult, după care a fost privatizată știți în contextul cărui regim. Administrarea noii companii este un proprietar privat, administrarea a fost proastă, bilete au continuat să vândă, dar nu s-au asigurat că pot să și asigure serviciile pentru care au vândut bilete. Acum nimeni nu vă poate spune când instanța va emite o decizie, pentru că justiția este independentă. Doar că la noi își ia foarte mult timp ca să examineze și să ia o decizie și nu doar în cazul Air Moldova, dar și dosare de corupție mare. Tocmai de asta facem reforma justiției, pentru că bănuim că unii judecători nu dau la timp decizii legale nu pentru că au mult de lucru, ci pentru că sunt alți factori, care îi determină să tergiverseze”. 

NewsMaker/Stela Untila

Simion Croitoru, moldoveanul care a plecat din Republica Moldova acum 20 de ani și a fondat din străinătate magazinul online Moldova Wines, preia microfonul. Acesta spune că certificatele emise în Moldova pentru export sunt exagerat de scumpe. „În Portugalia sunt de 2-3 ori mai ieftine”. Totodată, bărbatul o întreabă pe șefa statului dacă este posibil ca Moldova să adere la SEPA (Single Euro Payments Area – o inițiativă a UE de simplificare a transferurilor bancare).

„O să transmit acest mesaj și vom vedea dacă certificatele eliberate în Moldova sunt mai mari decât în alte țări. Pe SEPA lucrăm de câțiva ani deja și cred că avem șanse bune. Nu avem încă un termen clar când se va rezolva, dar nu avem nici obstacole majore”, a răspuns președinta țării. 

„Este vreun motiv să vin în țara mea și să îi dau tot ce am învățat?”

Microfonul ajunge la un tânăr de 22 de ani, care a ajuns în Portugalia când avea doar 2 ani. „Eu mă consider moldovean, dar și portughez, pentru că Portugalia mi-a dat tot ce am azi. Dar vreau să întreb dacă există vreun program implementat de Guvern, care să aducă persoane ca mine acasă. Am terminat universitatea, termin și masteratul și vreau să aflu dacă este vreun motiv să vin în țara mea și să dau Moldovei tot ce am învățat aici”. 

Șefa statului ia în serios întrebarea și răspunde provocării:  „Cred că cel mai serios argument ca să reveniți acasă este că Moldova este cea mai mare provocare profesională. Mai mare nu știu dacă găsiți, indiferent dacă vreți să veniți în sectorul privat sau public. Avem de făcut transformări enorme, inclusiv pe calea de integrare europeană. Am lansat mai multe programe: de granturi pentru a iniția o afacere, de compensare a dobânzii… Provocări profesionale ca în Republica Moldova nu veți găsi nicăieri. Atunci când lucrezi într-o țară în care lucrurile sunt aranjate, nu poți avea un impact foarte mare. În Moldova construim de la temelie. Vrem să îi încurajăm să vină măcar pentru câțiva ani și să contribuie. Este un win-win”.

Povești cu zmei despre UE

„La ce etapă suntem cu cele nouă puncte pe care trebuia să le îndeplinim ca stat-candidat la aderarea la UE? Suntem în întârziere?”, se interesează un conațional.

Șefa statului explică: „Nu suntem în întârziere. Noi credem că suntem bine, dar Comisia Europeană face evaluarea acum și până la sfârșit de octombrie va da evaluarea. În iunie eram cei mai avansați între cele trei țări, alături de Ucraina și Georgia. Decizia va fi în decembrie, iar noi continuăm să muncim”. 

NewsMaker/Stela Untila

Maia Sandu adaugă că cea mai importantă este reforma justiției: „Depinde de judecători și procurori. Dacă ei nu-și fac treaba bine, și rezultatele sunt mai proaste. Și nu este rău doar pentru relația cu UE, ci și pentru cetățeni. Eu sunt optimistă. Despre ireversibilitate – depinde de cetățeni. Ceea ce vedem acum în sondaje e încurajator – mai mult de jumătate dintre cetățeni susțin ideea integrării europene. Dar există și foarte mult efort de a dezbina, de a dezinforma, de a speria. Se spun tot felul de povești cu zmei despre UE”. 

Diplome de onoare

În cadrul întrunirii, șefa statului a decernat trei diplome prezidențiale. Prima i-a fost conferită lui Oleg Boghenco, fizician de profesie, care în Republica Moldova a fost director de școală. Acum este implicat activ în activitatea Centrului Cultural Moldav și în special în integrarea moldovenilor în comunitatea portugheză.

NewsMaker/Stela Untila

A doua diplomă i-a fost înmânată Rodicăi Gherasim, lingvistă care ajută moldovenii să studieze limba română. Cea de-a treia diplomă a ajuns la Nadia Oliveira, moldoveanca-bloggeriță, autoarea „Jurnalului unei emigrante”.

Seara se încheie cu încă o intonare a imnului de stat cu întreaga sală în picioare. La final, Maia Sandu și ambasadorul Alexei Cracan au făcut un selfie de grup.

NewsMaker/Stela Untila
NewsMaker/Stela Untila

 ***

Potrivit estimărilor Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE), acum doi ani, în Portugalia locuiau între 25 000 și 27 000 de moldoveni.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Andrei Mardari/NewsMaker/foto simbol

Ce monumente pot fi desființate în Moldova? Precizările Ministerului Culturii

Ministerul Culturii a venit cu precizări în legătură cu instrucțiunea care reglementează procedura de înființare, strămutare și desființare a monumentelor publice, aprobată recent și care o înlocuiește pe cea din 2021. Reacția instituției vine după ce, în spațiul public, au apărut opinii potrivit cărora noua instrucțiune ar putea fi folosită pentru a elimina obiective din perioada sovietică. Ministerul a declarat că monumentele ridicate în perioada sovietică sau în alte epoci sunt protejate prin lege. Totodată, ministerul a prezentat motivele care pot conduce la inițierea procedurii de desființare a unui monument public.

Zilele trecute, șeful Comitetului Național de Coordonare „Pobeda”, Alexei Petrovici, a scris pe Facebook că noua instrucțiune „va fi încercată a fi aplicată asupra monumentelor rămase ale lui Lenin, statuilor lui Grigori Kotovski” sau altor monumente rămase în regiuni dedicate unor comandanți de brigadă din perioada sovietică. „Noua instrucțiune permite acum demolarea a tot ceea ce este considerat inutil, uzat sau contrar impulsurilor autorităților: mozaicuri, monumente, busturi”, a mai spus acesta.

Pe 13 octombrie, Ministerul Culturii a publicat ordinul ministrului Sergiu Prodan din 3 octombrie, apărut în Monitorul Oficial pe 9 octombrie, care prevede „aprobarea Instrucțiunii privind procedura de înființare, strămutare și desființare a monumentelor de for public”. Ordinul anulează documentul din 2021 referitor la „aprobarea Instrucțiunilor metodologice privind procedura de înființare și edificare a monumentelor de for public”.

Ministerul Culturii a declarat că noua instrucțiune „explică, pas cu pas, cum trebuie aplicată legea privind monumentele de for public, astfel încât orice modificare — amplasare, strămutare sau desființare — să se facă în mod transparent, legal și responsabil”.

Potrivit Ministerului, „ordinul nu prevede și nu permite demolarea monumentelor de for public ridicate în perioada sovietică sau în alte epoci”. „Dimpotrivă, aceste monumente sunt protejate prin lege, fiind incluse în Registrul național al monumentelor de for public (Legea nr. 148/2018)”, a declarat Ministerul. Totuși, a adăugat instituția, „noua reglementare reafirmă protecția legală de care beneficiază aceste monumente și stabilește clar pașii procedurali pentru orice intervenție”.

Ce prevede noua instrucțiune

Instrucțiunea nu se aplică „operelor monumentale amplasate în cimitire și procedurii de înființare, strămutare și desființare a mormintelor și operelor comemorative de război”.

În instrucțiune se explică cine poate iniția procedura de înființare a monumentelor de for public. Procedura de mutare poate fi inițiată de administratorul monumentului. Procedura de desființare poate fi inițiată de administratorul monumentului și de autoritățile administrației publice centrale sau locale.

Conform ordinului, procedura de desființare a monumentului de for public este inițiată în cazul în care:

  • monumentul de for public promovează o atitudine ostilă, defăimătoare, dezonorantă față de valorile spirituale naționale (limba, identitatea culturală, identitatea națională etc.) și/sau față de evenimentele de referință ale istoriei naționale;
  • monumentul și-a pierdut caracterul decorativ, comemorativ sau religios, iar restaurarea monumentului de for public nu este justificată;
  • gradul înalt de degradare nu justifică restaurarea monumentului de for public.

„Ordinul ministrului culturii privind desființarea monumentului de for public constituie temei pentru inițierea procedurii de demontare a monumentului de for public. (…) Ordinul ministrului culturii privind desființarea monumentului de for public, clasat la categoria „A” poate fi emis doar după excluderea monumentului de for public din Registrul național al monumentelor de for public, aprobat prin Legea nr.148/2018”, se mai arată în noua instrucțiune.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: