Alain Jocard, AFP

Franța a preluat președinția Uniunii Europene pentru următoarele șase luni

Franța a preluat președinția Uniunii Europene pentru următoarele șase luni, transmite AFP, potrivit Agerpres. Este pentru a 13-a oară când acest rol revine Parisului, începând din 1958, și prima oară din 2008.

La miezul nopții dintre ani, Slovenia a predat ștafeta președinției prin rotație a UE, pe care o preluase la 1 iulie 2021. În semestrul al doilea din 2022, rolul va reveni Cehiei.

Pentru a marca începutul președinției franceze, turnul Eiffel și palatul Elysee – reședința din Paris a șefului statului – au fost luminate cu culoarea albastră a Europei. În prima săptămână din ianuarie, zeci de alte monumente din Franța vor fi scoase în evidență în același mod.

Consiliul Uniunii Europene reprezintă interesele celor 27 de state membre în fața Comisiei Europene și a Parlamentului European. Președinția convoacă reuniunile miniștrilor, stabilește agenda acestora și conduce negocierile. Așadar, timp de șase luni, Franța va dispune de o influență considerabilă pentru a promova anumite subiecte și a găsi compromisuri între cele 27 de țări, chiar dacă președinția presupune neutralitate și tact.

Președintele Emmanuel Macron a declarat vineri seara, în mesajul de Anul Nou, că „2022 trebuie să fie anul unei cotituri europene”.

Ambiția Franței este să facă Europa „puternică în lume, pe deplin suverană, cu libertate de alegere și stăpână pe destinul său”, arătase șeful statului încă din 9 decembrie.

Macron nu va prezida summiturile și consiliile europene; acest rol îi revine președintelui Consiliului European, belgianul Charles Michel.

AFP reamintește că UE se află la o răspântie în privința mai multor probleme importante, începând cu securitatea în Europa, în contextul concentrării a mii de militari ruși la frontiera Ucraine și cu criza produsă de coronavirus în domeniul sănătății, care afectează și economia.

Agenția apreciază că președintele francez poate conta și pe sprijinul noului cancelar german, social-democratul Olaf Scholz, care va prezida anul acesta G7, grupul celor mai avansate economic țări – Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit și Statele Unite. În primul discurs de Anul Nou, succesorul Angelei Merkel a pledat pentru o Europă „mai suverană și mai puternică”.

La rândul ei, șefa diplomației de la Berlin, Annalena Baerbock, a promis „prietenilor noștri francezi”, într-o declarație făcută AFP, că pot conta pe susținerea Germaniei.

Macron dorește mai multe reforme în Europa: a spațiului Schengen, pentru a proteja mai bine frontierele UE în fața migrației; a regulilor bugetare cunoscute drept criteriile de la Maastricht; a apărării, în ciuda reticențelor unor parteneri preocupați mai mult de protecția oferită de NATO.

Agenda politică internă a Franței va reduce însă disponibilitatea de acțiune, apreciază AFP. Vor avea loc alegeri – prezidențiale în mai și parlamentare în iunie. Opoziția îl acuză pe Macron că vrea să folosească președinția UE în scop electoral, chiar dacă acesta nu și-a anunțat încă oficial intenția de a candida pentru un nou mandat.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Андрей Мардарь / NewsMaker

Cristian Rizea, eliberat condiționat din penitenciar: decizia Tribunalului din România

Tribunalul Ilfov din România a dispus, pe 2 iulie, eliberarea condiționată a fostului deputat Cristian Rizea, aflat în detenție la Penitenciarul București-Jilava. Instanța a admis contestația lui Rizea și a anulat sentința penală anterioară.

Prin hotărârea definitivă, tribunalul a decis punerea în libertate a condamnatului, cu condiția ca acesta să nu fie arestat sau reținut în altă cauză.

Cine este Cristian Rizea?

Fostul deputat român Cristian Rizea s-a refugiat la Chişinău în 2017, cu o lună înainte de a fi condamnat în prima instanţă în România la 4 ani şi 8 luni de închisoare pentru acţiuni de corupţie.

Rizea a devenit cunoscut publicului larg din Republica Moldova la sfârşitul primăverii anului 2021, când s-a lansat în politică cu formaţiunea NOI. Ulterior, el a început să înregistreze video şi să distribuie pe reţelele de socializare aşa zisele „dezvăluri”, în urma cărora a fost denunţat de mai multe ori pentru defăimare.

Rizea a fost lipsit, la finele anului 2021, de dreptul de a avea statut de refugiat pe teritoriul Republicii Moldova. Decizia a fost luată de Curtea de Apel Chişinău, care a mai respins şi solicitarea lui Rizea privind suspendarea decretului prezidenţial din 2020 prin care i-a fost retrasă cetăţenia Republicii Moldova.

Ex-deputatul român a fost extrădat din Republica Moldova în România, în seara zilei de 27 aprilie 2023. Acesta a fost declarat persoană indizerabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe un termen de 15 ani. Pe 28 aprilie, presa din România a scris că Rizea a fost încarcerat în Penitenciarul din Vaslui.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: