Stephanie Lecocq, Reuters

Franța are un nou prim-ministru. Gabriel Attal, cel mai tânăr și primul șef al Guvernului francez, declarat gay

Franța are un nou prim-ministru. Este vorba despre Gabriel Attal, în vârstă de 34 de ani, care până acum a ocupat funcția de Ministru al Educației. Attal este cel mai tânăr premier pe care l-a avut Franța și, în același timp, primul care este homosexual deschis, scrie libertatea.ro.

Președintele francez Emmanuel Macron l-a numit pe ministrul educației Gabriel Attal în funcția de prim-ministru pe 9 ianuarie. Acesta devine astfel cel mai tânăr premier francez din istoria modernă și totodată primul care și-a asumat în mod deschis homosexualitatea.

Attal, considerat un fidel al președintelui Macron, lucru taxat de opoziția politică, îi va succeda lui Élisabeth Borne, care a demisionat ieri, și se va confrunta cu aceleași probleme – dificultatea de a adopta reforme, în lipsa unei majorități parlamentare, și presiunea extremei drepte.

Remanierea, scrie Le Monde, are loc în contextul în care Macron încearcă să dea un nou impuls celui de-al doilea mandat prezidențial, după un an marcat de crize politice declanșate de contestatele reforme ale sistemului de pensii și ale legilor privind imigrația.

Schimbarea vine de asemenea cu doar cinci luni înainte de alegerile pentru Parlamentul European, în care se așteaptă ca euroscepticii să obțină câștiguri importante, într-un moment de nemulțumire publică cauzată de inflație și migrație, printre altele.

În Franța, sondajele de opinie arată că partidul lui Macron se află în urma partidului liderei de extremă-dreapta Marine Le Pen, cu aproximativ opt până la zece puncte procentuale, înainte de votul din iunie.

Reacțiile politicienilor

Macron i-a urat noului premier succes, subliniind că poate conta „pe energia și angajamentul” lui pentru a pune în plicare proiectele anunțate.

La rândul său, prim-ministrul Dorin Recean a adresat un mesaj de felicitare omologului său francez. Mesajul a fost transmis în limba franceză.

„Felicitări, Gabriel Attal, cu prilejul numirii dvs. în funcția de prim-ministru al Franței. Pe drumul nostru spre integrarea în Uniunea Europeană, aștept cu nerăbdare să lucrez cu dumneavoastră pentru a consolida și mai mult colaborarea deja excelentă dintre țările noastre. Succes în mandatul dvs.”, a scris Recean pe X.

Felicitat de aliații săi politici și politicieni internaționali, Attal a fost însă imediat luat în primire de liderul celei mai importante alianțe din opoziția franceză, stângistul Jean-Luc Melenchon.

„Attal revine la postul de purtător de cuvânt”, a spus acesta, cu aluzie la faptul că noul premier, un apropiat al lui Macron, este fost purtător de cuvânt al guvernului.

„Funcția de prim-ministru dispare. Monarhul prezidențial domnește singur cu curtea sa. Vai de poporul ai cărui prinți sunt copii”, a adăugat Melenchon în mesajul publicat pe X.

O carieră politică fulminantă

Cariera politică a lui Gabriel Attal a fost una relativ scurtă, el ajungând de la un obscur consilier din Ministerul Sănătății la a doua funcție în stat în doar zece ani. Este o traiectorie spectaculoasă, chiar și pentru cineva din mediul privilegiat al lui Attal, pentru care fiecare avansare în carieră pare să fi venit remarcabil de ușor, scrie The Guardian.

În primii ani ai președinției lui Emmanuel Macron, Attal a făcut parte dintr-un grup de tineri bine educați, proveniți din medii bogate, aleși pentru a-l consilia și sprijini pe la fel de tânărul lider francez.

La 29 de ani, el a devenit cel mai tânăr secretar de stat din istoria celei de-a cincea Republici la ministerul Educației.

Din 2020 a fost purtător de cuvânt al guvernului, moment în care a început să fie cunoscut alegătorilor. Iar după realegerea lui Macron, a fost pentru scurt timp ministru al Bugetului și apoi a preluat șefia Educației, în iulie anul trecut.

În acest post, scrie BBC, Attal i-a confirmat președintelui că are ceea ce trebuie, acționând cu o determinare fără menajamente pentru a pune capăt disputei din septembrie privind interzicerea veșmintelor musulmane (abaya) în școli.

A condus o campanie împotriva hărțuirii în școli – căreia i-a fost el însuși o victimă – și a provocat instituțiile de învățământ cu propunerea sa de a încerca introducerea uniformelor școlare.

În tot acest timp, a reușit să contrazică tendința, devenind chiar popular în rândul publicului.

Sondajele de opinie arată că este de departe cel mai admirat membru al guvernului Macron – concurând la același nivel cu principalul inamic al președintelui, naționalista Marine Le Pen și cu tânărul său coleg Jordan Bardella.

A fost mai întâi membru al Partidului Socialist

Attal este fiul lui Yves Attal, un avocat și producător de film de origine evreiască tunisiană care a murit în 2015, și al lui Marie de Couriss, o cineastă dintr-o familie nobilă, cu origini în Odesa creștin-ortodoxă, dar și în Grecia.

El a crescut la Paris împreună cu cele trei surori mai mici și folosește numele complet Gabriel Attal de Couriss.

Attal a fost educat la École Alsacienne, școala privată cu profil înalt în politică și artă din Paris. După bacalaureat, a studiat la prestigioasa universitate Sciences Po și a obținut un master în afaceri publice.

Potrivit prietenilor, el și-a propus să intre în politică atunci când a participat la o demonstrație împotriva lui Jean-Marie Le Pen, în momentul în care liderul de extremă-dreapta a intrat în turul doi al alegerilor prezidențiale, împotriva lui Jacques Chirac, în 2002.

Attal s-a înscris în Partidul Socialist în 2006 și a susținut-o pe candidata acestuia la președinție, Ségolène Royal, la alegerile din 2007. El i-a părăsit pe socialiști în 2016, pentru a se alătura start-up-ului politic al lui Macron, dar, scrie Le Monde, se află în prezent undeva la stânga față de colegii săi de partid.

Attal se va confrunta cu exact aceleași probleme precum predecesoarea sa.

Acestea sunt: o opoziție a extremiștilor de dreapta, care este în creștere în popularitate și care pare că va câștiga cu ușurință alegerile europene din iunie, o Adunare Națională fără o majoritate guvernamentală și un președinte care pare incapabil să definească ce vrea să realizeze cu cel de-al doilea mandat. În plus, noul prim-ministru va avea o problemă proprie – aceea de a-și stabili autoritatea asupra unor politicieni grei din partid precum Gérald Darmanin și Bruno Le Maire.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: