Vladimir Zelenski/Facebook

Franţa, Germania, Italia şi România susţin candidatura „imediată” a Ucrainei la UE. Declarațiile celor 4 lideri europeni la Kiev

Preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat pe 16 iunie la Kiev că ţara sa susţine, alături de Germania, Italia şi România, acordarea „imediată” a statutului de candidată la UE pentru Ucraina, transmite AFP.

La conferinţa de presă comună cu omologul său român, Klaus Iohannis, cu cancelarul german Olaf Scholz şi cu premierul italian Mario Draghi, Macron a declarat, după întâlnirea celor patru lideri cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski:

„Toţi patru susţinem statutul de candidată imediată la aderare”.

Macron a adăugat că „acest statut va fi însoţit de o foaie de parcurs şi va implica luarea în considerare a situaţiei din Balcani şi din vecinătate, în special din Republica Moldova”.

Draghi a arătat la aceeaşi conferinţă de presă că principalul său mesaj pentru Zelenski a fost că Italia doreşte să vadă Ucraina în Uniunea Europeană. El a mai spus că sprijină pe deplin anchetele presupuselor crime de război din Ucraina, informează Reuters, citat de Agerpres.

La rândul său, Scholz a afirmat că ţara sa va continua să sprijine Ucraina atâta timp cât va fi necesar şi a subliniat lupta „eroică” a acestei ţări împotriva invadatorilor ruşi.

Germania a primit până acum 800.000 de refugiaţi ucraineni şi acordă Kievului asistenţă financiară şi militară, a precizat cancelarul.

În intervenţia sa, preşedintele român Iohannis a condamnat cu aceeaşi ocazie Moscova pentru blocarea exporturilor de grâu ale Ucrainei.

„Condamn cu fermitate transformarea de către Rusia a grâului într-o armă cu un asemenea impact global”, a spus şeful statului român.

Președintele Klaus Iohannis a ajuns astăzi la Kiev, într-o vizită comună cu președintele francez Emmanuel Macron, cancelarul german Olaf Scholz și premierul italian Mario Draghi. Cei patru lideri europeni au mers și la Irpin, un oraș din apropierea capitalei, distrus de atacurile rușilor.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

index.hu

Ungaria: premierul cere demisia președintelui. Se ia în calcul modificarea Constituției pentru a-l destitui

Prim-ministrul ungar Peter Magyar a declarat că, dacă președintele Ungariei Tamás Sulyok nu își va da demisia, guvernul va iniția proceduri legale pentru a-l demite, scrie HotNews, citând Reuters. Precizarea a fost făcută în urma unei întâlniri dintre Magyar și Sulyok.

Magyar a spus că va folosi majoritatea parlamentară de două treimi a partidului său pentru a modifica Constituția și alte acte legislative, în scopul de a-l forța pe Sulyok să părăsească funcția.

Partidul de centru-dreapta al lui Magyar, Tisza, l-a înlăturat pe prim-ministrul Viktor Orban în urma unei victorii electorale în aprilie și s-a angajat să înlăture mai multe personalități numite de Orban în funcții publice cheie în ultimii 16 ani. Magyar i-a cerut lui Sulyok – ales la începutul anului 2024 de parlamentarii din partidul Fidesz al lui Orban – să demisioneze, acuzându-l că nu a reușit să reprezinte unitatea națională în chestiuni majore și că a servit interesele lui Orban și ale guvernului său. Sulyok a refuzat să demisioneze.

„I-am spus președintelui că, dacă își menține poziția și nu demisionează, voi informa astăzi parlamentarii din Tisza cu privire la propunerile noastre legislative și vom începe imediat procedurile necesare”, a declarat Magyar. El a afirmat că procesul legislativ va dura aproximativ o lună și va implica „înlăturarea tuturor marionetelor” care au participat la „demontarea statului de drept și a democrației”.

Partidul Fidesz al lui Orban l-a acuzat pe Magyar că a emis un „ultimatum ilegal” și a afirmat că Sulyok își îndeplinește mandatul legal, valabil până în 2029, și nu poate fi demis din funcție.

Sulyok a ocupat anterior funcția de președinte al Curții Supreme a Ungariei, post pentru care a fost ales tot de Fidesz în 2016.

Președinția în Ungaria are un caracter în mare parte ceremonial, dar Sulyok poate retrimite legile în parlament pentru reexaminare sau le poate trimite Curții Constituționale, ceea ce ar putea încetini sau bloca agenda de reforme a lui Magyar, notează sursa citată.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: