realitatea.md

„Fraudată și utilizată de Șor”: Dorin Recean susține că situația de la Air Moldova nu este „o problemă” a Guvernului

Prim-ministrul Dorin Recean a comentat astăzi situația de la compania aeriană Air Moldova, nevoită să își anuleze mai multe curse avia în ultima perioadă. Premierul susține că compania ar fi fost fraudată și furată deliberat de politicianul fugar Ilan Șor, condamnat la închisoare în dosarul „frauda bancară”.

„Această companie a fost fraudată și, respectiv, utilizată de Șor pentru a scoate bani și a frauda cetățenii. A fraudat compania, a băgat-o în datorii, au spălat bani acolo, iar acum încercă să paseze această problemă Guvernului. (…) Guvernul nu trebuie să rezolve problemele Air Moldova, dar problemele din sistem”, a declarat Dorin Recean în cadrul emisiunii „Cutia Neagră” de la TV8.

Oficialul s-a referit inclusiv la situația Aeroportului Internațional Chișinău, recent revenit în gestiunea statului. Șeful Cabinetului de miniștri susține că întreprinderea s-ar confrunta cu numeroase probleme și declară că dezvoltarea aeroportului reprezintă unul dintre obiectivele guvernării.

De menționat că Air Moldova continuă să anuleze zboruri în ultima perioadă. Compania a anulat mai multe curse programate, inclusiv pe 27 aprilie. Motivul invocat a fost – deficitul de resurse financiare. Compania a dat asigurări atunci că toți pasagerii vor primi rambursarea banilor pentru biletele anulate, la locul procurării acestora.

Recent, Air Moldova a lansat o petiție  online. Compania a solicitat, din numele a 285 de angajați, intervenția președintei Maia Sandu. Air Moldova a spus că șefa statului ar fi „ultima șansă de a salva operatorul național”. În caz contrar, a adăugat compania, va intra în faliment. În replică, șefa statului a „problema” Air Moldova nu intră în prerogativele Președinției și că „resursele financiare sunt la bugetul de stat”, însă datoriile acumulate trebuie să le întoarcă „cei care le-au făcut”. În același timp, președinta a menționat că autoritățile așteaptă „noutăți de la Procuratură despre modul în care a fost falimentată această companie atunci când era în proprietatea statului, după care privatizată”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: