Fundația Orange ajută femeile din Moldova să dezvolte competențe digitale și antreprenoriale

Fundația Orange Moldova a marcat rezultatele celei de-a IV-a ediție a proiectului Women Digital Center sau Centrul de dezvoltare a competenților digitale pentru femei. În cadrul celor patru ediții, peste 2 600 de femei au accesat programul, iar 40 dintre ele au reușit să ridice granturi în valoare totală de circa un milion de lei. Totodată, șapte femei au câștigat finanțare din partea Fundației Orange din Franţa.

Ludmila Nistorică, președinta Consiliului Fundației Orange Moldova: „Acest proiect ajută la  incluziunea şi echitatea digitală. Aceste două imperative sunt un pilon al strategiei de responsabilitate socială, prin care ne propunem să reducem inegalitățile legate de accesul femeilor la Internet, dispozitive și la dezvoltarea abilităților digitale. Ne dorim ca prin acest proiect să fim aproape de femeile din întreaga țară, astfel încât să le oferim suport pentru ca să lanseze proiecte interesante și să dezvolte afaceri, să devină mai competitive pe piața muncii, mai independente financiar și să rămână acasă, alături de cei dragi. Interesul manifestat de toate participantele și rezultatele impresionante ne încurajează să continuăm și să dezvoltăm proiectul. Fundația Orange Moldova va ajuta în continuare comunitățile, pentru ca împreună să valorificăm responsabil oportunitățile pe care le oferă tehnologiile şi inovațiile digitale”.

Ediția 2022 numără 407 femei și fete care au participat la cursuri de educație digitală și antreprenorială în cadrul proiectului Women Digital Center sau Centrul de dezvoltare a competenților digitale pentru femei.  Timp de șase luni, beneficiarele, cu vârstele cuprinse între 18 și 45 de ani, au fost ajutate să facă primii pași în domeniul antreprenorial şi să-şi promoveze on-line afacerile. Proiectul este realizat cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova și este implementat de Centrul de Informații Universitare.

Angela Mușet, directoarea Centrului de Informații Universitare: Proiectul în sine își găsește actualitatea și totodată valoarea nu doar prin deschiderea noilor oportunități de instruire în domeniul digital și antreprenorial, dar și prin educarea și încurajarea beneficiarelor de a crede în forțele și capacitățile proprii”.  

În ediția din acest an, cursurile s-au desfășurat în patru Centre Digitale pentru Femei, create și amenajate în cadrul AO Centrul “CONTACT-Cahul” din municipiul Cahul, AO Centrul de Politici Socio-Economice ”CONSENS” din orașul Sângerei, AO „FĂCLIA” din municipiul Ungheni și Centrul de Educație Digitală pentru Femei, din incinta Universității Pedagogice de Stat ”Ion Creangă”. Pentru implementarea proiectului, Centrele partenere au primit granturi financiare pentru realizarea curriculumului de instruire în patru module. Astfel, trainingurile, desfășurate în format on-line și off-line, s-au axat pe patru componente de bază: alfabetizarea digitală, inițierea în antreprenoriat, promovarea on-line a afacerii, aplicaţii utile şi crearea unui website.

Alexandra Barbaneagra, rectora Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă”: „În contextul digitalizării educației, instituția pe care o reprezint se străduiește neîncetat să corespundă standardelor actuale și combină armonios modelul școlii tradiționale și educației digitale. Rămânem în continuare aproape de studentul nostru, atât prin calitatea studiului pe care îl oferim, cât și prin noile oportunități, metode, metodologii și formate de predare a materiei. De aceea, suntem mândri de parteneriatul cu Orange Moldova în vederea dezvoltării Centrului de Educație Digitală pentru Femei, care cu siguranță va contribui la practica pozitivă pentru toți actorii implicați.

Mariana Zubenschi, doctor în psihologie, formatoare la Women Digital Center Chișinău: „Prin intermediul proiectului Women Digital Center, noi contribuim la dezvoltarea competențelor și abilităților antreprenoriale, digitale și de promovare a afacerilor ale fetelor și femeilor din Republica Moldova. Acest proiect ajută femeile și fetele să câștige independență financiară prin dezvoltarea capacităților și abilităților de gestionare a unei afaceri mici”.

Ludmila Prociuc, administratoarea Asociației Obștești Centrul de Politici Socio-Economice ”CONSENS” din or.Sângerei: „Instruirile pe care le facem cu femeile în cadrul proiectului Women Digital Center sunt foarte importante, mai ales acum, când în localitățile din afara Chișinăului este greu să găsești un loc de muncă. Noi le susținem pe antrepronoarele din Moldova și le motivăm săși crească afacerea. Eu mă bucur că aceste femei își doresc să se dezvolte și să facă ceva util aici, acasă, în Moldova”.

Şi în ediția din acest an, Fundația Orange Moldova a continuat cu inițiativa de a oferi granturi financiare pentru beneficiarele proiectului Women Digital Center. La concursul Granturi Mici pentru Femei au fost depuse 34 de dosare, semnate de femei/fete de pe întreg teritoriul țării. Procesul de evaluare a dosarelor de către Comisia de Experți independenți s-a finalizat cu  oferirea a 10 granturi în valoare a câte 20 de mii de lei. Acestea vor fi direcționate pentru lansarea unei afaceri sau dezvoltarea afacerii existente, precum și creșterea oportunităților economice ale acestora. Proiectele în baza granturilor câștigate vor fi implementate timp de cinci luni de zile.

Olesea Plăcintă, grantistă, antreprenoare: „Deja de aproape zece ani, noi ne ocupăm cu creșterea oilor și a caprelor, iar acum dorim să dezvoltăm activitatea noastră într-un mod tehnologizat. Prin intermediul acestui grant, noi dorim să procurăm un mulgător electric pentru capre, adică diverse utilaje care ne vor ușura munca. Participarea la proiectul Women Digital Center și grantul obținut este foarte important, deoarece, fiind mamă a patru copii, este foarte dificil să pun niște bani deoparte pentru a investi în utilaje. De aceea, acest grant este foarte binevenit pentru afacerea noastră de familie”.

Mariana Percic, grantistă, antreprenoare: „Am câștigat grantul, iar asta înseamnă că voi reuși să însușesc un curs de Marketing Management cu accent pe branding și social media, care este necesar pentru a dobândi cunoștințe și aptitudini pentru o mai bună organizare și prezentare a companiei pe on-line. Totodată, banii câștigați îi voi utiliza și la colaborarea cu un fotograf profesionist pentru crearea unui portofoliu de fotografii al produselor noastre în scopul lansării site-ului și magazinului online, unde se vor comercializa ceaiurile MEG”.

În același timp, beneficiarele proiectului au fost încurajate să aplice pentru granturi financiare oferite de Fundația Orange Franța. 17 dosare au fost depuse la concurs, iar, ca urmare a examinării și evaluării acestora de către Grupul Fundației Orange Franța, un dosar a fost selectat pentru a primi un grant financiar, în valoare de 3 500 de euro, pentru realizarea ideii de afaceri.

Delia Gheorghiță, antreprenoare, SRL Delis Eco Plant, or.Biruința, r. Sângerei: „Am rămas uimită de faptul că am câștigat acest grant din partea Fundației Orange Franța. Din banii obținuți din grant voi procura un sliser pentru tăierea fructelor și legumelor, dar și un vacumator pentru produsele dezhidratate. Sunt foarte recunoscătoare Fundației Orange Franța și Orange Moldova. Ele se implică și depun efort pentru a dezvolta micile afaceri din țara noastră”.

Women Digital Center este un proiect de educație digitală și antreprenorială pentru femeile și tinerele din Republica Moldova. Proiectul a fost lansat în 2019, cu suportul financiar integral al Fundației Orange Moldova, fiind create și amenajate trei centre digitale pentru femei în regiuni. Începând cu anul 2020, grație suportului financiar al Orange Moldova și al ATIC, în cadrul Proiectului Tekwill, susținut financiar de Agenția Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională și Suedia, Women’s Digital Center s-a extins încă în două regiuni din țară. În anul 2022, grație parteneriatului stabilit între Fundația Orange Moldova și Universitatea Pedagogică de Stat ”Ion Creangă”, cel de-al șaselea Centru Digital pentru Femei a fost creat și plasat în incinta UPSC. În cadrul celor patru ediții ale proiectului, peste 2 600 de femei au beneficiat de cursuri gratuite. Cele șase centre sunt în municipiile Chișinău, Bălți, Comrat, Cahul, Ungheni și orașul Sângerei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

DW

Institutul Economic German: exporturile din Rusia au crescut în pofida războiului și sancțiunilor

În ciuda sancțiunilor occidentale, exporturile din Federația Rusă către 20 de țări — cei mai mari parteneri comerciali — au crescut cu 18% în perioada războiului din Ucraina, ajungând la 330 de miliarde de dolari. Aceste calcule, ajustate în funcție de inflație, se regăsesc într-un raport publicat 13 iunie de Institutul Economic German (IW) din Köln. Institutul a comparat datele privind exporturile Federației Ruse din anii 2024 și 2021.

Trezoreria de război a lui Putin rămâne bine alimentată”, se arată în comunicatul publicat de IW, potrivit DW. Potrivit datelor institutului, principalul partener comercial al Federației Ruse în anul 2024 a fost China, care a achiziționat mărfuri rusești în valoare de 130 de miliarde de dolari. Comparativ cu 2021, acest indicator a crescut cu 67%.

Pe locul al doilea în ceea ce privește importurile de bunuri din Rusia se află India. Înainte de război, India ocupa locul 12, însă de atunci livrările către această țară au crescut cu 680%. Cea mai mare parte constă în petrol.

Printre cei mai importanți parteneri comerciali ai Rusiei, economiștii germani au menționat, de asemenea, Brazilia și Turcia. De asemenea, exporturile rusești către Armenia au crescut cu 423% după începutul războiului, către Uzbekistan — cu 125%, iar către Israel — cu 240%, fiind vorba în principal tot despre petrol.

În același timp, livrările către Germania au scăzut cu 92%, practic ajungând aproape de zero. Către Italia — au scăzut cu 83%, iar către Cehia — cu 51%. Economiștii de la IW concluzionează că are loc o „redirecționare a fluxurilor comerciale” din Rusia, în special către țările din lumea a treia.

În ciuda tuturor eforturilor europene, trezoreria de război a lui Putin nu se golește. Regimul exploatează abil lacunele din sistemul de sancțiuni pentru a-și consolida resursele financiare. Datele preliminare pentru anul 2025 arată, de asemenea, că în această privință s-a schimbat foarte puțin”, scrie IW.

Institutul consideră că cea mai puternică lovitură dată exporturilor Rusiei ar putea fi reducerea plafonului de preț pentru petrolul rusesc și impunerea de sancțiuni împotriva „flotei din umbră” de petroliere.

Chișinăul, declarație despre confruntările dintre Israel și Iran: „Ne alăturăm apelurilor lansate pentru o dezescaladare imediată”

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a publicat pe 14 iunie o declarație în care face apel la dezescaladarea confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Totodată, instituția a precizat că autoritățile țării noastre continuă să monitorizeze situația de securitate și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni din regiune.

Republica Moldova urmărește cu îngrijorare escaladarea gravă a tensiunilor din Orientul Mijlociu, generate de deteriorarea situației de securitate în contextul confruntărilor militare dintre Israel și Iran. Evoluțiile recente riscă să afecteze serios stabilitatea regională și securitatea internațională.

Ne alăturăm apelurilor lansate de comunitatea internațională pentru o dezescaladare imediată a tensiunilor și îndemnăm toate părțile implicate să manifeste reținere maximă și să se angajeze într-un dialog constructiv orientat spre soluționare diplomatică a disputelor”, se arată în declarație.

MAE a mai menționat că siguranța cetățenilor moldoveni din regiune constituie „o prioritate” pentru autoritățile Republicii Moldova. Instituția a precizat că acestea continuă să monitorizeze îndeaproape situația și să coordoneze măsurile necesare pentru protejarea cetățenilor moldoveni.

Totodată, sprijinim eforturile diplomatice internaționale de relansare a procesului de negociere privind programul nuclear al Iranului, în conformitate cu angajamentele asumate în cadrul Tratatului de Neproliferare Nucleară (TNP) și ale Planului Comun de Acțiune (JCPoA), ca piloni esențiali ai regimului global de neproliferare ale armelor de distrugere în masă în cadrul regimului de control al armelor la nivel internațional”, a adăugat Ministerul de Externe.

Amintim că confruntările militare dintre Israel și Iran au început în noaptea de 12 spre 13 iunie, atunci când armata israeliană a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. În replică, forțele israeliene au bombardat din nou Iranul.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Pe 14 iunie, ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a anunțat că, actualmente, nu există cetățeni moldoveni printre victimele din Israel ale atacurilor iraniene. De asemenea, diplomatul a îndemnat moldovenii din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene și să evite deplasările neesențiale.

Antena 3 CNN

Există cetățeni moldoveni printre victimele atacurilor iraniene asupra Israelului? Precizările ambasadorului Roitman

Actualmente, nu există victime în rândul cetățenilor Republicii Moldova din Israel, în contextul atacurilor Iranului asupra statului evreiesc. Anunțul a fost făcut pe 14 iunie de ambasadorul țării noastre la Tel Aviv, Alexandr Roitman.

Ambasada este în contact permanent cu autoritățile israeliene, pentru moment victime sau răniți printre cetățenii moldoveni nu au fost înregistrate”, a transmis Alexandr Roitman pe Facebook.

Amintim că situația de securitate din Orientul Mijlociu a degradat după ce, în noaptea de 12 spre 13 iunie, Israelul a lansat o serie de atacuri aeriene asupra teritoriului iranian. La rândul său, în noaptea de 13 spre 14 iunie, Iranul a lansat mai multe valuri de rachete asupra Israelului. Potrivit BBC, armata israeliană a comunicat că unel rachete au fost interceptate, iar în localitățile în care au fost raportate căderi de proiectile au fost organizate operațiuni de căutare și salvare.

În replică, statul evreiesc a bombardat din nou Iranul. Unul dintre atacuri a vizat zona în care se află aeroportul Mehrabad din Teheran. Spre dimineață, armata israeliană a anunțat că Israel continuă să lovească ținte din Iran. Presa iraniană a relatat că armata țării doboară drone israeliene la granița de nord-vest, în zona Salmas.

Potrivit autorităților iraniene, în urma atacurilor Israelului, 78 de persoane au fost omorâte, iar peste 320 au suferit răni. Printre cei decedați se numără conducerea militară a țării, oameni de știință implicați în programul nuclear al Iranului, precum și civili. Israelul a raportat 4 oameni uciși și peste 70 de răniți.

Pe 13 iunie, Ministerul de Externe de la Chișinău a activizat Celula de criză în contextul escaladării tensiunilor dintre cele două țări. Instituția a îndemnat cetățenii să evite călătoriile în Israel, din cauza riscurilor de securitate.

Ambasadorul Republicii Moldova la Tel Aviv, Alexandr Roitman, a publicat în dimineața de 14 iunie un mesaj în care îndeamnă cetățenii moldoveni din Israel să se conformeze instrucțiunilor de securitate emise de autoritățile israeliene. Diplomatul a îndemnat la evitarea deplasărilor neesențiale și aflarea în preajma adăposturilor antirachetă.

parlament.md

Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din PAS

Deputata neafiliată Olesea Stamate a contestat în instanță decizia prin care a fost exclusă din Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS). Aceasta consideră că hotărârea a fost aprobată ilegal. Precizările au fost făcute în cadrul ediției din 13 iunie a podcastului „Subiect incomod”.

Olesea Stamate a declarat că decizia Biroului Politic Național al PAS privind excluderea sa din partid a fost aprobată „într-un mod prin care se încalcă flagrant” prevederile Statutului Partidului Acțiune și Solidaritate. Deputata a menționat că a contestat în instanță hotărârea.

Am depus cererea, încă nu am primit notificarea că ar fi fost pusă pe rol. Fiindcă inițial am cerut anumite clarificări din partea partidului, răspuns la mai multe întrebări. De exemplu, cum a fost anunțată ședința Biroului Politic Național, deoarece în cadrul acestei structuri poate fi luată decizia cu privire la excluderea unui membru a Biroului Politic Național. Or, aceștia nu au fost anunțați. A fost convocată o ședință a fracțiunii la Președinție. Ședința Biroului Politic Național nu a fost nici anunțată, nici convocată. Mai multe decât atât, în cazul excluderii unui membru al Biroului Politic Național există o anumită procedură prevăzută de Statut: trebuie să fie convocată neapărat Comisia de integritate. Comisia de integritate nu a fost convocată. Cel puțin mie nu mi s-a comunicat și eu n-am putut să vin în fața Comisiei de integritate să-mi expun poziția. Astea sunt doar așa, câteva, la suprafață. Ele sunt mai multe. Și aceste întrebări le-am adresat conducerii partidului. Am așteptat termenul legal să primesc răspuns și am adresat o cerere de chemare în judecată”, a spus deputata.

Amintim că, pe 4 aprilie, Partidul Acțiune și Solidaritate a anunțat că Olesea Stamate a fost exclusă din formațiune și i-a cerut să-și depună mandatul de deputat. Decizia formațiunii de guvernământ a venit în contextul scandalului referitor la eliberarea mai multor condamnați pe viață. PAS susține că Stamate, pe vremea când era președinte al Comisiei juridice, numiri și imunități, a introdus trei amendamente la Legea amnistiei, care, într-un final, ar fi permis eliberarea deținuților.

Olesea Stamate și-a anunțat pe 16 aprilie retragerea din fracțiunea parlamentară PAS. Totodată, ea a menționat că își va continua activitatea în calitate de deputat neafiliat. Parlamentara spune că amendamentele au fost adoptate printr-o procedură legală, iar problema constă mai degrabă în aplicarea legii de către Administrația Națională a Penitenciarelor și instanțelor judecătorești decât în conținutul modificărilor respective.

Olesea Stamate a propus crearea unei comisii de anchetă care să investigheze Legea amnistiei și amendamentele acesteia. Pe 29 mai, Parlamentul a respins proiectul privind crearea comisiei de anchetă.

Parlamentul Republicii Moldova

VIDEO Sancțiuni împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc / Vandalism la Cimitirul Evreiesc / „Deputații la raport”

Consiliul interinstituțional pe lângă prim-ministru a înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor, ceea ce a generat dezbateri aprinse în Parlament privind legalitatea acestor măsuri. Iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că profanarea mormintelor de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău ar putea fi parte a unei provocări planificate. Mai multe detalii – în rubrica tradițională NM „Deputații la raport”.

Autoritățile Moldovei au înghețat activele a peste 20 de persoane din anturajul lui Plahotniuc și Șor.
 Autoritățile din Moldova au înghețat activele a peste 20 de persoane asociate cu oligarhii fugari Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor. Prin decizia Consiliului interinstituțional pe lângă prim-ministru, au fost blocate conturi bancare, active comerciale, bunuri imobile și mijloace de transport. Printre cei vizați se numără Gheorghe Cavcaliuc, Marina Tauber, Constantin Botnari și Veaceslav Platon.

Sancțiunile împotriva anturajului lui Șor și Plahotniuc au provocat controverse în Parlament.
 Sancțiunile impuse de Consiliul interinstituțional împotriva persoanelor din anturajul lui Șor și Plahotniuc au stârnit nedumerire în rândul opoziției parlamentare. Unii deputați au recunoscut că aud pentru prima dată despre existența acestui consiliu și pun sub semnul întrebării legalitatea deciziilor acestuia. În același timp, majoritatea parlamentară consideră că măsurile sunt necesare pentru protejarea țării de amenințări și lupta împotriva rețelelor criminale.

Profanarea mormintelor la Cimitirul Evreiesc.
 Peste 50 de morminte de la Cimitirul Evreiesc din Chișinău au fost profanate cu simboluri naziste. Organele de drept au inițiat o cauză penală și caută făptașii, iar autoritățile municipale și politicienii au condamnat vandalismul, catalogându-l drept un act de ură și o amenințare la adresa păcii interetnice. Totuși, președintele Parlamentului, Igor Grosu, nu a exclus că ar putea fi vorba de o provocare planificată.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: