Parlamentul Republicii Moldova

Furtul miliardului: Parlamentul a adoptat o hotărâre, calificând drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a CNA (DOC)

Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens. În termen de 30 de zile, PG urmează să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați. O hotărâre în acest sens a fost votată de majoritatea parlamentară în cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”. Documentul a fost susținut de 57 de deputați. Procurorul general nu s-a prezentat la ședință.

Președinta Comisiei juridice Olesea Stamate a dat citire hotărârii elaborate de Comisia juridică, după examinarea documentului remis de Procuratura Generală, cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”.

„Se constată că responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

Analizând informațiile prezentate, Parlamentul constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și consideră că, prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Conform hotărârii, Parlamentul solicită Procuraturii Generale:

  • examinarea cauzelor stagnării admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar
  • întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigare și Agenția UE pentru Colaborare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase
  • elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia
  • raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar

De asemenea, Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea PG și să întreprindă toate mijloacele necesare pentru ca instanțele de judecată să înfăptuiască justiția în cauzele respective. Comisia juridică numiri și imunități, în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică urmează să monitorizeze, prin control parlamentar, procedurile de investigare și a progreselor înregistrate, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile respective.

Între timp, Procuratura Generală a publicat documentul remis către deputați.

NOTA Mecanism de Recuperare… by Анна Выприцких

Amintim că parlamentarii s-au întrunit pe 20 august în ședință extraordinară. În agendă a figurat un singur subiect: audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Așa cum a anunțat în ajun, șeful instituției, Alexandr Stoianoglo, nu a venit în plenul Parlamentului, însă a remis un raport.

În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că intenționează să propună modificarea legislației pentru ca să fie trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii vizați în dosarul „furtul miliardului”, dar și persoanele care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Adunarea Populară a Găgăuziei insistă să își organizeze singură alegerile și să numească șefii structurilor de forță. Deputații cer CC să respingă sesizarea Ministerului Justiției

Adunarea Populară a Găgăuziei a respins, în cadrul unei ședințe extraordinare din 29 aprilie, sesizarea ministrului Justiției, Vladislav Cojuhari, adresată Curții Constituționale în privința unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”. Deputații consideră că ministrul încearcă să folosească instanța pentru a lipsi autonomia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, și cer CC să respingă cererea fără a o examina pe fond. 20 din 21 de deputați prezenți au votat pentru această poziție, potrivit Nokta.md.

În aviz, deputații cer Curții Constituționale să respingă sesizarea fără examinare pe fond, susținând că normele contestate corespund Constituției și modelului de autonomie stabilit în 1994. Aceștia afirmă că sesizarea „nu conține exemple concrete de încălcări și substituie evaluarea juridică cu argumente politice”.

Vicepreședintele Adunării Populare, Gheorghe Leici, a declarat că la elaborarea avizului au fost atrași constituționaliști cunoscuți, iar toți au ajuns la aceeași concluzie.

„Toate propunerile pe care le înaintează în fața CC nu doar că golesc de conținut esența autonomiei, ci neagă însăși teza posibilității existenței autonomiei în țara noastră cu acele competențe care au fost stabilite în 1994″, a declarat Leici.

Deputații susțin, totodată, că ministrul Justiției încearcă să folosească instanța judecătorească pentru a lipsi Găgăuzia de competențe pe care Chișinăul nu le poate retrage prin Parlament, unde ar fi necesară o majoritate calificată de două treimi din voturi.

„Cererea ministrului justiției este absolut inconsistentă și inacceptabilă”, a adăugat Leici.

În aceeași ședință, bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, aflată în Penitenciarul nr. 13, a transmis un apel membrilor Comitetului Executiv al autonomiei. Documentul a fost citit de un deputat. În adresare, ea a declarat că există presiuni din partea autorităților centrale și tentative de a influența procesele electorale din Găgăuzia.

Astăzi sunt din nou nevoită să vorbesc despre principalul lucru — despre presiunea fără precedent asupra autonomiei noastre și încercările autorităților centrale de a prelua controlul total asupra proceselor electorale din Găgăuzia”, se arată în apel.

Guțul a declarat că Chișinăul încearcă „să limiteze autonomia politică a regiunii”.

Astăzi ne confruntăm cu o situație în care Chișinăul deja atentează deschis la ceea ce este cel mai important — la subiectivitatea politică a Găgăuziei. (…) Ni se încearcă a ni se demonstra că găgăuzii nu mai trebuie să-și aleagă în mod independent bașcanul și Adunarea Populară. Se încearcă să fim convinși că acest drept poate fi transferat autorităților centrale”, a scris ea.

Apelul a fost transmis din Penitenciarul nr. 13 prin intermediul avocaților. Nu este primul apel al Evgheniei Guțul din detenție.

***

Criza electorală din Găgăuzia durează de peste un an. Mandatul actualei Adunări Populare a expirat, iar alegerile au fost reprogramate de mai multe ori din cauza disputei juridice privind denumirea organului electoral regional — legea autonomiei folosește noțiunea de „Comisie Electorală Centrală”, în timp ce Codul electoral național operează cu termenul „Consiliu Electoral Central”.

Pe 9 martie, ministrul Vladislav Cojuhari a sesizat Curtea Constituțională, solicitând verificarea constituționalității unor prevederi din Legea privind statutul special al Găgăuziei, din Legea privind activitatea poliției și din Codul electoral. Pe 3 și 7 aprilie, Curtea de Apel Cahul a suspendat deciziile Adunării Populare privind organizarea alegerilor pe 21 iunie. Pe 9 aprilie, Adunarea Populară a depus recurs la Curtea Supremă de Justiție. Adunarea Populară are termen până pe 4 mai să transmită Curții Constituționale poziția sa oficială.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: