Politică

Furtul miliardului: Parlamentul a adoptat o hotărâre, calificând drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a CNA (DOC)

Stela Untila
| 20 august, 2021
13:09

Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens. În termen de 30 de zile, PG urmează să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați. O hotărâre în acest sens a fost votată de majoritatea parlamentară în cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”. Documentul a fost susținut de 57 de deputați. Procurorul general nu s-a prezentat la ședință.

Președinta Comisiei juridice Olesea Stamate a dat citire hotărârii elaborate de Comisia juridică, după examinarea documentului remis de Procuratura Generală, cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”.

„Se constată că responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

Analizând informațiile prezentate, Parlamentul constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și consideră că, prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Conform hotărârii, Parlamentul solicită Procuraturii Generale:

examinarea cauzelor stagnării admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar
întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigare și Agenția UE pentru Colaborare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase
elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia
raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar

De asemenea, Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea PG și să întreprindă toate mijloacele necesare pentru ca instanțele de judecată să înfăptuiască justiția în cauzele respective. Comisia juridică numiri și imunități, în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică urmează să monitorizeze, prin control parlamentar, procedurile de investigare și a progreselor înregistrate, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile respective.

Între timp, Procuratura Generală a publicat documentul remis către deputați.

NOTA Mecanism de Recuperare… by Анна Выприцких

Amintim că parlamentarii s-au întrunit pe 20 august în ședință extraordinară. În agendă a figurat un singur subiect: audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Așa cum a anunțat în ajun, șeful instituției, Alexandr Stoianoglo, nu a venit în plenul Parlamentului, însă a remis un raport.

În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că intenționează să propună modificarea legislației pentru ca să fie trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii vizați în dosarul „furtul miliardului”, dar și persoanele care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.

furtul miliardului, hotărâre, top, парламент

Știri similare

Video

VIDEO Transnistria: Câți au depus cereri pentru cetățenia rusă? / Unde merg banii din fondul „Împreună”?

Viață

Apa devine mai scumpă în Cahul și nordul țării. ANRE a aprobat tarife noi

Viață

Bisericile din Moldova, finanțate de stat cu milioane de lei, timp de 30 de ani. Investigație Rise

Dumitru Petruleac
| 16 iunie, 2026
13:00

Statul Republica Moldova a finanțat constant Biserica Ortodoxă timp de peste 30 de ani prin alocări bugetare, facilități fiscale și vamale, amnistii fiscale și transferuri gratuite de bunuri din patrimoniul public, arată o investigație RISE Moldova publicată pe 16 iunie. Concluzia contrazice direct afirmațiile potrivit cărora statul nu ar fi contribuit niciodată financiar la întreținerea lăcașurilor de cult. Jurnaliștii au analizat sute de pagini de documente, legi, rapoarte ale Curții de Conturi, controale financiare și corespondență oficială pentru a documenta modul în care statul a devenit unul dintre cei mai constanți sponsori ai Bisericii.

Ancheta a fost realizată pe fundalul conflictului din jurul bisericii din satul Dereneu, raionul Călărași, unul dintre cele circa 800 de lăcașuri de cult cu statut de monument istoric deținute de stat. Protopopul de Orhei al Mitropoliei Moldovei, Iulian Rață, declarase într-o emisiune televizată că „statul Republica Moldova, de la întemeierea sa, nu a donat Bisericii niciun bănuț” și că reparațiile la mănăstirile Căpriana, Curchi și alte edificii au fost finanțate exclusiv din subvențiile creștinilor și prin mobilizarea agenților economici de către fostul președinte Vladimir Voronin, nu de statul propriu-zis.

Documentele analizate de RISE Moldova arată însă o realitate contrară. Predispoziția autorităților de a finanța Biserica din bani publici a început încă în 1992, la doar un an de la declararea independenței, când președintele Mircea Snegur a ridicat la rang de „importanță națională” lucrările de reabilitare a complexului monastic Căpriana din raionul Strășeni și a acordat facilități fiscale celor implicați în proces.

În anii 1994-1995, din bugetul de stat au fost virați peste 1 milion de lei pentru renovarea a aproape 20 de biserici. În 1996, Legea bugetului de stat a prevăzut 5 milioane de lei pentru restaurarea obiectelor de valoare istorico-culturală, dintre care 4 milioane pentru Catedrala mitropolitană „Nașterea Domnului” din Chișinău și 1 milion pentru Mănăstirea Curchi.

Finanțarea a continuat și în anii următori: 1997 a adus un nou milion de lei pentru Catedrala mitropolitană, iar 1998 alte două milioane — unul pentru reconstrucția complexului Catedralei și altul pentru construcția bisericilor și mănăstirilor, alocare anulată ulterior odată cu abrogarea hotărârii respective.

Practica a atins apogeul în anii 2000, în timpul guvernării Partidului Comuniștilor, sub patronajul căreia au fost lansate mai multe campanii naționale de colectare de fonduri pentru renovarea lăcașurilor de cult, autoritățile contribuind atât prin alocări directe, cât și prin facilități fiscale acordate companiilor implicate în lucrări.

Chiar mitropolitul Vladimir a prezentat, în teza sa de doctor în economie, sumele primite de structurile Mitropoliei Moldovei din bugetul de stat în 2008 — circa 90 de mii de lei, sumă pe care el însuși o caracteriza drept modestă. În același an, însă, bugetul de stat prevedea separat 100 de mii de lei pentru biserica „Adormirea Maicii Domnului” din Căușeni și 15 milioane de lei pentru Mănăstirea Căpriana, care primise deja 10 milioane de lei în 2004. Aceeași lege din 2008 mai prevedea jumătate de milion de lei pentru amenajarea dendrologică a Mănăstirii Curchi, iar șase ani mai târziu statul a preluat și o datorie de 25 de milioane de lei pe care lăcașul o avea față de compania care a restaurat-o.

Anul trecut, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat de la Orheiul Vechi lansarea unui program național de renovare a lăcașurilor sfinte, cu o alocare de 20 de milioane de lei din bugetul de stat, prioritate având bisericile situate pe traseele turistice naționale.

Cifrele Curții de Conturi

Verificările Curții de Conturi din perioada 2002-2013 relevă că instituțiile de cult au beneficiat de 16 milioane de lei din partea autorităților și companiilor deținute de stat, sub formă de donații, ajutoare sau facilități fiscale. Cifra reală ar putea fi mult mai mare — doar în perioada 2012-2014, jurnaliștii au identificat alte 1,7 milioane de lei virate de autoritățile locale din Orhei, Drochia și Soroca pentru construcția sau reparația unor biserici.

În unele cazuri, autoritățile au mascat transferurile de bani, cum s-a întâmplat în 2017 la Taraclia, unde autoritățile locale au achiziționat oficial decorațiuni pentru teatrul orașului, dar în realitate erau două rame masive din lemn transmise bisericii locale. Un raport din 2024 al Inspectoratului Control Financiar a constatat că autoritățile din Căușeni au cumpărat pentru cinci biserici din oraș materiale de construcție în valoare de aproape 280 de mii de lei, dintre care 43 de mii de lei au ajuns la biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”, monument de importanță națională.

Scutiri fiscale și vamale

Pe lângă alocările directe, Biserica beneficiază de un regim fiscal preferențial constant: scutire de la plata taxei de înregistrare a cultelor religioase, de impozitul pe venit în anumite condiții, de TVA pentru ritualuri și ceremonii, precum și de obligația de a folosi aparate de casă cu memorie fiscală. Totodată, Biserica are dreptul exclusiv de a produce și vinde așa-numitele „obiecte de cult”, iar Codul contravențional prevede amenzi pentru cei care ar concura cu Biserica pe acest segment.

În 1997, înainte ca Biserica să obțină oficial acest drept exclusiv, Guvernul a decis să transmită gratuit Mitropoliei Moldovei 150 de obiecte de cult confiscate de vameși, în valoare de peste 40 de mii de lei la acel moment. Facilitățile fiscale și vamale la importul obiectelor de cult au fost legalizate abia în 2018, după ce, ani la rând, Parlamentul a scutit „cu titlu de excepție” importul a 57 de clopote și al diferitor materiale de construcție destinate lăcașurilor de cult, în jumătate din cazuri vorba fiind despre clădiri cu statut de monument istoric. Guvernul a încercat în cel puțin două cazuri să se opună unor astfel de importuri, calificându-le drept o inechitate fiscală care creează un precedent periculos pentru ordinea juridică a Republicii Moldova, însă fără succes.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!