Parlamentul Republicii Moldova

Furtul miliardului: Parlamentul a adoptat o hotărâre, calificând drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a CNA (DOC)

Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens. În termen de 30 de zile, PG urmează să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați. O hotărâre în acest sens a fost votată de majoritatea parlamentară în cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”. Documentul a fost susținut de 57 de deputați. Procurorul general nu s-a prezentat la ședință.

Președinta Comisiei juridice Olesea Stamate a dat citire hotărârii elaborate de Comisia juridică, după examinarea documentului remis de Procuratura Generală, cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”.

„Se constată că responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

Analizând informațiile prezentate, Parlamentul constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și consideră că, prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Conform hotărârii, Parlamentul solicită Procuraturii Generale:

  • examinarea cauzelor stagnării admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar
  • întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigare și Agenția UE pentru Colaborare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase
  • elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia
  • raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar

De asemenea, Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea PG și să întreprindă toate mijloacele necesare pentru ca instanțele de judecată să înfăptuiască justiția în cauzele respective. Comisia juridică numiri și imunități, în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică urmează să monitorizeze, prin control parlamentar, procedurile de investigare și a progreselor înregistrate, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile respective.

Între timp, Procuratura Generală a publicat documentul remis către deputați.

NOTA Mecanism de Recuperare… by Анна Выприцких

Amintim că parlamentarii s-au întrunit pe 20 august în ședință extraordinară. În agendă a figurat un singur subiect: audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Așa cum a anunțat în ajun, șeful instituției, Alexandr Stoianoglo, nu a venit în plenul Parlamentului, însă a remis un raport.

În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că intenționează să propună modificarea legislației pentru ca să fie trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii vizați în dosarul „furtul miliardului”, dar și persoanele care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Secția prematuri a Institutului Mamei și Copilului, inaugurată după renovare: Cum arată acum (FOTO)

Secția prematuri a Institutului Mamei și Copilului (IMC) a fost inaugurată astăzi, 5 septembrie, după finalizarea lucrărilor de reparație capitală și dotarea cu echipament medical modern și mobilier nou.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Sănătății, secția are o suprafață de 962 de metri pătrați și dispune de 41 de paturi, cu o capacitate anuală de aproximativ 700 de pacienți.

Începând cu luna iunie, secția funcționează într-un spațiu modernizat, oferind servicii medicale pentru nou-născuți prematuri, iar în prezent 32 de copii beneficiază de tratament și îngrijiri specializate.

Ministerul subliniază că secția este dotată cu echipament de ultimă generație – incubatoare, mese de încălzire, paturi cu încălzire, nebulizatoare, mese de resuscitare și unitate de radiografie mobilă.

Secția prematuri a IMC este destinată îngrijirii nou-născuților cu vârsta de gestație sub 32–35 de săptămâni și greutate mică la naștere, precum și celor cu retard de dezvoltare intrauterină. Aici sunt internați prematuri din toate maternitățile republicii de nivel I și II, iar secția asigură și recuperarea deficiențelor funcționale, cum ar fi malnutriția, anemia sau rahitismul.

Proiectul a fost finanțat prin Programul operațional comun România–Republica Moldova 2014–2020, cu peste 21 de milioane de lei, și cu sprijin suplimentar de 14 milioane de lei din partea Ministerului Sănătății.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: