Parlamentul Republicii Moldova

Furtul miliardului: Parlamentul a adoptat o hotărâre, calificând drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii PG și a CNA (DOC)

Parlamentul a constatat lipsa de „acțiuni măsurabile și progrese” în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale (PG) și a Centrului Național Anticorupție (CNA) în acest sens. În termen de 30 de zile, PG urmează să elaboreze un mecanism de recuperare a banilor furați. O hotărâre în acest sens a fost votată de majoritatea parlamentară în cadrul ședinței extraordinare a Legislativului din 20 august, în urma examinării notei informative remise de Procuratura Generală cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”. Documentul a fost susținut de 57 de deputați. Procurorul general nu s-a prezentat la ședință.

Președinta Comisiei juridice Olesea Stamate a dat citire hotărârii elaborate de Comisia juridică, după examinarea documentului remis de Procuratura Generală, cu privire la progresele înregistrate pe dosarul „furtul miliardului”.

„Se constată că responsabilitatea pentru organizarea și asigurarea unor măsuri eficiente asupra procesului de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar îi revine conducerii Procuraturii Generale și Centrului Național Anticorupție.

Analizând informațiile prezentate, Parlamentul constată lipsa de acțiuni măsurabile și progrese în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar și consideră că, prin acțiunile ineficiente ale conducătorilor autorităților responsabile se tergiversează nejustificat luarea de măsuri eficiente asupra atingerii obiectivului urmărit.

Parlamentul apreciază drept nesatisfăcătoare activitatea conducerii Procuraturii Generale și a Centrului Național Anticorupție în ceea ce privește recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar”, se arată în document.

Conform hotărârii, Parlamentul solicită Procuraturii Generale:

  • examinarea cauzelor stagnării admisă de către autoritățile responsabile în procedurile de investigare a procesului de devalizare a sistemului bancar
  • întreprinderea măsurilor și intensificarea colaborării internaționale cu serviciile speciale ale altor țări, inclusiv prin echipe comune de investigare și Agenția UE pentru Colaborare în Justiție Penală (EuroJust), în vederea investigării fraudei bancare și recuperării globale a mijloacelor și activelor sustrase
  • elaborarea și aprobarea, în termen de 30 de zile, a unui instrument eficient, efectiv și realizabil de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar, precum și a unui nou plan de acțiuni pentru implementarea acestuia
  • raportarea publică și semestrială a progreselor și rezultatelor obținute în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar

De asemenea, Parlamentul recomandă Consiliului Superior al Magistraturii să verifice activitatea PG și să întreprindă toate mijloacele necesare pentru ca instanțele de judecată să înfăptuiască justiția în cauzele respective. Comisia juridică numiri și imunități, în comun cu Comisia securitate națională, apărare și ordine publică urmează să monitorizeze, prin control parlamentar, procedurile de investigare și a progreselor înregistrate, raportând semestrial plenului Parlamentului informațiile respective.

Între timp, Procuratura Generală a publicat documentul remis către deputați.

NOTA Mecanism de Recuperare… by Анна Выприцких

Amintim că parlamentarii s-au întrunit pe 20 august în ședință extraordinară. În agendă a figurat un singur subiect: audieri parlamentare privind progresul acțiunilor în procesul de recuperare a mijloacelor financiare sustrase din sistemul bancar. Așa cum a anunțat în ajun, șeful instituției, Alexandr Stoianoglo, nu a venit în plenul Parlamentului, însă a remis un raport.

În noiembrie-decembrie 2014, suma de aproximativ 1 miliard de dolari, scoasă din trei bănci moldovene, a fost transferată în străinătate, iar gaura din sistemul bancar a fost acoperită cu împrumuturi de la Banca Națională acordate cu garanția Guvernului. Prima garanție a fost dată de guvernul Leancă.

În mai 2020, procurorul general Alexandr Stoianoglo a declarat că unul dintre principalii beneficiari ai furtului miliardului este Vladimir Plahotniuc.

În cadrul unei conferințe de presă din 19 august, procurorul general Alexandr Stoianoglo a anunțat că intenționează să propună modificarea legislației pentru ca să fie trași la răspundere nu doar organizatorii și beneficiarii vizați în dosarul „furtul miliardului”, dar și persoanele care au votat hotărârile de Guvern care au permis devalizarea sistemului național bancar.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Votul prin corespondență: cum diaspora va putea vota fără să ajungă  la secție

Pe 28 septembrie 2025, o parte dintre moldovenii din diasporă vor avea pentru prima dată posibilitatea să  voteze prin corespondență la alegerile parlamentare. Este cea mai amplă aplicare a votului prin  corespondență din istoria alegerilor din Republica Moldova și un pas firesc către modernizarea procesului  electoral. În total, cetățenii din 10 state vor putea trimite votul acasă prin intermediul poștei, fără a fi  nevoiți să meargă la o secție de votare. 

Această noutate vine după ce, la alegerile anterioare, votul prin corespondență a fost testat în 4 țări.  Extinderea la 10 state arată că autoritățile încearcă să răspundă mai bine nevoilor unei diaspore răspândite  pe întreg globul. Pentru mulți oameni, în special cei care locuiesc departe de un oraș mare, unde se  organizează secții de vot, votul prin poștă este singura modalitate de a nu pierde șansa de a participa. 

Înregistrarea pentru această procedură s-a desfășurat între aprilie și august, iar la încheierea termenului  2606 cetățeni au confirmat că vor vota prin corespondență. Cei mai mulți alegători provin din Statele  Unite (1399) și Canada (682), urmați de Suedia (166), Finlanda (121), Norvegia (109), Australia (57),  Islanda (38), Japonia (14), Coreea de Sud (13) și Noua Zeelandă (7). Este încă un număr modest, dar  el arată un început promițător, care în anii viitori poate deveni tot mai atractiv pentru diasporă. 

Beneficiile acestei metode sunt evidente și, în multe state democratice, deja dovedite. Votul prin  corespondență elimină barierele distanței și ale timpului, oferind șansa de a participa și celor care  trăiesc la sute sau mii de kilometri de cea mai apropiată secție. În același timp, această opțiune îi include  pe cei cu mobilitate redusă, pe studenți sau pe angajații care nu își pot permite o deplasare lungă într-o  zi de duminică. Dincolo de aspectul practic, votul prin poștă transmite și un mesaj de respect: statul  recunoaște că diaspora are un cuvânt important de spus și îi oferă instrumente reale pentru a-și exercita  dreptul. 

Procesul este simplu, chiar dacă în spatele lui se află o logistică complexă. Cei care s-au înregistrat au fost  validați de către Comisia Electorală Centrală, iar apoi urmează să primească prin poștă plicurile  sigilate. În interior se află buletinul de vot și instrucțiunile clare privind completarea și returnarea lui.  Alegătorul bifează candidatul sau formațiunea preferată, plasează buletinul în plicul securizat și îl trimite  înapoi, astfel încât să ajungă în termenul stabilit. La numărarea voturilor, buletinele primite prin  corespondență au aceeași valoare și putere ca cele exprimate în secțiile de votare. 

Exemplele internaționale confirmă că această inovație funcționează. În Germania, aproape jumătate din  voturi la alegerile federale din 2021 au venit prin poștă. În Canada, numărul celor care aleg să voteze  astfel crește constant, iar în SUA această metodă este deja bine înrădăcinată în tradiția democratică. 

Rezultatul este simplu: participarea la vot crește, iar vocea cetățenilor, fie ei aproape sau departe, devine  mai puternică. 

Pentru Moldova, votul prin corespondență nu este doar o soluție tehnică, ci și o declarație de încredere.  Este o modalitate prin care diaspora, de multe ori la mii de kilometri distanță, poate rămâne conectată la  prezentul și viitorul țării. Și chiar dacă doar câteva mii de oameni au ales această opțiune în 2025, fiecare  plic trimis prin poștă duce cu el un mesaj: „Departe de casă, dar aproape de viitorul Moldovei. Nu am  uitat de unde am plecat și nu renunțăm la dreptul de a construi împreună o țară mai bună.”

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: