Găgăuzia se adresează Curții Constituționale și propune modificarea legii pentru deblocarea alegerilor, doar că pe cea națională

Adunarea Populară a Găgăuziei a transmis o cerere Curții Constituționale prin care solicită ca membrii săi, să participe la examinarea sesizării depusă de Ministerul Justiției pe 9 martie, care vizează constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul special al Găgăuziei — inclusiv norma care permite APG să aprobe componența organului electoral regional. APG consideră inadmisibil ca problema statutului Găgăuziei să fie examinată fără participarea reprezentanților autonomiei. Totodată, aleșii locali din autonomie, vor să înainteze Parlamentului de la Chișinău o inițiativă prin care să modifice Codul Electoral și să recunoască Comisia Electorală a Găgăuziei drept autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor.

Adunarea Populară a Găgăuziei, subliniază că legea privind statutul special al regiunii este actul care a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei și păstrarea integrității teritoriale a țării.

„Adunarea Populară a Găgăuziei s-a adresat Curții Constituționale a Republicii Moldova cu o cerere de implicare a APG în examinarea sesizării Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind anularea unor prevederi ale Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”. Adunarea Populară consideră inacceptabilă examinarea chestiunii privind statutul Găgăuziei fără participarea reprezentanților acesteia și subliniază că Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)” este un act politico-juridic, adoptarea căruia a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei”, se menționează în cererea depusă de APG.

Inițiativă legislativă pentru deblocarea alegerilor

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a pregătit o nouă inițiativă legislativă pe care intenționează să o înainteze Parlamentului de la Chișinău. Proiectul, elaborat de deputatul APG Gheorghe Leicu, propune modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova pentru a elimina contradicțiile juridice privind organizarea alegerilor regionale în Găgăuzia. Potrivit proiectului de lege, inițiativa prevede înlocuirea denumirii „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, responsabil de organizarea alegerilor locale și a referendumurilor regionale.

„În acest context, a fost elaborat un proiect de hotărâre privind reînaintarea inițiativei legislative, care vizează eliminarea coliziunilor juridice legate de organizarea și desfășurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, inclusiv aspecte legate de denumirea organului electoral central al autonomiei, precum și alinierea prevederilor legislației electorale cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”, potrivit proiectului.

Un proiect similar fusese aprobat anterior de APG, dar nu a mai fost examinat din cauza expirării mandatului fostului Parlament.

***

Amintim că pe 25 martie, deputați din opoziția parlamentară, în frunte cu Igor Dodon, au adresat o scrisoare mai multor instituții europene și internaționale, inclusiv președintelui APCE și Comisiei de la Veneția, cerând sprijin pentru relansarea dialogului dintre Chișinău și autonomie. Scrisoarea a fost semnată de comuniști, Vasile Costiuc, Renato Usatîi și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Semnatarii acuză autoritățile centrale de „presiuni” asupra Găgăuziei și avertizează că orice abordare bazată pe restrângerea competențelor autonomiei ar contraveni cadrului constituțional.

„Găgăuzia are tot dreptul să organizeze alegerile planificate pentru 21 iunie, conform legii și fără niciun fel de intervenție externă. Diferențele existente pot fi soluționate doar prin dialog și respect reciproc”, a scris și liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon pe rețele.

Reamintim că Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională, pe 9 martie, pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”.

În paralel, Adunarea Populară a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie, în pofida disputelor juridice cu Chișinăul. Autoritățile locale au adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cer retragerea sesizării Ministerului Justiției și sprijin din partea partenerilor internaționali – inclusiv Rusia și Turcia. La ședință au participat și deputați din opoziția de la Chișinău, inclusiv Igor Dodon. Cum Găgăuzia a stabilit noi alegeri care, cel mai probabil, nu vor avea loc, NewsMaker a scris AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Profimedia

Putin și Trump au discutat despre războiul din Ucraina. Kremlinul: „Conversație constructivă și sinceră”

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, și președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, au avut marți, 8 septembrie, o convorbire telefonică de o oră, după vizitele la Moscova și Kiev ale emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul a calificat discuția drept „constructivă și sinceră”. Washingtonul nu a comentat, deocamdată, convorbirea.

Potrivit consilierului lui Putin, Iuri Ușakov, președintele rus a apreciat eforturile de mediere ale administrației americane și a susținut că Rusia „nici nu se gândește la planuri agresive în privința Europei”.

Trump vrea progres în negocierile pentru încheierea războiului

Potrivit lui Ușakov, discuția s-a concentrat în principal pe soluționarea războiului din Ucraina. Trump ar fi insistat asupra necesității unei încetări cât mai rapide a conflictului, ceea ce, în opinia sa, ar deschide calea pentru restabilirea relațiilor dintre SUA și Rusia.

Donald Trump a subliniat clar că este de dorit încetarea cât mai rapidă a conflictului, ceea ce ar deschide imediat perspective impresionante și de amploare pentru restabilirea deplină a relațiilor dintre SUA și Rusia”, a declarat Ușakov, potrivit DW.

Kremlinul a evaluat pozitiv vizita la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, iar Ușakov a precizat că negocierile vor continua.

Potrivit oficialului rus, Trump își dorește ca un progres în vederea încheierii războiului din Ucraina să fie obținut în timpul actualului său mandat. Kremlinul susține că președintele american vede în încheierea războiului o condiție pentru reluarea relațiilor dintre Washington și Moscova, ceea ce, în opinia sa, ar putea aduce „beneficii colosale” ambelor țări.

Ce au discutat emisarii americani la Moscova și Kiev

Steve Witkoff și Jared Kushner s-au întâlnit pe 5 septembrie, la Moscova, cu Vladimir Putin. Ulterior, Casa Albă a descris discuțiile drept „substanțiale”. Kremlinul a recunoscut însă că situația privind soluționarea războiului din Ucraina rămâne dificilă.

Cei doi emisari au ajuns în Ucraina în dimineața zilei de 6 septembrie, cu trenul din Polonia. A fost prima lor vizită la Kiev de când au început să se implice în negocierile pentru încheierea războiului.

După prima rundă de discuții, Jared Kushner le-a declarat jurnaliștilor că Donald Trump înțelege că soluționarea conflictului din Ucraina este „o problemă foarte dificilă și complexă”. În același timp, președintele american este „foarte hotărât să pună capăt acestui război, să oprească moartea oamenilor și să aducă alinare familiilor”, a spus Kushner.

Ulterior, Financial Times a relatat, citând surse familiarizate cu negocierile, că vizitele lui Witkoff și Kushner la Moscova și Kiev nu au dus la niciun rezultat concret.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: