Găgăuzia se adresează Curții Constituționale și propune modificarea legii pentru deblocarea alegerilor, doar că pe cea națională

Adunarea Populară a Găgăuziei a transmis o cerere Curții Constituționale prin care solicită ca membrii săi, să participe la examinarea sesizării depusă de Ministerul Justiției pe 9 martie, care vizează constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul special al Găgăuziei — inclusiv norma care permite APG să aprobe componența organului electoral regional. APG consideră inadmisibil ca problema statutului Găgăuziei să fie examinată fără participarea reprezentanților autonomiei. Totodată, aleșii locali din autonomie, vor să înainteze Parlamentului de la Chișinău o inițiativă prin care să modifice Codul Electoral și să recunoască Comisia Electorală a Găgăuziei drept autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor.

Adunarea Populară a Găgăuziei, subliniază că legea privind statutul special al regiunii este actul care a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei și păstrarea integrității teritoriale a țării.

„Adunarea Populară a Găgăuziei s-a adresat Curții Constituționale a Republicii Moldova cu o cerere de implicare a APG în examinarea sesizării Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind anularea unor prevederi ale Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”. Adunarea Populară consideră inacceptabilă examinarea chestiunii privind statutul Găgăuziei fără participarea reprezentanților acesteia și subliniază că Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)” este un act politico-juridic, adoptarea căruia a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei”, se menționează în cererea depusă de APG.

Inițiativă legislativă pentru deblocarea alegerilor

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a pregătit o nouă inițiativă legislativă pe care intenționează să o înainteze Parlamentului de la Chișinău. Proiectul, elaborat de deputatul APG Gheorghe Leicu, propune modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova pentru a elimina contradicțiile juridice privind organizarea alegerilor regionale în Găgăuzia. Potrivit proiectului de lege, inițiativa prevede înlocuirea denumirii „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, responsabil de organizarea alegerilor locale și a referendumurilor regionale.

„În acest context, a fost elaborat un proiect de hotărâre privind reînaintarea inițiativei legislative, care vizează eliminarea coliziunilor juridice legate de organizarea și desfășurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, inclusiv aspecte legate de denumirea organului electoral central al autonomiei, precum și alinierea prevederilor legislației electorale cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”, potrivit proiectului.

Un proiect similar fusese aprobat anterior de APG, dar nu a mai fost examinat din cauza expirării mandatului fostului Parlament.

***

Amintim că pe 25 martie, deputați din opoziția parlamentară, în frunte cu Igor Dodon, au adresat o scrisoare mai multor instituții europene și internaționale, inclusiv președintelui APCE și Comisiei de la Veneția, cerând sprijin pentru relansarea dialogului dintre Chișinău și autonomie. Scrisoarea a fost semnată de comuniști, Vasile Costiuc, Renato Usatîi și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Semnatarii acuză autoritățile centrale de „presiuni” asupra Găgăuziei și avertizează că orice abordare bazată pe restrângerea competențelor autonomiei ar contraveni cadrului constituțional.

„Găgăuzia are tot dreptul să organizeze alegerile planificate pentru 21 iunie, conform legii și fără niciun fel de intervenție externă. Diferențele existente pot fi soluționate doar prin dialog și respect reciproc”, a scris și liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon pe rețele.

Reamintim că Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională, pe 9 martie, pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”.

În paralel, Adunarea Populară a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie, în pofida disputelor juridice cu Chișinăul. Autoritățile locale au adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cer retragerea sesizării Ministerului Justiției și sprijin din partea partenerilor internaționali – inclusiv Rusia și Turcia. La ședință au participat și deputați din opoziția de la Chișinău, inclusiv Igor Dodon. Cum Găgăuzia a stabilit noi alegeri care, cel mai probabil, nu vor avea loc, NewsMaker a scris AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Doar 12% dintre moldoveni consideră Rusia responsabilă de încălcarea drepturilor omului în Transnistria. Promo-LEX: „Un eșec” al Chișinăului

Doar 12% dintre cetățenii Republicii Moldova de pe malul drept al Nistrului consideră Federația Rusă responsabilă de încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană, deși aceasta a fost condamnată în repetate rânduri la CtEDO. Rusia se situează abia pe locul trei, după Tiraspol și Chișinău, care au acumulat practic scoruri similare. Datele se regăsesc în studiul Promo-LEX, făcut public pe 30 martie. Avocatul Vadim Vieru, directorul programului Drepturile Omului în cadrul Asociației, consideră că această percepție reflectă „un eșec” de comunicare al autorităților constituționale din ultimii 30 de ani.

Cei mai mulți respondenți indică drept responsabili pentru încălcarea drepturilor omului în regiunea transnistreană administrația de facto de la Tiraspol (33,7%) și autoritățile constituționale de la Chișinău (31,2%). Federația Rusă este indicată de doar 12% dintre respondenți, chiar dacă aceasta își menține ilegal, de pete trei decenii, trupe și muniții în regiune și ar controla, de facto, administrația de la Tiraspol.

„Această cifră poate fi explicată prin comunicarea strategică la nivel de guvern pe segmentul drepturile omului și o să îmi permit să spun acest lucru: este un eșec de comunicare strategică, în sensul în care cetățenii de pe malul drept consideră că responsabil de tot ce se face în regiunea transnistreană, în special pe drepturile omului, se face Federația Rusă doar ca a treia opțiune. Acesta este un aspect destul de grav”, a declarat Vadim Vieru.

Sondajul mai arată că 62,3% dintre respondenți consideră că drepturile omului pe malul stâng al Nistrului sunt respectate „deloc”, „în mică măsură” sau „în oarecare măsură”. Aproximativ jumătate dintre respondenți consideră că autoritățile Republicii Moldova nu depun suficiente eforturi pentru protejarea drepturilor persoanelor din regiune.

„Este un aspect destul de grav. Și asta nu înseamnă neapărat că Guvernul nu face eforturi, asta înseamnă mai degrabă un efect de comunicare”, a mai declarat Vadim Vieru.

Cetățenii Republicii Moldova consideră, astfel, că respectarea drepturilor omului și retragerea forțelor militare străine trebuie să fie principalele priorități în procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Promo-LEX

Cercetarea a fost realizată în perioada 22 februarie – 12 martie 2026, pe un eșantion de 1226 de respondenți cu vârsta de 18 ani și peste. Studiul a fost efectuat în 95 de localități urbane și rurale din Republica Moldova (fără regiunea transnistreană și diaspora). Datele au fost colectate prin metoda TAPI (interviuri față în față asistate de tabletă), de către 58 de operatori de interviu. Marja de eroare este de ±2,8%.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: