Găgăuzia se adresează Curții Constituționale și propune modificarea legii pentru deblocarea alegerilor, doar că pe cea națională

Adunarea Populară a Găgăuziei a transmis o cerere Curții Constituționale prin care solicită ca membrii săi, să participe la examinarea sesizării depusă de Ministerul Justiției pe 9 martie, care vizează constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul special al Găgăuziei — inclusiv norma care permite APG să aprobe componența organului electoral regional. APG consideră inadmisibil ca problema statutului Găgăuziei să fie examinată fără participarea reprezentanților autonomiei. Totodată, aleșii locali din autonomie, vor să înainteze Parlamentului de la Chișinău o inițiativă prin care să modifice Codul Electoral și să recunoască Comisia Electorală a Găgăuziei drept autoritatea responsabilă de organizarea alegerilor.

Adunarea Populară a Găgăuziei, subliniază că legea privind statutul special al regiunii este actul care a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei și păstrarea integrității teritoriale a țării.

„Adunarea Populară a Găgăuziei s-a adresat Curții Constituționale a Republicii Moldova cu o cerere de implicare a APG în examinarea sesizării Ministerului Justiției al Republicii Moldova privind anularea unor prevederi ale Legii Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”. Adunarea Populară consideră inacceptabilă examinarea chestiunii privind statutul Găgăuziei fără participarea reprezentanților acesteia și subliniază că Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)” este un act politico-juridic, adoptarea căruia a permis soluționarea crizei etnopolitice din sudul Moldovei”, se menționează în cererea depusă de APG.

Inițiativă legislativă pentru deblocarea alegerilor

Adunarea Populară a Găgăuziei (APG) a pregătit o nouă inițiativă legislativă pe care intenționează să o înainteze Parlamentului de la Chișinău. Proiectul, elaborat de deputatul APG Gheorghe Leicu, propune modificarea Codului Electoral al Republicii Moldova pentru a elimina contradicțiile juridice privind organizarea alegerilor regionale în Găgăuzia. Potrivit proiectului de lege, inițiativa prevede înlocuirea denumirii „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei” cu „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”, responsabil de organizarea alegerilor locale și a referendumurilor regionale.

„În acest context, a fost elaborat un proiect de hotărâre privind reînaintarea inițiativei legislative, care vizează eliminarea coliziunilor juridice legate de organizarea și desfășurarea alegerilor regionale în Găgăuzia, inclusiv aspecte legate de denumirea organului electoral central al autonomiei, precum și alinierea prevederilor legislației electorale cu Legea Republicii Moldova „Cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei (Găgăuz Eri)”, potrivit proiectului.

Un proiect similar fusese aprobat anterior de APG, dar nu a mai fost examinat din cauza expirării mandatului fostului Parlament.

***

Amintim că pe 25 martie, deputați din opoziția parlamentară, în frunte cu Igor Dodon, au adresat o scrisoare mai multor instituții europene și internaționale, inclusiv președintelui APCE și Comisiei de la Veneția, cerând sprijin pentru relansarea dialogului dintre Chișinău și autonomie. Scrisoarea a fost semnată de comuniști, Vasile Costiuc, Renato Usatîi și fostul procuror general Alexandr Stoianoglo. Semnatarii acuză autoritățile centrale de „presiuni” asupra Găgăuziei și avertizează că orice abordare bazată pe restrângerea competențelor autonomiei ar contraveni cadrului constituțional.

„Găgăuzia are tot dreptul să organizeze alegerile planificate pentru 21 iunie, conform legii și fără niciun fel de intervenție externă. Diferențele existente pot fi soluționate doar prin dialog și respect reciproc”, a scris și liderul socialiștilor, fostul președinte Igor Dodon pe rețele.

Reamintim că Ministerul Justiției a sesizat Curtea Constituțională, pe 9 martie, pentru a verifica constituționalitatea unor prevederi din legea privind statutul Găgăuziei, inclusiv norma care permite Adunării Populare să aprobe componența organului electoral regional. Autoritățile susțin că aceasta creează un „dualism instituțional”.

În paralel, Adunarea Populară a stabilit data alegerilor pentru 21 iunie, în pofida disputelor juridice cu Chișinăul. Autoritățile locale au adoptat, pe 17 martie, o declarație prin care cer retragerea sesizării Ministerului Justiției și sprijin din partea partenerilor internaționali – inclusiv Rusia și Turcia. La ședință au participat și deputați din opoziția de la Chișinău, inclusiv Igor Dodon. Cum Găgăuzia a stabilit noi alegeri care, cel mai probabil, nu vor avea loc, NewsMaker a scris AICI.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Armenia: 6 candidați pro-ruși la funcția de deputat, arestați cu o zi înainte de alegeri

Șase candidați la funcția de deputat din partea blocului electoral pro-rus „Armenia Puternică” au fost arestați sâmbătă, 6 iunie – cu o zi înainte de alegerile parlamentare. Anunțul a fost făcut de Comitetul de Investigații al Armeniei, scrie ziarul „Azatutyun”.

Urmărirea penală face parte dintr-o anchetă privind oferirea de beneficii materiale alegătorilor și legalizarea unor fonduri provenite din activități ilegale. Printre cei reținuți se numără Artur Abramian, Așot Saakian, Suzan Badoian, Vahe Eghiazarian, Haik Avaghian și Vahe Tavakalian.

Cu o zi înainte, Procuratura Generală a Armeniei a înaintat Comisiei Electorale Centrale cereri de începere a urmăririi penale împotriva celor șase candidați și de aprobare a arestării lor. După ce CEC și-a dat acordul, anchetatorii au dispus măsura de arest preventiv. Investigațiile sunt în desfășurare.

Pe 6 iunie, Comisia Electorală Centrală a refuzat să excludă din cursa electorală blocul „Armenia Puternică”. Președintele instituției, Vaagn Ovakimian, a declarat că nu ar exista temei legal pentru anularea înregistrării, întrucât lipsesc hotărâri judecătorești sau alte decizii oficiale în acest sens. El a precizat că solicitările de invalidare se bazează doar pe presupuneri.

Solicitarea privind excluderea „Armeniei Puternice” din alegerile parlamentare a fost depusă de partidul pro-european de opoziție „Republica”. Formațiunea susține că blocul ar fi mituit alegători în campania electorală.

Partidul „Republica” a sesizat CEC în urma unui apel făcut de prim-ministrul Nikol Pașinian în timpul dezbaterilor electorale. „Contractul Civic” – formațiunea premierului – nu a depus nicio sesizare la autoritatea electorală. Pașinian a explicat că nu a dorit să alimenteze acuzațiile potrivit cărora ar încerca să-și elimine oponenții din alegeri din frica de înfrângere.

Alegerile parlamentare din Armenia

Alegerile parlamentare din Armenia au loc astăzi, 7 iunie. Circa 2,4 milioane de armeni sunt așteptați la secțiile de votare, care s-au deschis la 08:00, ora locală, și vor activa până la 20:00.

19 partide și blocuri electorale au fost înregistrate în alegeri. Favoriții cursei electorale sunt „Contractul Civic” și blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian. Sondajele arată că formațiunea de guvernământ „Contractul Civic” conduce detașat cu circa 24% – 32% din intențiile de vot, în timp ce „Armenia Puternică” se situează pe locul doi, având sprijinul a aproximativ 6-11% din electorat, conform Reuters.

Alegeri parlamentare se desfășoară pe fondul tensiunilor dintre Erevan și Moscova, generate de apropierea Armeniei de Uniunea Europeană. Experții numesc scrutinul „istoric” și susțin că acesta va determina vectorul extern al țării în următorii ani. „Contractul Civic” intenționează să înceapă procesul de aderare la UE, în timp ce „Armenia Puternică” pledează pentru cooperare strânsă cu Rusia.

The Insider a publicat, în mai, o investigație jurnalistică privind încercările Kremlinului de a influența alegerile din parlamentare din Armenia. Potrivit materialului, coordonarea dosarului armean în administrația prezidențială rusă ar fi realizată de o structură creată recent, care este condusă de Vadim Titov. În Armenia ar activa reprezentanți ai serviciilor SVR, GRU și FSB, iar unul dintre obiectivele Moscovei ar fi fost sprijinirea forțelor politice pro-ruse înaintea alegerilor.

Investigația jurnalistică mai susține că blocul „Armenia Puternică”, creat de omul de afaceri Samvel Karapetian, ar fi văzută de Kremlin ca un instrument politic împotriva premierului Nikol Pașinian, care după războiul din Nagorno-Karabah a orientat politica externă a Armeniei către Occident. Totodată, Karapetian, proprietarul grupului „Tashir”, ar fi intenționat să candideze la funcția de prim-ministru în cazul unui succes electoral al blocului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: