Partidul „ȘOR”

Gata cu OrheiLandul lui Șor. Confirmat: parcul de distracții își sistează activitatea

Parcul de distracții „OrheiLand”, afiliat oligarhului fugar Ilan Șor, își sistează activitatea. Anunțul a fost făcut de primara în demisie a orașului Orhei, Tatiana Cociu, pe 5 decembrie, după ce Șor a comunicat că își închide „proiectele sociale” din Republica Moldova.

Proiectele sociale, care au devenit mândria întregii țări, nu mai pot fi susținute de Ilan Mironovici în condițiile presiunilor și șantajului din partea administrației centrale. Cu mare regret, este vorba și despre încetarea finanțării iubitului nostru parc național OrheiLand. Mulți își aduc aminte cum, 7 ani în urmă, Ilan Șor a transformat un teren mlăștinos abandonat într-o perlă a Orheiului, cu alei, spații de joacă și atracții. (…) Înțelegem că închiderea parcului va fi o pierdere foarte mare pentru cetățenii de rând”, a declarat Tatiana Cociu.

Edila a mai menționat că parcul de distracții ar putea fi redeschis atunci când situația politică din țară se va schimba, iar actuala guvernare va pleca de la putere.

Parcul de distracții „OrheiLand” a fost fondat de Ilan Șor pe vremea când era primar al municipiului Orhei. Poliția a deschis un dosar penal pentru suspiciuni de evaziune fiscală în privința acestuia.

Vestea despre închiderea parcului de distracții vine după ce, pe 1 decembrie, oligarhul condamnat Ilan Șor, care se ascunde de justiție în Rusia, a anunțat că își închide așa-numitele „proiecte sociale” din Republica Moldova și propune crearea unui front național comun împotriva partidului de guvernare. Acesta susține că banii pe care îi tranfera în țară ar fi fost blocați, iar mai mulți angajați ai săi ar fi fost arestați. Totodată, Șor a spus că nu mai poate continua activitățile de „sprijin pentru populație”, dar promite să le reia după ce se schimbă guvernarea.

Iar o zi mai târziu, pe 2 decembrie, primara orașului Orhei, Tatiana Cociu, care a beneficiat de sprijinul lui Șor în campania electorală, a anunțat că demisionează. Edila a spus că motivul pentru care pleacă din funcție este că se simte „amenințată” și că guvernarea ar pune impedimente în dezvoltarea orașului (ce cred locuitorii orașului despre demisia lui Cociu și retragerea lui Șor, aflați AICI). Formațiunea de guvernământ PAS nu a comentat acuzațiile.

În prezent, viceprimara Anastasia Țurcan asigură interimatul funcției de primar al orașului.

În septembrie 2025, Ilan Șor a rămas fără o parte importantă din afacerile sale, după ce Serviciul Fiscal de Stat a aplicat interdicții asupra mai multor companii și organizații afiliate acestuia, inclusiv asupra rețelei de magazine sociale „MeriȘOR”.

În același timp, parcul de distracții „Găgăuzia Land” din satul Congaz – promis de Șor în campania electorală pentru funcția de bașcan și construit după ce Evghenia Guțul a câștigat alegerile – continuă să activeze fără autorizație. Anul trecut, parcul a fost implicat în mai multe scandaluri: doi bărbați au fost electrocutați în timp ce efectuau lucrări la rețeaua electrică, la doar o lună după ce o fetiță de 10 ani a ajuns la spital cu o fractură dublă la picior, rănită pe unul dintre terenurile amplasate în parc. Și în acest caz, oamenii legii au inițiat urmărirea penală.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Opoziția unită” din Parlament cere intervenția ambasadorilor străini: invocă riscuri pentru reforma justiției

Fracțiunile de opoziție din Parlament au transmis o scrisoare comună mai multor misiuni diplomatice acreditate la Chișinău. Socialiștii, comuniștii, „Democrația Acasă”, „Partidul Nostru” și „Alternativa” solicită întrevederi „de urgență” cu mai mulți ambasadori acreditați în țara noastră, pentru a discuta modificările operate de majoritatea parlamentară la procedura de numire a membrilor în Comisia Vetting. Opoziția susține că graba cu care a fost modificată legea ar putea „submina încrederea în reformă”.

Scrisoarea a fost expediată în adresa ambasadoarei Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko, însărcinatului cu afaceri al Ambasadei Statelor Unite, Nick Pietrowicz, ambasadorilor Regatului Unit, Franței, Germaniei, Țărilor de Jos și Lituaniei, precum și șefului Oficiului Consiliului Europei la Chișinău și coordonatorului rezident al ONU.

Opoziția susține că evaluarea extraordinară a judecătorilor și procurorilor a fost concepută ca un mecanism excepțional pentru realizarea reformei justiției și, prin natura și impactul său, necesită un nivel ridicat de încredere publică și un consens politic larg.

Semnatarii scrisorii critică modificările legislative adoptate pe 5 martie 2026 de majoritatea parlamentară, care au eliminat cerința unui consens larg pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare. Astfel, pragul necesar pentru numirea acestora a fost redus de la 61 la 51 de voturi.

„Decizia majorității parlamentare PAS de a reduce numărul minim de voturi necesare pentru numirea membrilor comisiilor de evaluare externă a permis, în aceeași zi, numirea unui candidat a cărui imparțialitate ridică serioase semne de întrebare din partea opoziției”, a scris liderul socialiștilor, Igor Dodon, pe rețele.

Potrivit acestuia, aceste acțiuni ar putea submina încrederea în reforma justiției: „Dorim să discutăm situația creată cu partenerii noștri externi”.

Liderul „Partidului Nostru”, Renato Usatîi, consideră, la rândul său, că schimbarea regulilor în plin proces de reformă ridică „semne serioase de întrebare privind transparența și corectitudinea procedurilor, precum și respectarea principiilor statului de drept”.

„O reformă reală a justiției trebuie să fie bazată pe consens larg, pe respectarea standardelor europene și pe implicarea tuturor actorilor politici și instituționali relevanți”, a scris Usatîi, care a reafirmat disponibilitatea fracțiunii pe care o conduce de a susține o „reformă autentică a justiției”.

„Dar nu vom accepta politizarea acestui proces și transformarea lui într-un instrument de control politic asupra sistemului judecătoresc”, a conchis liderul „Partidului Nostru”.

NewsMaker a solicitat o reacție de la reprezentanții PAS, însă până în momentul publicări știrii, nu am primit un răspuns.

***

Amintim, PAS a încercat să aprobe numirea a doi membri – Herman von Hebel și Bernard Lavigne – în Comisia Vetting, la ședința Parlamentului din 26 februarie. Inițiativa a eșuat, însă, întrucât nu a întrunit un număr suficient de voturi. Documentul, care necesita cel puțin 61 de voturi pentru a fi aprobat, a fost susținut de doar 53 de deputați – toți din fracțiunea PAS. Formațiunea de guvernământ are 55 de mandate în actuala legislatură. Opoziția a refuzat să susțină proiectul de hotărâre din cauza nemulțumirii față de candidatura lui von Hebel, deși și-a exprimat sprijin pentru Lavigne. Aceasta a acuzat, de asemenea, partidul de guvernământ că a propus cele două candidaturi la pachet, în încercarea de a asigura numirea lui von Hebel.

Pe 5 martie, PAS a votat amendamentul care permite ca membrii Comisiei Vetting, propuși de partenerii internaționali, să fie aprobați cu votul a 51 de deputați și nu 61. Amendamentul s-a regăsit într-o inițiativă legislativă care prevede „fortificarea securității judecătorilor” și care a fost votată pe 5 martie, în a doua lectură. În aceeași seară, președinta Maia Sandu a semnat decretul. Opoziția parlamentară a sesizat Curtea Constituțională.

La o zi după ce au modificat legislația, majoritatea PAS i-a desemnat oficial pe Herman von Hebel și Bernard Lavigne în Comisia de vetting. În semn de protest, opoziția a blocat tribuna centrală a Parlamentului și a scandat „Rușine!”. Proiectul a fost aprobat cu 53 de voturi „pentru”, în ciuda criticilor.

În prima sa reacție, Herman von Hebel, juristul olandez numit cu scandal, a declarat că așteaptă cu nerăbdare să-și înceapă activitatea și a respins acuzațiile opoziției care i-au fost aduse. Acesta a declarat, într-un interviu acordat pentru presă, că „orice reformă provoacă discuții dificile”, și a dat asigurări că numirea sa nu va afecta credibilitatea Vettingului.

Pe 12 martie, speakerul Igor Grosu a anunțat că Parlamentul a transmis Comisiei de la Veneția întregul proiect de lege prin care a fost modificată procedura de numire a experților internaționali în comisiile de evaluare externă a judecătorilor și procurorilor.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: