Epidemia de coronavirus a agravat situația bugetului Moldovei, care și așa era complicată. Fără împrumuturi și granturi, gaura din bugetul de stat este de 19 miliarde de lei. Autoritățile sperau să acopere o parte a acestei găuri prin creditul din Federația Rusă. După ce acordul de creditare a fost declarat neconstituțional, președintele Igor Dodon a anunțat că din această cauză, vor apărea probleme ce țin de achitarea pensiilor și a salariilor. NM și câțiva experți a calculat, sunt suficienți bani în buget și cum ar putea fi reduse cheltuielile publice.
Care este starea actuală a bugetului
Din luna ianuarie până la 13 mai inclusiv, în bugetul de stat al Moldovei s-au încasat 11,4 miliarde de lei. 6,7 miliarde din aceștia – venituri vamale, iar 5,2 miliarde de lei – venituri din taxe și impozite. Celelalte sunt alte venituri, inclusiv credite și granturi în valoare de aproape 330 de milioane de lei. La fel, ar trebui să se țină cont și de rambursarea TVA de peste 850 de milioane de lei.
Suma totală a veniturilor este mai mică cu doar 5% comparativ cea din perioada similară a anului trecut, sau cu 618 milioane de lei. Dacă însă e să analizăm încasările medii în buget timp de o zi, în luna mai, de exemplu, volumul a scăzut considerabil – cu aproape 40%. Astfel, dacă în luna mai 2019, în buget s-au încasat, în medie, 133,5 milioane de lei pe zi, în luna mai 2020 – 82 milioane de lei.
Iar dacă e să analizăm întreaga perioadă, scăderea este nesemnificativă. Pentru comparație: ianuarie – mai 2019 – în medie, câte 144 milioane de lei pe zi. Ianuarie – mai 2020 – 132 milioane de lei pe zi, sau cu 8,4% mai puțin.
Conform datelor Ministerului Finanțelor, în primele patru luni ale anului curent, veniturile la bugetul public național (de stat, locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale) au constituit 18,8 miliarde de lei, dintre care 3 miliarde de lei – din veniturile pe impozit. Deci, lunar, în buget ajung 4,7 miliarde de lei.
Pentru achitarea pensiilor, sunt necesare, în medie, 1,4 miliarde de lei lunar.
Pentru salariile bugetarilor – aproape 1,5 miliarde de lei.
Deci, pentru pensii și salarii – aproape 3 miliarde de lei lunar.
Bani nu-s, dar voi luați
Opiniile experților despre perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetare s-au împărțit. Astfel, expertul economic Victor Ciobanu este sigur că autoritățile au bani și fără creditul din Federația Rusă. „Acum ei ar trebui să inventeze noi scheme interne, pentru a reuși să transforme acești bani în mijloace electorale”, a spus el pentru NM.
Economistul și expertul financiar Dumitru Barbalat sugerează să nu strigăm „ajutor”, „că i se va da cuiva ceva”. Conform estimărilor sale, 4 miliarde de lei înseamnă:
- 70% (câte 1330 de lei pentru un locuitor) cheltuielile populației țării pe o lună, dacă e să reieșim din coșul minim de consum (2031 de lei)
- salariul bugetarilor pentru două luni și 20 de zile
- cheltuielile bugetului public național pentru 18 zile
- cheltuielile bugetului de stat pentru 27 de zile
- cheltuielile bugetului asigurărilor sociale pentru două luni.
Totodată, Barbalat a menționat că dinamica încasării veniturilor bugetare zilnice medii continuă să se înrăutățească și deocamdată este dificil de explicat scăderea neuniformă a veniturilor vamale și fiscale.
Barbalat consideră că deocamdată, nu merită de crezut comentatorilor și politicienilor. „Trebuie să așteptăm mijlocul lunii iunie, când se va clarifica problema creditelor din partea UE. Acolo condiții pentru Moldova sunt dificile. Teoretic, este posibil ca Federația Rusă să accepte reexaminarea acordului de creditare. Posibil, va reînvia economia. Deși în luna august, așteptăm al doilea val al coronavirusului”, a spus expertul pentru NM.
Iar expertul economic Veaceslav Ioniță susține că cifrele arată clar că deocamdată, situația privind încasările la buget nu era atât de rea, dar economia abia începe să cadă. În opinia sa, în lunile următoare, bugetul va face față lipsei celor 4 miliarde din creditul rusesc ratat și va plăti la timp salariile și pensiile.
Totodată, Ioniță a precizat că gaura în buget care s-a format anul acesta, de 19 miliarde de lei, nu este doar un deficit, ci diferența dintre venituri și cheltuieli, fără a lua în calcul granturile și nu va fi atât de simplu să fie acoperită, iar fără finanțarea externă, chiar va fi ireal.
Expertul a indicat și asupra eșecului guvernului în primele trei luni de activitate privind împrumuturile străine. „Moldova trebuia să ramburseze 3 miliarde de lei în cazul vechilor credite, iar altele noi nu erau. De aceea guvernul s-a creditat intens pe piața internă, împrumutând deja peste 2 miliarde de lei”, a menționat Ioniță.
Conform estimărilor sale, pentru acoperirea celor 19 miliarde de lei lipsă, autoritățile folosesc următoarele surse:
- 7 miliarde – granturi și împrumuturi interne;
- 6 miliarde – credit de la FMI și UE;
- Alte 6 miliarde – deocamdată nu e clar.
Ioniță consideră că guvernul are două căi – să continue să caute bani pe piețele externe ori să reducă cheltuielile. În opinia sa, în primul rând, se poate tăia din investițiile capitale, lăsând din cele 4 miliarde de lei planificate pentru aceasta doar 2 miliarde de lei. „Însă rămân încă 4 miliarde în gaura bugetului. Se poate încerca reducerea subvențiilor – e vorba de aproximativ 500-600 milioane de lei. În continiare, urmează cheltuielile curente, însă acolo sunt puține posibilități de manevrare. Guvernul, de exemplu, poate să nu plătească pentru gaze, electricitate, apă, creditându-se de la furnizori. Mai pot fi optimizate structurile de stat. Și în sfârșit, ultimul pas pe care guvernul va fi nevoit să-l facă fără finanțarea externă necesară – să plătească salarii cu întârziere. Iar aceasta înseamnă, de fapt, să se crediteze la bugetari”, a explicat expertul eventuala stare de lucruri.
Potrivit prognozelor sale, acesta poate fi un scenariu verosimil. „Un scenariu prea puțin probabil, aproape egal cu zero, ar fi neachitarea pensiilor. Ultima oară, autoritățile au recurs la aceasta în anul 1999, dar pentru o perioadă scurtă de timp. Ioniță este de părere că în varianta ideală, mai e nevoie de două credite pentru a ne menține normal până la sfârșitul acestui an și începutul celui următor. „Trebuie să luăm împrumuturi de la oricine e posibil, chiar și FMI și UE – cei mai exigenți controlori în raport cu deficitul bugetar – au permis acest lucru, pentru că nu putem spera la o restabilire rapidă a economiei”, a concluzionat expertul.
Natalia Gavriliță, ex-ministru al finanțelor, este de acord cu Ioniță. Ea a comunicat pentru NM că este de părere că diminuarea cu 3% a PIB-ului în Moldova în anul 2020 este prea optimistă. „Conform prognozelor prealabile, căderea ar putea constitui 8-12%, și aceste cifre nu sunt finale, pentru că în condițiile pandemiei, este foarte greu să prezicem evoluția evenimentelor”, a precizat ea. De aceea veniturile la buget vor scădea și mai mult, consideră ex-ministrul.
În opinia lui Gavriliță, guvernul trebuie neapărat să obțină o finanțare externă mai mare, dar este important să țină cont de condițiile acestei finanțări și pe ce se vor cheltui banii. Expertul susține că în cazul în care condițiile creditului vor fi rele, dezavantajoase, țara va deveni și mai săracă luând un asemenea împrumut.
„În ce privește gestionarea resurselor obținute, acestea ar trebui să fie cheltuite pentru menținerea locurilor de muncă și susținerea cererii. De asemenea, structurile de stat urmează să-și reducă esențial cheltuielile. Uitați-vă pe ce cheltuiesc banii unele instituții – covoare, mobilă, automobile, stații noi de radio. În perioada de criză, se poate renunța la toate acestea, însă organele de stat continuă să trăiască de parcă nu e niciun fel de criză”, a subliniat Gavrilița.
Ea a adăugat că guvernul ar trebui să se adreseze către FMI pentru un nou program, să discute posibilele condiții pentru încheierea acestuia, pentru ca la toamnă, să primească bani suplimentari pentru susținerea bugetului. „Acum, în buget sunt bani și pentru pensii, și pentru salarii, însă dacă nu se va face nimic, achitările cu întârziere ale acestora ar putea începe deja la sfârșitul acestui an – începutul anului viitor”, a concluzionat experta.
