screenshot

Gavrilița, interviu pentru Euronews: Ne dorim să aderăm la UE, nu și la NATO

Moldova intenționează să devină membru al Uniunii Europene, nu și al NATO. Declarația a fost făcută de către premierul Natalia Gavrilița, într-un interviu pentru Euronews.

Natalia Gavrilița și-a exprimat regretul pentru ceea ce se întâmplă acum în Ucraina:

Condamnăm războiul și susținem cu tărie independența și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute pe plan internațional. Noi locuim într-o regiune cu probleme de securitate, în special ținând cont de Transnistria și regiunea separatistă. Însă în prezent nu vedem un pericol sau riscuri de escaladare în regiunea transnistreană. Continuăm negocierile în formatul cunoscut. Moldova este o țară neutră și acest principiu se regăsește în Constituție. Ne așteptăm ca toți să acționeze în conformitate cu acest principiu”.

Întrebată cum ar acționa autoritățile în cazul în care trupele rusești ar ajunge la frontiera Moldovei, Gavrilița a răspuns:

„Este un scenariu ipotetic. Suntem concentrați în prezent pe gestionarea fluxului mare de refugiați. Avem peste 250 de mii de oameni care au trecut frontiera din Ucraina. Avem 120 de mii de oameni care ar putea rămâne în Moldova, este cel mai mare număr din Europa, raportat la populație. Suntem la limită și avem nevoie de asistență internațională pentru a face față crizei umanitare. Ne concentrăm pe provocările curente, în loc să discutăm scenarii ipotetice”.

 

Premierul a reiterat că Moldova are nevoie de susținerea partenerilor internaționali pentru a gestiona situația cu privire la numărul mare de refugiați. Întrebată dacă crede că Transnistria s-ar putea implica în conflictul provocat de Rusia în Ucraina, șefa Guvernului a răspuns:

„Într-adevăr, avem regiunea separatistă Transnistria. Acolo staționează trupe rusești. Timp de 30 de ani, am cerut în mod constant retragerea acestora. În prezent nu vedem riscuri sau planuri de implicare. Însă, desigur, situația este neclară și depinde de evoluția lucrurilor în Ucraina. După cum am spus, suntem o țară neutră și ne așteptăm ca toți partenerii internaționali să țină cont de asta. Pentru moment, discutăm în cadrul formatului de negocieri”. 

 

…suntem gata să ne facem tema pentru acasă pentru a atinge standardele UE

 

În ceea ce privește cererea de aderare la UE, Natalia Gavrilița a menționat că autoritățile de la Chișinău sunt conștiente că procesul este de lungă durată.

„Știm că procesul de integrare este un proces de transformare de durată. În același timp, ținând cont de problemele de securitate din regiune, oferirea statutului de candidat ar fi un semnal important pentru locuitorii țărilor care au depus cererile, o dovadă a faptului că sunt bineveniți într-o lume liberă. Suntem bineveniți în UE, acolo unde valorile democratice, supremația legii și a respectului față de drepturile omului, a dreptului internațional sunt principii fundamentale. Desigur, suntem gata să ne facem tema pentru acasă necesară pentru a atinge standardele de aderare la UE”.

 

Jurnalistul a întrebat-o pe Natalia Gavrilița cum comentează declarația anumitor partide politice românești, care susțin că Moldova ar trebui să organizeze un referendum cu privire la unirea cu România și de a accede în acest mod în UE și NATO.

„În prezent, nu discutăm această opțiune”, a răspuns premierul.

 

principiul neutralității este inclus în Constituție

 

Natalia Gavrilița a mai spus: „Principiul neutralității este inclus în Constituție și noi urmărim aderarea la UE, nu și la NATO”. 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: