Moscova a condiționat continuarea livrărilor de gaze către Transnistria cu achitarea datoriei istorice a Moldovei față de „Gazprom”. Poziția Chișinăului și a Moscovei în această privință sunt diametral opuse. NewsMaker vă spune ce se știe despre negocierile lui Victor Parlicov cu „Gazprom”, dacă Chișinăul este pregătit pentru o eventuală stopare a livrărilor de gaze rusești și ce se va întâmpla în acest caz cu gazul și energia electrică pe malurile drept și stâng ale Nistrului.
Ce s-a întâmplat
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat într-o conferință de presă din 27 noiembrie, după vizita sa la Sankt Petersburg, că Moscova a condiționat continuarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria cu plata datoriei istorice a Moldovagaz față de „Gazprom”.
„Ei [„Gazprom”] ne-au cerut să discutăm cu partea ucraineană și să-i convingem să continue tranzitul de gaze. Am discutat acest lucru anterior și înțelegem că această decizie ar putea fi luată în ultimul moment. Desigur, dacă tranzitul prin Ucraina va continua, acesta ar fi cel mai simplu scenariu pentru noi. […] Dacă nu, vor livra printr-o rută alternativă. Aici a apărut, însă o dificultate. „Gazprom” leagă într-un fel problema livrării gazului prin ruta alternativă prin Turcia de soluționarea acestei presupuse datorii a malului drept”, a explicat Parlicov.
La începutul acestei săptămâni, Parlicov a efectuat o vizită la Sankt Petersburg, unde s-a întâlnit cu directorul „Gazprom”, Alexei Miller. Aceștia au discutat despre continuarea livrării gazelor în Transnistria în 2025, despre noua componență a consiliului de administrație al Moldovagaz și despre „presupusa datorie” a Moldovagaz pentru gaze.
Despre ce datorie este vorba
Este vorba despre o datorie istorică acumulată de malul drept al Moldovei începând cu anul 1994. Conform versiunii „Gazprom”, datoria se ridică la aproximativ 709 milioane de dolari, dintre care 433 de milioane reprezintă datoria propriu-zisă, iar restul – penalități (mai multe detalii despre datorie și pozițiile Chișinăului și ale Moscovei NM a scris aici).
Problema datoriei istorice a devenit cunoscută în toamna anului 2021, în urma negocierilor dintre fostul vicepremier Andrei Spînu și Alexei Miller.
Chișinăul a declarat că va recunoaște datoria doar după efectuarea unui audit independent. În 2022, autoritățile au semnat un contract cu auditori internaționali, iar în septembrie 2023, Victor Parlicov a anunțat că Moldova este pregătită să confirme și să achite doar 8,6 milioane de dolari.
În urma vizitei la Sankt Petersburg, Parlicov a menționat că „Gazprom” nu este de acord cu poziția Chișinăului.
„Partea rusă nu recunoaște rezultatele auditului, dar „Gazprom” nu a prezentat până acum o alternativă. […] Noi am subliniat că poziția noastră se bazează pe concluziile auditului, însă „Gazprom” nu a prezentat alte propuneri. Acum, ei trebuie să prezinte propria viziune. Aștept un document oficial”, a declarat Parlicov.
De ce Chișinăul este atât de preocupat de gazul pentru Tiraspol
După ce „Gazprom” a redus livrările de gaze către Moldova la sfârșitul anului 2022 la 5,7 milioane de metri cubi pe zi, întregul volum de gaz rusesc este direcționat către Transnistria. Cea mai mare parte este utilizată de Centrala Termoelectrică Moldovenească (MGRES) de pe malul stâng al Nistrului, care funcționează pe bază de gaze naturale, iar restul este destinat consumului intern din regiune. Tiraspolul, însă, nu plătește pentru gazele rusești.
Electricitatea produsă de MGRES este achiziționată de malul drept al Nistrului, fiind aproximativ de două ori mai ieftină decât energia disponibilă pe bursă în România: în jur de 66 USD pe 1 MWh față de aproximativ 120 EUR pe 1 MWh în România. În septembrie 2023, MGRES furniza 88% din energia electrică achiziționată de Chișinău.
Înainte de vizita sa la Sankt Petersburg, ministrul Energiei Victor Parlicov a subliniat că infrastructura energetică a Ucrainei a fost grav afectată de bombardamentele masive ale Rusiei, ceea ce influențează cererea de energie în regiune și creează dificultăți pentru achiziționarea acesteia de pe piețele regionale.
De asemenea, autoritățile din Moldova invocă și un aspect umanitar: aproximativ 300 de mii de cetățeni moldoveni trăiesc în Transnistria, iar Chișinăul are obligația de a le asigura resurse energetice în cazul în care gazele rusești nu vor mai ajunge în regiune.
Premierul Dorin Recean a avertizat miercuri, după ședința Guvernului, că „ne așteaptă o iarnă foarte dificilă și trebuie să fim pregătiți […] pentru o posibilă criză”. El a explicat că principala cauză este „posibila întrerupere a livrărilor de gaze către malul stâng al Nistrului, unde locuiesc aproximativ 300 de mii de oameni. Majoritatea sunt cetățenii noștri, care ar putea rămâne fără căldură și energie electrică. Aceasta ar putea duce la o catastrofă umanitară”.
Ce urmează
Cel mai probabil scenariu
Victor Parlicov consideră că cel mai probabil scenariu este continuarea livrărilor de gaze rusești către Transnistria, dar cu o reducere a volumului acestora. „Aceasta este la discreția „Gazprom”. […] Nu pot spune exact cu cât va scădea volumul. Știu că orice cantitate care va fi livrată va contribui într-o oarecare măsură la menținerea stabilității în regiunea transnistreană. Pentru că, dacă livrările se vor opri complet, regiunea transnistreană se va confrunta cu un colaps”, a declarat Parlicov.
O sursă a NM familiarizată cu situația a afirmat că, în cazul limitării livrărilor de gaze, cel mai probabil scenariu este reducerea volumului la 2,5-3,5 milioane de metri cubi pe zi, adică mai mult de jumătate.
„Acest volum va fi suficient doar pentru a asigura cu gaze și energie electrică Transnistria, inclusiv funcționarea întreprinderilor energetice locale”, a spus sursa.
Potrivit acesteia, acest volum de gaze nu va fi suficient pentru a asigura energia electrică necesară malului drept al Moldovei.
Scenariul pesimist, dar realist
Parlicov a menționat, de asemenea, că un scenariu realist este acela în care Transnistria nu va mai primi deloc gaze rusești. „În acest caz, nu ne vom putea descurca fără sprijinul partenerilor externi. […] Dacă livrările vor înceta complet, regiunea transnistreană va intra în colaps. Va trebui să avem noi grijă de ei”, a spus el.
Oprirea livrărilor de gaze rusești va duce la creșterea tarifelor pentru energia electrică pe malul drept al Nistrului.
„Putem asigura o livrare [alternativă] de gaze către regiunea transnistreană, în acest sens există posibilități tehnice și comerciale, dar pentru aceasta va trebui să plătim […] În această situație, va fi necesar să purtăm un dialog cu partenerii internaționali, pentru a înțelege dacă cineva ne poate oferi sprijin”, a declarat ministrul Energiei, Victor Parlicov.
Potrivit acestuia, costul livrării alternative ar ajunge la aproximativ 400 de milioane de euro pe an. Ministrul a adăugat că în Transnistria „îngrijorarea privind această problemă este și mai mare” decât pe malul drept al Nistrului.
Ce spun experții
Expertul în domeniul energetic și membrul consiliului de supraveghere al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, consideră că Moldova trebuie să se pregătească pentru cel mai pesimist scenariu. „Trebuie să obținem sprijinul partenerilor străini și să le prezentăm calcule clare privind necesarul nostru de energie electrică și gaze. Dacă prețul energiei electrice va fi ridicat, cred că și malul drept va avea nevoie de compensații”, a spus Tofilat.
El a explicat că a făcut aceste calcule încă acum un an și le-a transmis autorităților.
„Este nevoie de aproximativ 300 de milioane de euro pentru compensații [pentru malul stâng], plus o linie de credit de 500-700 de milioane de euro pentru achiziția de energie electrică și gaze, deoarece plătim în avans pentru acestea, urmând să recuperăm banii de la consumatori”, a explicat el.
Tofilat a subliniat că autoritățile trebuie să pregătească nu doar calcule, ci și rutele de livrare a gazelor și să rezerve capacități pentru transport.
Fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, a menționat la rândul său că în această situație apare întrebarea „în ce moment Guvernul a început să se preocupe de această problemă”.
„Această problemă este cunoscută cel puțin din vara anului 2023, iar cel târziu din toamnă, Ucraina, la nivel de președinte, a semnalat că nu va bloca tranzitul [dacă acesta va fi gestionat de o companie europeană]. Întrebarea principală este: de ce această situație a devenit o surpriză?”, a spus Flenchea.
Potrivit lui, autoritățile pot avea două opțiuni. „Fie ne asumăm responsabilitatea de a asigura resurse energetice pentru una dintre regiunile noastre și obținem controlul deplin [asupra regiunii transnistrene]. Fie renunțăm la cetățenii noștri de acolo [de pe malul stâng] și privim problema doar din punct de vedere energetic: ne gândim la asigurarea cu energie electrică a malului drept și renunțăm la Transnistria”, a spus expertul.
Flenchea a evitat să facă vreo prognoză, explicând că comportamentul „Gazprom” poate fi prezis doar în baza deciziilor Guvernului Republicii Moldova. „Guvernul a asigurat că există un plan, că situația este sub control și că toate riscurile au fost analizate. Dar, având în vedere cum se schimbă datele problemei, [este imposibil de făcut prognoze]”, a concluzionat expertul.
