Kommersant

Gazprom, după retragerea licenței Moldovagaz: „Ne vom apăra drepturile și interesele”

Concernul rus Gazprom – acționarul majoritar al companiei Moldovagaz – a venit cu o reacție după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis să retragă licența de furnizare a gazelor naturale deținută de Moldovagaz. Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei de către autoritățile moldovene și a deposedării Gazprom de investiția sa”.

Potrivit Gazprom, autoritățile de la Chișinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forțată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susține concernul rus, ar fi dus la creșterea prețului de achiziție a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori și, implicit, la diminuarea securității energetice a Republicii Moldova.

Gazprom afirmă, într-un comunicat publicat pe 7 august, că și-a onorat „cu bună-credință și în totalitate obligațiile privind furnizarea sigură și stabilă a gazelor naturale către Moldova”, fără a primi în schimb întreaga plată din partea Moldovagaz pentru gazul livrat.

De asemenea, concernul rus susține că, în ultimii ani, ar fi propus mai multe opțiuni și termene pentru achitarea datoriei – n.red.: pretinsa datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc și care a fost infirmată de un audit internațional – însă Guvernul Republicii Moldova ar fi refuzat să se implice în procesul de stingere a acesteia.

„În acest context, retragerea licenței SA „Moldovagaz” pentru furnizarea gazelor nu poate fi privită altfel decât ca etapa finală a distrugerii de către partea moldovenească a afacerii grupului Moldovagaz și a deposedării „Gazprom” de obiectul investiției care îi aparține. „Gazprom” va continua să-și apere drepturile și interesele sale legale prin toate mijloacele disponibile”, se arată în declarația concernului.

Autoritățile Republicii Moldova nu au comentat, până în momentul publicării știrii, acuzațiile Gazprom. Am solicitat o reacție de la Ministerul Energiei, însă nu am primit un răspuns, deocamdată.

Amintim că ANRE a decis în ședința din 4 august să retragă licența Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale. ANRE a stabilit că, ținând cont de complexitatea conectării a circa 800.000 de consumatori la un nou furnizor, compania de stat Energocom va înlocui, începând cu 1 septembrie 2025, Moldovagaz în calitate de furnizor de gaze pentru consumatorii casnici.

Vadim Ceban, directorul interimar al Moldovagaz, a declarat că, dacă Energocom va solicita sprijin pentru emiterea facturilor și deservirea consumatorilor, cele două părți vor negocia și vor semna un acord pentru a asigura servicii de calitate.

NewsMaker a explicat de ce ANRE a luat această decizie, ce se va întâmpla cu Moldovagaz și ce se va schimba pentru consumatori – AICI.

***

Precizăm că Republica Moldova a depins de Federația Rusă pentru aprovizionarea cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependență ca instrument de influență politică, în special după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022.

După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chișinăul a reușit să diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunțând în 2022 complet la gazele rusești în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică.

În septembrie 2023, autoritățile de la Chișinău au făcut publice rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie istorică pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Pe de o parte, Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 de milioane de dolari – cifră negată de Chișinău. Pe de altă parte, rezultatele auditului au indicat că, de fapt, o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale.

Drept urmare, Guvernul Republicii Moldova a propus Gazprom achitarea a 8,6 milioane de dolari – sumă pe care concernul rus a refuzat-o, declarând că nu este de acord cu poziția Chișinăului și că va continua să-și apere drepturile prin toate mijloacele legale.

Tensiunile au culminat în decembrie 2024, când, în plină iarnă, Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova, sub pretextul neachitării pretinsei datorii sub pretextul neachitării pretinsei datorii. Decizia a generat o criză majoră în regiunea transnistreană, care a rămas fără gaze și energie electrică mai bine de o lună.

În prezent, Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană și autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, situația rămâne precară, administrația nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgență în economie.

Menționăm că rezultatele auditului nu au fost recunoscute nici până în prezent de Moldovagaz, compania-fiică a Gazprom în Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei/Facebook

Sindicatele din educație cer Guvernului să revizuiască reforma salarizării și bugetul pentru 2027

Federația Sindicală a Educației și Științei (FSEȘ) a aprobat miercuri, 18 noiembrie, o sesizare adresată către Președinție, Parlament și Guvern, prin care solicită revizuirea reformei salarizării și a proiectelor bugetare pentru anul 2027. Reprezentanții FSEȘ consideră că majorările salariale planificate nu rezolvă problemele acumulate în domeniu, iar unele dintre modificările propuse ar putea reduce garanțiile de protecție a veniturilor angajaților.

FSEȘ a înaintat autorităților patru solicitări principale. În primul rând, sindicatele cer stabilirea unei valori de referință de 4 700 de lei pentru angajații din educație și cercetare, la același nivel cu cel prevăzut deja în proiectul bugetului de stat pentru 2027.

În al doilea rând, organizația cere menținerea garanției privind protejarea salariilor de inflație. Mai exact, sindicatele vor ca în lege să fie păstrată prevederea potrivit căreia valoarea de referință trebuie revizuită anual, cel puțin în funcție de rata inflației prognozate.

De asemenea, federația solicită revizuirea claselor și coeficienților de salarizare, precum și prezentarea unor calcule clare privind impactul reformei asupra tuturor categoriilor de angajați. Sindicatele cer și garanții că niciun salariat nu va avea venituri mai mici în urma aplicării noilor modificări.

A patra solicitare vizează asigurările sociale. Sindicatele cer majorarea până la 45 de milioane de lei a cheltuielilor pentru tratamentul balneosanatorial al persoanelor asigurate. În același timp, proiectul bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2027 prevede reducerea acestor cheltuieli la jumătate, de la 30 la 15 milioane de lei.

Reprezentanții FSEȘ au menționat că nu contestă necesitatea unei politici bugetare responsabile, dar consideră că aceasta trebuie să țină cont și de aspectele sociale. Sindicatele au cerut autorităților să analizeze propunerile înaintate și să continue dialogul social înainte de aprobarea deciziilor finale privind bugetul.

„Educația și cercetarea nu pot fi declarate priorități naționale doar în documente și discursuri. Această prioritate trebuie să se regăsească și în deciziile bugetare”, a menționat FSEȘ.

Totodată, federația a precizat că își rezervă dreptul de a organiza acțiuni sindicale pentru a apăra interesele membrilor săi.

Discuțiile privind majorarea salariilor în domeniul educației s-au intensificat încă în august, când sindicatele pregăteau un protest pentru data de 1 septembrie. La sfârșitul lunii august, FSEȘ a suspendat pregătirile pentru manifestație, pentru a negocia cu autoritățile. Totuși, după o întâlnire cu premierul Vasile Tofan, pe 1 septembrie, sindicatele au declarat că majorarea salarială de 14%, discutată pentru 2027, este insuficientă și au cerut o creștere de cel puțin 20-30%.

Anterior, în cadrul noului proiect al legii privind salarizarea, autoritățile au propus majorarea, din 2027, a valorii de referință pentru angajații din educație, de la 2 500 la 4 200 de lei. În același timp, urma să fie eliminat suplimentul fix de 1 300 de lei.

Potrivit calculelor ministerului de resort, această modificare ar permite creșterea salariului unui profesor fără grad didactic de la 10 780 la 12 335 de lei, iar a celui al unui profesor universitar – de la 16 618 la 18 846 de lei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: