Kommersant

Gazprom, după retragerea licenței Moldovagaz: „Ne vom apăra drepturile și interesele”

Concernul rus Gazprom – acționarul majoritar al companiei Moldovagaz – a venit cu o reacție după ce Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a decis să retragă licența de furnizare a gazelor naturale deținută de Moldovagaz. Gigantul energetic a calificat decizia drept „etapa finală a distrugerii deliberate a companiei de către autoritățile moldovene și a deposedării Gazprom de investiția sa”.

Potrivit Gazprom, autoritățile de la Chișinău ar fi provocat în mod deliberat „reorganizarea forțată” a companiei Moldovagaz, ceea ce, susține concernul rus, ar fi dus la creșterea prețului de achiziție a gazelor, majorarea bruscă a tarifelor pentru consumatori și, implicit, la diminuarea securității energetice a Republicii Moldova.

Gazprom afirmă, într-un comunicat publicat pe 7 august, că și-a onorat „cu bună-credință și în totalitate obligațiile privind furnizarea sigură și stabilă a gazelor naturale către Moldova”, fără a primi în schimb întreaga plată din partea Moldovagaz pentru gazul livrat.

De asemenea, concernul rus susține că, în ultimii ani, ar fi propus mai multe opțiuni și termene pentru achitarea datoriei – n.red.: pretinsa datorie istorică de peste 700 de milioane de dolari, pe care autoritățile de la Chișinău nu o recunosc și care a fost infirmată de un audit internațional – însă Guvernul Republicii Moldova ar fi refuzat să se implice în procesul de stingere a acesteia.

„În acest context, retragerea licenței SA „Moldovagaz” pentru furnizarea gazelor nu poate fi privită altfel decât ca etapa finală a distrugerii de către partea moldovenească a afacerii grupului Moldovagaz și a deposedării „Gazprom” de obiectul investiției care îi aparține. „Gazprom” va continua să-și apere drepturile și interesele sale legale prin toate mijloacele disponibile”, se arată în declarația concernului.

Autoritățile Republicii Moldova nu au comentat, până în momentul publicării știrii, acuzațiile Gazprom. Am solicitat o reacție de la Ministerul Energiei, însă nu am primit un răspuns, deocamdată.

Amintim că ANRE a decis în ședința din 4 august să retragă licența Moldovagaz pentru furnizarea gazelor naturale. ANRE a stabilit că, ținând cont de complexitatea conectării a circa 800.000 de consumatori la un nou furnizor, compania de stat Energocom va înlocui, începând cu 1 septembrie 2025, Moldovagaz în calitate de furnizor de gaze pentru consumatorii casnici.

Vadim Ceban, directorul interimar al Moldovagaz, a declarat că, dacă Energocom va solicita sprijin pentru emiterea facturilor și deservirea consumatorilor, cele două părți vor negocia și vor semna un acord pentru a asigura servicii de calitate.

NewsMaker a explicat de ce ANRE a luat această decizie, ce se va întâmpla cu Moldovagaz și ce se va schimba pentru consumatori – AICI.

***

Precizăm că Republica Moldova a depins de Federația Rusă pentru aprovizionarea cu gaze naturale timp de peste trei decenii. De-a lungul acestei perioade, Moscova a utilizat frecvent această dependență ca instrument de influență politică, în special după declanșarea invaziei la scară largă asupra Ucrainei, în 2022.

După zeci de ani de vulnerabilitate energetică, Chișinăul a reușit să diversifice sursele de aprovizionare pe malul drept al Nistrului, renunțând în 2022 complet la gazele rusești în favoarea regiunii transnistrene, în schimbul livrărilor de energie electrică.

În septembrie 2023, autoritățile de la Chișinău au făcut publice rezultatele auditului extern privind pretinsa datorie istorică pe care țara noastră a acumulat-o față de gigantul rus Gazprom pentru livrările de gaze naturale. Pe de o parte, Gazprom susține că datoria se ridică la peste 700 de milioane de dolari – cifră negată de Chișinău. Pe de altă parte, rezultatele auditului au indicat că, de fapt, o mare parte din suma solicitată de Moscova nu ar fi justificată prin acte oficiale.

Drept urmare, Guvernul Republicii Moldova a propus Gazprom achitarea a 8,6 milioane de dolari – sumă pe care concernul rus a refuzat-o, declarând că nu este de acord cu poziția Chișinăului și că va continua să-și apere drepturile prin toate mijloacele legale.

Tensiunile au culminat în decembrie 2024, când, în plină iarnă, Gazprom a întrerupt livrările de gaze către Republica Moldova, sub pretextul neachitării pretinsei datorii sub pretextul neachitării pretinsei datorii. Decizia a generat o criză majoră în regiunea transnistreană, care a rămas fără gaze și energie electrică mai bine de o lună.

În prezent, Tiraspolul primește gaze naturale prin intermediul unei companii din Ungaria, după ce a refuzat ajutorul oferit de Uniunea Europeană și autoritățile de la Chișinău. Cu toate acestea, situația rămâne precară, administrația nerecunoscută din regiune fiind nevoită să prelungească constant starea de urgență în economie.

Menționăm că rezultatele auditului nu au fost recunoscute nici până în prezent de Moldovagaz, compania-fiică a Gazprom în Republica Moldova.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Usatîi i-a cerut explicații lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu”. Reacție: Asta-i regula în Parlament VIDEO

Deputatul și liderul „Partidul Nostru”, Renato Usatîi, a anunțat că a fost penalizat pentru absența de la trei ședințe ale Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Usatîi a spus că i-a fost redus cu 75% salariul și că luna aceasta va primi aproximativ 3990 de lei. Deputatul a menționat că o dispoziție în acest sens a fost semnată de președintele Parlamentului, Igor Grosu. În replică, Grosu a declarat că aceasta este o prevedere a regulamentului Parlamentului, iar pentru a nu fi penalizat, un deputat trebuie să prezinte o cerere motivată în care să explice de ce lipsește.

Înainte de ședința Parlamentului, Usatîi le-a spus jurnaliștilor că a fost informat, printr-o scrisoare semnată de Grosu, că este penalizat pentru că nu a participat la trei ședințe ale Comisiei parlamentare. „M-au penalizat. Am primit acum o scrisoare de la domnul Grosu. (…) Eu n-am lipsit de la nicio ședință în plen. (…) Asta e doar pentru absențele la ședințele comisiei, dar eu, în plen, am spus că, dacă nu dați opoziției comisia de anchetă privind escrocheriile bancare, eu boicotez. (…) Eu oricum toți banii îi donez. (…) Întrebarea e alta: cum poți să pedepsești un deputat doar pentru absență la ședința comisiilor?”, a comunicat Usatîi.

Între timp, la ședința Parlamentului, Usatîi s-a adresat lui Grosu: „Mi-ați tăiat 75% din salariu și mi-ați lăsat pe luna asta 3989 de lei 99 de bani. (…) Penalizarea nu-i prea dură, domnule președinte?”.

În replică, Grosu a spus că „așa scrie în regulament”. „Colegii dumneavoastră, juriști sau asistenții din fracțiune, trebuiau să vă atenționeze. Trebuie să prezinți o cerere motivată de ce lipsești. Nu sunteți dumneavoastră primul și, din păcate, n-o să fiți nici ultimul. Asta-i regula în Parlament. Până la dumneavoastră au fost și din cei care de 100% au fost lipsiți. Iată, acum ne invită în instanță. (…) Regula nu-i de ieri, de azi. Regula-i de ani de zile”, a adăugat Grosu.

Ulterior, Usatîi a cerut modificarea regulamentului Parlamentului, iar Grosu i-a propus să vină cu un amendament. „Dreptul muncii în general spune că, dacă lipsești mai mult de 4 ore la locul de muncă, trebuie de dat afară, dar noi suntem aici în alte condiții”, a reacționat președintele Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, Lilian Carp.

„Înțeleg, sunt suprapuneri în agendă, aveți deplasări, aveți diferite situații, depuneți cererea. Este o procedură pe care unii deputați o respectă, alții, admit din necunoaștere, din lipsă de experiență, dar nu putem face excepții”, a conchis președintele Parlamentului.

Amintim că, pe 4 iunie, Usatîi a anunțat că va renunța la funcția de vicepreședinte și la calitatea de membru al Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică. Ulterior a spus că decizia este „în semn de boicot”. Pe 11 iunie, Igor Grosu declara că un deputat trebuie să se regăsească într-o comisie. Pe 2 iulie, Usatîi a fost întrebat de jurnaliști dacă nu a părăsit comisia pentru securitate națională. „Domnul Grosu a spus că orice deputat obligatoriu trebuie să fie măcar într-o comisie. Eu, dacă ei vor ridica întrebarea în plen și mă vor exclude de acolo, nu e o problemă. Mie mi-i totuna, că o să fiu în comisia agricultură, că rămân în securitatea națională”, a declarat acesta.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: