George Simion, candidatul Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la alegerile prezidențiale din România, și Vasile Costiuc, liderul partidului „Democraţia Acasă” din Republica Moldova, au filmat un spot video. În imaginile postate pe rețelele de socializare, Simion i-a promis lui Costiuc că, dacă va ajunge președinte, prima sa vizită oficială va fi la Chișinău. „De acolo să spunem comunității internaționale că noi ne-am hotărât să scoatem hotarul de pe Prut”, a adăugat Costiuc. Menționăm că Simion a fost expulzat în octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. În februarie 2024, reprezentanții Inspectoratului pentru Migrație au confirmat pentru NewsMaker că Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani.
„Alături de viitorul președinte al României George Simion. Respect și admirație din Basarabia. Vreau să obțin astăzi o promisiune solemnă că în calitate de viitor președinte al României, prima vizită oficială va fi la Chișinău. Iar de acolo să transmitem un semnal clar întregului neam românesc că așa cum ne-a lăsat bunul Dumnezeu trebuie să trăim laolaltă. Iar comunității internaționale să le spunem că noi ne-am hotărât să scoatem hotarul de pe Prut”, a comunicat Vasile Costiuc, adăugând că partidul pe care îl conduce „își exprimă sprijinul ferm pentru George Simion, candidatul AUR la alegerile prezidențiale din România”.
„O să avem o vizită internă la Chișinău și după aia prima vizită externă o facem undeva probabil la Varșovia”, a menționat, la rândul său, George Simion.
George Simion și-a anunțat candidatura la noul scrutin din România după ce Călin Georgescu, cercetat penal pe șase capete de acuzare, nu a fost admis în cursa electorală. Potrivit Digi24, în primul tur al alegerilor din noiembrie 2024, anulate între timp, Simion s-a clasat pe locul al patrulea.
***
Simion a fost expulzat pe 1 octombrie 2018 din Republica Moldova, fiind declarat persona non grata pentru o perioadă de 5 ani. Potrivit TV8, interdicția a fost pusă după ce la 27 august 2018, unui grup de cetățeni români, participanți la Marșul Unirii, nu i s-a permis trecerea frontierei de stat a Republicii Moldova. Motivul inițial a fost comportamentul inadecvat și provocator al unor persoane, refuzul de a se conforma procedurilor legale și o serie de amenințări în discuțiile cu reprezentanții Poliției de Frontieră. În același timp, autoritățile din România au negat afirmațiile spunând că tinerii au avut un comportament adecvat.
Pentru NewsMaker, pe 2 februarie 2024, reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație al Ministerului Afacerilor Interne au confirmat că George Simion a fost interzis în Republica Moldova pentru încă 5 ani. „În Republica Moldova, străinii pot fi declarate persoane indezirabile dacă aceștia au desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice în privința acestora că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică”, a menționat Inspectoratul.
În februarie 2024, premierul de la Chișinău Dorin Recean a spus că George Simion participă la un efort de destabilizare în Republica Moldova.
De cealaltă parte, George Simion crede că este interzis în Republica Moldova pentru activitatea sa unionistă.
If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.
Aproape toți locuitorii Republicii Moldova susțin crearea centrelor zonale de gestionare a deșeurilor, care urmează să deservească toate localitățile din țară. În mai multe regiuni a început deja modernizarea sistemului de colectare și reciclare a deșeurilor. NewsMaker explică în ce stadiu se află implementarea sistemului național de gestionare a deșeurilor solide și ce costuri implică acest proces.
Conform unui sondaj de opinie realizat de compania sociologică CBS Research, 96,4% dintre locuitorii Moldovei sunt de acord sau complet de acord cu necesitatea de a crea în toată țara centre zonale de gestionare a deșeurilor pentru deservirea tuturor localităților. Doar 0,8% dintre respondenți sunt categoric împotrivă. Cea mai mare susținere a fost înregistrată în centrul țării (97,1%) și la Chișinău (97%), puțin mai mică — în nord (95,8%) și sud (95,5%).
Prima inițiativă de amploare în domeniul gestionării deșeurilor solide în Moldova a fost lansată în anul 2023. Proiectul prevede modernizarea întregii infrastructuri de gestionare a deșeurilor: achiziția de tehnică și echipamente pentru transportare, sortare, reciclare și compostare, lichidarea gropilor de gunoi neautorizate și construcția de poligoane regionale în conformitate cu standardele UE.
Stație modernă de transfer în locul gropii de gunoi de la Ciocana
În anul 2024, în capitală a început implementarea proiectului „Deșeuri solide Chișinău”. Acesta prevede închiderea și recultivarea gropii de gunoi de la Ciocana și construcția unei stații de transfer cu o linie de sortare a deșeurilor menajere. Bugetul total al proiectului este de aproape 26 milioane de euro. Finanțarea este asigurată de primăria capitalei, guvernul Moldovei, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, Banca Europeană de Investiții și Fondul Parteneriatului Est-European pentru Eficiență Energetică și Ecologie.
Secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat, a declarat pentru NM că, înainte de începerea lucrărilor la Chișinău, au fost analizate riscurile și au fost elaborate măsuri pentru minimizarea impactului ecologic și social în timpul recultivării gropii de gunoi. „Centrul de Sănătate Publică al Chișinăului a emis un aviz pozitiv pentru efectuarea lucrărilor, cu condiția respectării normelor sanitare. Groapa de gunoi a fost închisă în conformitate cu regulamentul de depozitare a deșeurilor și cu participarea tuturor părților interesate”, a adăugat Grigore Stratulat.
Finalizarea lucrărilor este planificată pentru prima jumătate a anului 2026, iar stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere urmează să fie construită până în februarie 2027.
Centre de prelucrare a deșeurilor: unde vor fi construite
În cadrul proiectului de stat „Deșeurile solide în Moldova”, în capitală va fi construit un centru de prelucrare mecanică și biologică. În plus, în zona RMD-4 — care include Chișinăul cu suburbiile, precum și raioanele Strășeni, Ialoveni, Hîncești, Criuleni, Dubăsari, Anenii Noi și Orhei — va apărea încă un centru de prelucrare a deșeurilor și de gestionare ecologică, dotat cu echipamente pentru colectarea și epurarea filtratului.
Grigore Stratulat a comunicat că al doilea centru va fi construit în satul Șerpeni din raionul Anenii Noi. „El este necesar pentru formarea treptată a unui sistem eficient de colectare, prelucrare și gestionare a deșeurilor, astfel încât fiecare locuitor să poată trăi într-un mediu mai curat și mai sigur”, a explicat el.
Cum va funcționa centrul de prelucrare a deșeurilor
Ministerul Mediului a precizat că centrul de prelucrare a gunoiului din Chișinău va fi primul proiect de acest gen la nivel național. Autoritățile consideră că acesta este o parte importantă a sistemului modern de gestionare a deșeurilor urbane. Centrul va sorta și va prelucra gunoiul, inclusiv materialele biodegradabile și secundare provenite din deșeurile menajere mixte.
Grigore Stratulat a explicat că centrul va combina două direcții de procesare a deșeurilor: mecanică — care include sortarea, separarea și mărunțirea — și biologică. „Centrul va sorta deșeurile în funcție de dimensiune, va separa metalele feroase și neferoase, va mărunți și granula deșeurile pentru a simplifica prelucrarea ulterioară, iar apoi va separa fracțiile ușoare și grele pentru a extrage plasticul, hârtia, sticla și alte materiale grele”, a relatat el.
Centrul de prelucrare a deșeurilor va putea recicla până la 70% din materialele secundare și până la 30% din deșeurile biodegradabile. Aceasta va permite reducerea volumului total al deșeurilor cu 50%, iar a proporției substanțelor biodegradabile — până la 75% din nivelul inițial, corespundând pe deplin standardelor ecologice.
Grigore Stratulat a menționat că nivelul de reciclare a deșeurilor în țară este în prezent extrem de scăzut: în anul 2021 au fost reciclate doar 3% din plastic, 7% din hârtie și 33% din sticlă. „Pentru a atinge 50% reciclare la nivelul întregului sistem, sunt necesare măsuri suplimentare de politică și infrastructură: colectarea separată a gunoiului, funcționarea deplină a mecanismului răspunderii extinse a producătorului, dezvoltarea pieței materialelor reciclate și desfășurarea campaniilor de informare”, a spus el.
Secretarul de stat a adăugat că una dintre principalele sarcini ale autorităților este implementarea principiului economiei circulare în gestionarea deșeurilor, ceea ce va aduce atât beneficii financiare, cât și avantaje ecologice semnificative. „Economia circulară stimulează inovațiile în tehnologiile de colectare, sortare și reciclare a deșeurilor, sprijină dezvoltarea pieței materialelor reciclate și creează noi oportunități economice pentru operatorii din domeniu. În contextul apropierii Moldovei de standardele europene, aplicarea principiului circularității devine esențială pentru atingerea obiectivelor ecologice și îmbunătățirea calității vieții populației”, a mai precizat Grigore Stratulat.
Cine se va ocupa de prelucrarea deșeurilor
Stația de transfer cu linie de sortare a deșeurilor menajere din Chișinău va fi administrată de întreprinderea municipală RegiaAutosalubritate, care va sorta deșeurile provenite din localitățile pe care le deservește. Centrul de prelucrare a deșeurilor va fi administrat de un operator regional.
Ministerul Mediului nu a precizat numărul de angajați care vor lucra în centrele de prelucrare a deșeurilor. Totodată, a precizat că activitatea lor va fi organizată în schimburi pentru a asigura funcționarea continuă a centrelor.
Ce va fi în alte zone
În cadrul proiectului „Deșeurile solide în Moldova”, în alte trei zone se planifică construirea unor stații de transfer, poligoane cu membrană de hidroizolare, sisteme de colectare și epurare a filtratului și de valorificare a biogazului, precum și platforme pentru depozitarea deșeurilor. Este vorba despre zonele RMD-1 (Cahul, Cantemir, Taraclia, Găgăuzia), RMD-5 (Ungheni, Călărași, Nisporeni) și RMD-8 (Edineț, Dondușeni, Ocnița, Briceni).
Costul exact și termenele de realizare a tuturor proiectelor nu au fost încă determinate. Pentru construcția centrelor de prelucrare a deșeurilor din zona RMD-4 este necesară aprobarea și transmiterea în proprietatea statului a terenurilor. În plus, pentru toate proiectele urmează să fie elaborat studiul de fezabilitate tehnico-economică. Termenul general de finalizare a proiectelor pentru zonele RMD-1, RMD-5 și RMD-8 este anul 2029, iar bugetul constituie aproximativ 200 de milioane de euro.
NewsMaker a pregătit acest material cu sprijinul Guvernului Elveției. Conținutul materialului nu reflectă neapărat punctul de vedere al donatorului.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
