Glovo & Mastercard Happy Summer

Reduceri de până la 30% la parteneri de top și prima livrare gratuită

Chișinău, 15 august 2024: Glovo, platforma multi-categorie care oferă acces la o varietate mare de produse de la cele mai populare restaurante, magazine alimentare și farmacii, lansează în parteneriat cu Mastercard campania specială Mastercard Happy Summer pentru perioada estivală.

Astfel, în perioada 15 august-15 septembrie, utilizatorii Mastercard beneficiază de prima livrare gratuită pentru comenzile plasate prin aplicația Glovo. Gratuitatea se acordă instant tuturor celor care aleg Mastercard ca metodă de plată: cu cardul Mastercard deja salvat în aplicația Glovo sau prin adăugarea unui nou card Mastercard.

Mai mult, utilizatorii platformei au acces și la reduceri de până la 30% de la parteneri de top ai aplicației Glovo, precum: Augusto Unotoro, French Tacos, Lucas Pizza, Vino Pizza & wine, Dima Kebab, Poke Poke, Doner Kebab, Kebab City, Sumo Sushi, Wiki Poke Bowl, Tanuki, Chi Box, Stenati, Davidan Sushi, Ninja Sushi, Tokyo Sushi sau Vento Cafe. Reducerile se aplică automat și imediat în momentul achitării cu un card Mastercard în aplicația Glovo la fiecare comandă plasată la partenerii enumerați, participanți la Mastercard Happy Summer.

Campania Mastercard Happy Summer oferă utilizatorilor Glovo și Mastercard posibilitatea de a obține rapid mâncarea preferată sau orice alt produs de la parteneri de top ai aplicației, beneficiind de reduceri semnificative timp de o lună. Glovo continuă astfel să ofere servicii de excepție în cooperare cu parteneri remarcabili și să contribuie la confortul cotidian al utilizatorilor săi.

Pentru a face o comandă și a beneficia de reducerile Mastercard Happy Summer, descărcați aplicația Glovo din Google Play sau App Store și folosiți ca metodă de plată cardul Mastercard.

Despre Glovo
Glovo este o aplicație de tip multi-categorie inovatoare care conectează utilizatorii cu afaceri și curieri, oferind servicii la cerere de la restaurante locale, supermarketuri, precum și de la diverse magazine specializate. Viziunea Glovo este de a construi cel mai mare marketplace online pentru a oferi tuturor acces la orice în orașul lor în câteva minute. Fondată în 2015 în Barcelona, compania operează în 23 de țări din Europa, Asia Centrală și Africa.

Despre Mastercard (NYSE: MA)
Masterсard este o companie tehnologică globală din industria plăţilor și are misiunea de a dezvolta şi fortifica o economie digitală, care oferă priorităţi tuturor şi oriunde, prin intermediul tranzacţiilor sigure, simple şi accesibile bazate pe tehnologie. Mastercard oferă soluţii şi inovaţii care să ajute oamenii, instituţiile financiare, cele guvernamentale şi afacerile, să-şi realizeze potenţialul său maxim. Mastercard gestionează afaceri în peste 210 ţări şi teritorii. Folosind date și rețele sigure — creează o lume durabilă și oportunităţi nepreţuite pentru toată lumea.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

(VIDEO) Plahotniuc „nu se teme de nimic”/ Transnistria, în planul de pace?/ Grosu vrea mandatul lui Costiuc?

Cele mai importante știri din Moldova și din lume în noua ediție NewsMaker!
— Ninsorile au anulat o treime din cursele de pasageri din Chișinău spre sudul țării
— Grosu anunță schimbări în Regulamentul Parlamentului
— Condiția UE: retragerea trupelor din Transnistria, parte a acordului de pace în Ucraina?
— Grosu îl așteaptă acasă pe Constantinov: „La vârsta asta să umbli pe dealuri…”
— Krasnoselski a primit un ordin din partea Bisericii Ortodoxe Ruse
— Exporturile și importurile în Transnistria au scăzut în 2025
— Iarna a lovit în forță: localități fără lumină și drumuri înzăpezite
— Moldovagaz: schimbarea furnizorului nu eliberează de obligația de a achita datoriile
— Avocatul lui Plahotniuc: nu se teme de nimic și va veni la ședință cu pancarte
— Disputa pe legea cetățeniei continuă. Grosu despre „Partidul Nostru”: La karaoke erau primii…
— Guvernul României a aprobat construcția podului Albița-Leușeni
— Serviciile secrete din Rusia ar fi pregătit asasinarea unor persoane din Ucraina?
Abonați-vă la NewsMaker – cele mai actuale știri fără cenzură.
Nu uitați să apăsați pe clopoțel pentru a nu rata noile ediții: zilnic, la 15:00 și 19:00, de luni până vineri.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

parlament.md

Rusia, obligată să achite €9 000 unui moldovean care a fost interzis în Transnistria. Condamnare la CtEDO

Federația Rusă a fost condamnată astăzi, 19 februarie, de Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) în cauza Alexandru Zubco, cetățean al Republicii Moldova, căruia i-a fost restricționat accesul în regiunea transnistreană. Guvernul de la Moscova este obligat să-i achite 9 000 de euro cu titlu de prejudiciu moral. Cauza a fost intentată și împotriva Republicii Moldova, însă instanța a constatat că statul nu a comis încălcări.

Zubco, fost avocat al locuitorilor din regiunea transnistreană, delegat de Asociația Promo-Lex, a anunțat, într-o postare pe Facebook, că CtEDO a constat mai multe încălcări admise de Federația Rusă în cazul său. Este vorba despre:

  • ingerință în libertatea de exprimare;
  • ingerință în viața privată și de familie;
  • lipsa unui temei juridic pentru interdicția de intrare în regiunea transnistreană;
  • lipsa unui proces echitabil de către o instanță judecătorească instituită prin lege;
  • lipsa unei căi de atac eficiente.

Astfel, CtEDO a decis că Federația Rusă trebuie să achite lui Zubco prejudicii morale în sumă de 9 000 de euro. De asemenea, statul rus trebuie să-i plătească suma 1 920 de euro în calitate cheltuieli pentru judecată.

Alexandru Zubco a salutat decizia instanței. „Este o apreciere pentru toți oamenii frumoși deschiși dincolo de Nistru – care m-au ajutat să înțeleg, să învăț să trec diferite provocări zilnice alături de ei, să documentăm toate încălcările ce au avut loc și să le facem publice. Azi, aceste dosare sunt printre prioritățile Guvernului – ceea ce înseamnă că ne-a reușit! Asta e unul dintre eforturile apărătorilor! Am fost urmăriți, intimidați, persecutați, dar am reușit să rezistăm”, a spus el.

Alexandru Zubco a fost avocat al locuitorilor din regiunea transnistreană, delegat de Asociația Promo-Lex. În anul 2014, autoritățile nerecunoscute din stânga Nistrului nu i-au permis să intre în regiunea transnisteană, după ce i-a fost impusă o interdicție din cauza activității sale în domeniul drepturilor omului. Iar spre sfârșitul aceluiași an a existat riscul să fie arestat în timp ce încerca să intre în regiune, notează Radio Chișinău. Ulterior, Zubco a inițiat cauza de la CtEDO cauza împotriva Rusiei și Moldovei.

***

Amintim că, în martie 2022, din cauza invaziei în Ucraina, Rusia a fost exclusă din Consiliul Europei. Iar din 16 septembrie 2022, Federația Rusă a încetat să mai fie parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a ieșit de sub jurisdicția CtEDO.

Guvernarea comunistă a negociat cedări către Gazprom? Junghietu: când documentele vor fi desecretizate, vom vedea cum au preferat să fie comozi Rusiei

În arhiva Ministerului Energiei au fost găsite acte care ar demonstra că guvernarea comunistă ar fi dus tratative, în 2005, pentru transmiterea mai multor întreprinderi energetice din Moldova către concernul rus Gazprom, din contul pretinsei datorii la gaz. Declarația a fost făcută de ministrul Dorin Junghietu de la tribuna Parlamentului, în timpul examinării moțiunii depuse de socialiști. Parlamentarul acuză foștii demnitari că fi preferat să „fie comozi Rusiei”, în loc să facă Moldova independentă energetic.

„Unde erau criticii de azi, atunci când această linie a fost blocată ani de-a rândul?” (n.r.: este vorba despre linia electrică Vulcănești-Chișinău). De ce nu s-a construit interconexiuni spre vest, timp de trei decenii? Cine a menținut deliberat Republica Moldova izolată, energetic? Am descoperit în Arhiva Ministerului corespondențe între fostul Minister al Energeticii, Guvern și companiile rusești. Planuri de activitate și diverse documente, potrivit cărora linia Bălți-Suceava trebuia să fie construită încă în 2005. Când vor fi desecretizate aceste documente, vom vedea cu toții că demnitarii de atunci au preferat să fie comozi Rusiei”, a comentat Junghietu.  

Junghietu a dezvăluit că au existat și discuții privind „transmiterea unei lungi liste de întreprinderi energetice și industriale ale Moldovei către Gazprom, în contul așa-zisei datorii de gaz”, iar acest risc a fost considerat destul de real.

„Datorită unor foști demnitari care și acum manipulează cu prețurile la gaz și importuri scumpe, o serie de întreprinderi de stat puteau să ajungă în mâinele concernului rus, care ani la rând ne-a turnat gaz ieftin, dar extrem de scump politic, cu umilință, cu presiuni și cu o nesiguranță permanentă asupra viitorului zilei de mâine.  Vreau să vorbim deschis despre toate realitățile de astăzi, nu despre sperietori, ci despre riscuri concrete care ne pot afecta direct”, a mai spus ministrul.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus că energia, în special gazul, a fost folosită și ca instrument politic. El a menționat că gazele naturale reprezintă doar aproximativ 16% din consumul final de energie al Moldovei, dar unele percepții de criză sunt amplificate pentru a crea panică și nemulțumire în rândul oamenilor.

„Se încearcă deliberat crearea unei percepții de catastrofă generalizată pentru a genera panică și nemulțumire socială.  Aceste riscuri au fost agravate semnificativ de bombardamentele Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei. Aceste atacuri nu afectează doar Ucraina. Ele au consecințe directe asupra securității energetice a Republicii Moldova și asupra stabilității în întreaga regiune”, potrivit lui Junghietu.

Amintim că deputații din fracțiunile „Partidul Nostru”, Alternativa și „Democrația Acasă” au depus o moțiune simplă împotriva politicilor din domeniul energetic. Aceștia susțin că majorarea tarifelor afectează populația și că autoritățile nu ar fi luat măsuri eficiente de protecție. Opoziția a mai afirmat că reducerea tarifelor la gaz nu a fost aplicată la timp și că ministrul Energiei, Dorin Junghietu, trebuie să propună soluții pentru recalcularea prețurilor pentru consumatori.

***

Moțiunea împotriva lui Dorin Junghietu este a doua depusă de opoziția parlamentară în această sesiune. Prima moțiune, îndreptată împotriva ministrei Agriculturii, a eșuat pe 5 februarie. Tot în aceeași zi, deputații au anunțat depunerea unei a treia moțiuni, de data aceasta împotriva ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi.

La ședința Parlamentului din 19 februarie, deputații au anunțat despre o a treia moțiune împtotriva ministrului Apărării Anatolie Nosatîi.

Potrivit Regulamentului Parlamentului, o moțiune simplă poate fi inițiată de cel puțin 15 deputați și se adoptă cu votul majorității deputaților prezenți, dar nu mai puțin de 26 de voturi. Moțiunea simplă nu atrage automat demiterea unui ministru sau a Guvernului, ci reprezintă o poziție politică a Parlamentului față de activitatea unui ministru sau a unui domeniu de activitate și presupune, de regulă, prezentarea unui raport și desfășurarea unor dezbateri în plen.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Cazul bloggerilor șantajați: Iuliana Beregoi confirmă că este vizată în anchetă VIDEO

Cântăreața Iuliana Beregoi a venit cu o primă reacție, pe 19 februarie, la acuzațiile potrivit cărora familia sa ar fi implicată într-un caz de șantaj și amenințare unei bloggerițe. La poarta casei acesteia ar fi fost lăsate un capac de sicriu și o cruce cu data presupusului deces. Artista a confirmat că numele său apare într-o anchetă în desfășurare, dar susține că nu are nicio legătură cu acest caz. Beregoi se declară nevinovată.

„Sunt nevinovată. Nu am absolut nicio legătură cu acel sicriu despre care se vorbește. Eu, personal, nu am nicio implicare în această poveste. Este inuman și îngrozitor ce s-a întâmplat. (…) Aștept și eu cu foarte mare interes ca autoritățile să-și facă datoria. (…) Numele meu este parte dintr-o anchetă în derulare la care particip cu toată bunăvoința și tot interesul pentru a se face dreptate”, a declarat Iuliana Beregoi.

Potrivit informațiilor făcute publice de oamenii legii pe 13 februarie, presupusa schemă ar fi funcționat în perioada martie 2021 – mai 2025. Opt persoane, printre care trei femei cu vârste între 18 și 47 de ani, sunt suspectate ar fi șantajat cel puțin doi bloggeri, amenințându-i cu compromiterea sau spargerea conturilor online. Pentru a evita publicarea unor informații și blocarea activității pe rețelele sociale, victimele ar fi fost determinate să achite diferite sume de bani. În total, ar fi fost extorcați peste 47 200 de euro. Banii ar fi fost transferați pe diverse conturi bancare și portofele electronice în valută virtuală, apoi redirecționați pe alte conturi și retrași în numerar. Dacă vor fi găsiți vinovați, suspecții riscă între 11 și 13 ani de închisoare.

La scurt timp după percheziții, bloggerița Daniela Costețchi a declarat public că ar fi una dintre victime. Ea a declarat că încă din 2021 ar fi fost amenințată cu compromiterea conturilor sale online și că ar fi achitat sume de bani pentru a evita publicarea unor informații. Ulterior, aceasta a făcut referiri publice la familia interpretei Iuliana Beregoi, sugerând posibile legături cu dosarul.

Pe 18 februarie, invitat la Realitatea, șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a declarat că, din motive procedurale și pentru respectarea prezumției de nevinovăție, nu poate confirma sau infirma numele vehiculate în spațiul public. „Din punct de vedere profesional, nu este corect să denunțăm nume și nu pot nici să infirm, nici să afirm. Societatea va afla, mai devreme sau mai tîrziu”, a declarat șeful IGP.

screenshot

Moldova își va evalua legislația în 2026, după experiența ultimelor alegeri? Grosu: „Avem un mic răgaz”

În 2026 trebuie să aibă loc o evaluare plenară a legislației pentru a vedea ce modificări sunt necesare în contextul următorului scrutin. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu, la conferința de analiză post-electorală „Alegerile parlamentare, 28 septembrie 2025”. Oficialul a spus că, de la un an la altul, procesul electoral devine tot mai complex, menționând aspecte precum finanțarea ilegală, securitatea cibernetică și dezinformarea. Referitor la dezinformare, Grosu a declarat că trebuie „să avem o discuție complicată, dar necesară, până unde și cum reglementăm rețelele sociale”.

„Din an în an, procesul electoral devine unul mai complex, mai plin de provocări. Lucrurile evoluează cu o viteză care noi uneori o subestimăm”, a declarat Grosu pe 19 februarie.

El a spus că „finanțarea ilegală a evoluat cu o viteză enormă, de la metode clasice până la cele mai sofisticate: cripto, transferuri, folosind sisteme bancare ale altor state – vorbim aici de Federația Rusă evident – așa numit parteneriat al Federației Ruse cu grupările criminale naționale”.

Grosu a declarat că dezinformarea este „un alt domeniu plin de provocări, care ne determină să avem o discuție complicată, dar necesară – până unde și cum reglementăm rețelele sociale”. „Pentru că, dincolo de faptul că acești giganți sunt veniți să facă bani, efectele pe care le pot avea campaniile de dezinformare, manipulare, sute de mii de conturi false – numai TikTokul, anul trecut, la rugămintea amabilă a noastră, a închis vreo sută de mii de profiluri. Dar câte au rămas, dumnezeu știe. Da, noi trebuie să avem o discuție foarte sinceră la acest subiect: cum ne protejăm spațiul nostru informațional, cum protejăm cetățenii noștri, cum protejăm copiii noștri de aceste campanii deliberate, organizate, plătite și foarte agresive de dezinformare. Sigur, aici, o singură voce a unei țări cum este Republica Moldova are șanse mici. De aceea trebuie să fim o voce comună și cu alte țării membre al Uniunii Europene în dialog cu acești granzi”, a adăugat el.

Președintele Parlamentului a menționat că „securitatea cibernetică este un alt domeniu foarte critic”, iar „ultimele alegeri ne-au arătat cât de apetisant este, în special pentru serviciile speciale ruse, să atace infrastructura noastră critică”.

„Noi avem cu dumneavoastră acum un mic răgaz. (…) Norocul face să avem măcar un an fără alegeri: 2026. Anul acesta trebuie să-l folosim plenar pentru a face o evaluare plenară a legislației, să analizăm adresele Curții Constituționale, să vedem care sunt modificările necesare, pentru că avem undeva la dispoziție – hai să zicem – până în toamna anului viitor, pentru a respecta uzanțele și bunele practici de predictibilitate a regulilor cadrului electoral până la următorul scrutin. Din partea mea, din partea colegilor mei, vă asigurăm de tot suportul”, a conchis Igor Grosu.

***

În octombrie 2025, Igor Grosu declara la Rlive că „una din principalele adrese ale Curții Constituționale, din momentul validării rezultatelor” alegerilor parlamentare, a fost că „trebuie să avem reglementări pentru acest spațiu informațional”. „Am avut și discuții post-campanie, cel puțin cu președinta Consilului Audiovizualului, și am căzut de acord că trebuie să facem ceva”, menționa Grosu. În aceeași lună, Grosu declara la TV8 că autoritățile trebuie să intervină prin modificări legislative. El declara că, în perioada următoare ar putea fi modificat Codul serviciilor media audiovizuale, astfel încât Consiliul Audiovizualului să primească noi prerogative privind reglementarea spațiului digital.

Pe 3 februarie, Comisia Juridică a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat un raport interimar, în care menționa că instituțiile UE, în special Comisia Europeană, ar fi creat un mecanism de presiune asupra rețelelor de socializare, în scopul cenzurării conținutului online. Autorii documentului au sugerat o posibilă influențare a alegerilor din mai multe state, inclusiv Republica Moldova, prin solicitări adresate platformelor de a modera discursul politic. În reacție, președinta Maia Sandu a declarat că libertatea de expresie nu este pentru conturi false. Potrivit șefei statului, pentru rețelele sociale „contează să nu existe nicio reglementare și banul”, pentru Moldova – „sănătatea democrației”.

Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: