Facebook/Vlad Plahotniuc

Gonzales, deconspirat: Mexicul confirmă că noua identitate a lui Vladimir Plahotniuc este falsă

Identitatea mexicană a oligarhului Vladimir Plahotniuc este falsă. Informația a fost confirmată pentru Rise Moldova de către purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Mexicului, Joaquín Álvarez.

Totodată, Plahotniuc rămâne și fără vila din Franța. Rise Moldova a menționat, făcând referire la OCCRP, că justiția franceză a decis, pe 19 martie, să mențină sechestrul penal asupra vilei lui Plahotniuc din Sciez, Franța, una dintre proprietățile investigate în dosarul „Jaful Secolului”.

O decizie anterioară, emisă în 2024, indica faptul că Plahotniuc a achiziționat vila în 2018 pentru aproximativ 3,4 milioane de dolari, transferând-o ulterior către o companie din Cipru, numită Sigmateli Limited.

„Scopul transferului proprietății din Sciez către Sigmateli Limited a fost evitarea confiscării bunurilor, deoarece Plahotniuc este adevăratul proprietar și utilizator al imobilului”, se arată în hotărârea din 2024.

Compania Sigmateli a contestat decizia, susținând că nu mai are nicio legătură cu Plahotniuc, întrucât conducerea sa a fost schimbată în 2020. Totuși, Curtea de Casație a Franței a respins acest argument și a dispus confiscarea vilei.

Amintim că pe 26 martie curent, ZdG a scris că oligarhul Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare, a obținut acte de identitate mexicane. Vladimir Plahotniuc figurează în baza de date a Interpol ca fiind căutat inclusiv în baza cetățeniei mexicane. Informația este publicată pe site-ul Interpol și a fost confirmată de către Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției. Cernăuțeanu a adăugat că Plahotniuc ar avea acte mexicane cu numele de familie Gonzalez: „Cu siguranță nu poate să fie un pașaport legal obținut”.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În 2020, Interpol a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că Interpol a acceptat cererea de revizuire a deciziei pe care o luase în urmă cu patru ani. Pe 6 februarie 2025, Interpol a notificat Inspectoratul General al Poliției că a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a precizat că mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil acum în 196 țări care fac parte din Interpol.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: