Facebook/Vlad Plahotniuc

Gonzales, deconspirat: Mexicul confirmă că noua identitate a lui Vladimir Plahotniuc este falsă

Identitatea mexicană a oligarhului Vladimir Plahotniuc este falsă. Informația a fost confirmată pentru Rise Moldova de către purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Mexicului, Joaquín Álvarez.

Totodată, Plahotniuc rămâne și fără vila din Franța. Rise Moldova a menționat, făcând referire la OCCRP, că justiția franceză a decis, pe 19 martie, să mențină sechestrul penal asupra vilei lui Plahotniuc din Sciez, Franța, una dintre proprietățile investigate în dosarul „Jaful Secolului”.

O decizie anterioară, emisă în 2024, indica faptul că Plahotniuc a achiziționat vila în 2018 pentru aproximativ 3,4 milioane de dolari, transferând-o ulterior către o companie din Cipru, numită Sigmateli Limited.

„Scopul transferului proprietății din Sciez către Sigmateli Limited a fost evitarea confiscării bunurilor, deoarece Plahotniuc este adevăratul proprietar și utilizator al imobilului”, se arată în hotărârea din 2024.

Compania Sigmateli a contestat decizia, susținând că nu mai are nicio legătură cu Plahotniuc, întrucât conducerea sa a fost schimbată în 2020. Totuși, Curtea de Casație a Franței a respins acest argument și a dispus confiscarea vilei.

Amintim că pe 26 martie curent, ZdG a scris că oligarhul Vladimir Plahotniuc, dat în căutare internațională pentru arest și extrădare, a obținut acte de identitate mexicane. Vladimir Plahotniuc figurează în baza de date a Interpol ca fiind căutat inclusiv în baza cetățeniei mexicane. Informația este publicată pe site-ul Interpol și a fost confirmată de către Viorel Cernăuțeanu, șeful Inspectoratului General al Poliției. Cernăuțeanu a adăugat că Plahotniuc ar avea acte mexicane cu numele de familie Gonzalez: „Cu siguranță nu poate să fie un pașaport legal obținut”.

***

Vladimir Plahotniuc, fost lider al Partidului Democrat din Moldova (PDM), a părăsit Republica Moldova în iunie 2019, atunci când democrații au pierdut puterea. Pe masa procurorilor moldoveni sunt mai multe dosare în care ex-politicianul este acuzat de escrocherie și spălare de bani în proporții deosebit de mari, crearea și conducerea unei organizații criminale, îmbogățire ilicită, exces de putere, corupere activă și fals în acte publice.

În 2020, Interpol a refuzat includerea lui Plahotniuc în lista persoanelor anunțate în căutare internațională. În noiembrie 2024, Procuratura Anticorupție a anunțat că Interpol a acceptat cererea de revizuire a deciziei pe care o luase în urmă cu patru ani. Pe 6 februarie 2025, Interpol a notificat Inspectoratul General al Poliției că a acceptat cererea de a-l anunța în căutare internațională pe Vladimir Plahotniuc. Procuratura Anticorupție a precizat că mandatul de arest în privința lui Plahotniuc este vizibil acum în 196 țări care fac parte din Interpol.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

Salariile de la ANRE, CNPF și ANRCETI vor fi plafonate? Radu Marian: o măsură cu impact emoțional

Autoritățile analizează opțiunea de a stabili un plafon la salarizarea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF) și Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI). Declarațiile au fost făcute de deputatul PAS și președintele Comisiei economie, buget și finanțe, Radu Marian, la ediția din 9 decembrie a emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea TV. Parlamentarul a precizat că, cel mai probabil, la Banca Națională a Moldovei (BNM) nu se va interveni. Precizările vin în contextul declarațiilor premierului, care a calificat drept exagerate salariile din câteva agenții.

În timpul emisiunii, Marian a fost întrebat la ce instituții se referea premierul atunci când vorbea despre necesitatea reducerii salariilor.

„Analizăm acum opțiunea de a avea un plafon la salarizarea pentru instituțiile, nu companiile de stat, dar instituțiile publice, care sunt în afara bugetului de stat. Deci, entități ca CNPF, ANRCETI și așa mai departe, care nu primesc bani de la buget, dar încasează bani din anumite plăți regulatorii de la companii, de la mediul privat. Înțeleg cetățenii care spun că e un fel de inechitate socială faptul că sunt aceste salarii super mari, 1,5 milioane-1,7 milioane de lei pe an. Acum argumentul acestor instituții… norma internațională spune că aceste entități care reglementează sectoare foarte puternice – bănci, energie, petrol și așa mai departe – trebuie să aibă salarii similare sau măcar apropiate cu cele din industrie. Mă rog, așa a fost ideea când au fost create”, a răspuns parlamentarul.

Deputatul a mai spus că, în prezent, este analizat un proiect de lege în acest sens. „Vedem în care parametri punem aceste plafoane. Sperăm în cel mai scurt timp să anunțăm”, a adăugat Marian.

Întrebat dacă poate oferi lista entităților vizate, parlamentarul a declarat: „În principiu, ele sunt patru: BNM, ANRCETI, CNPF și ANRE. E cam pe aici. Probabil, la BNM nu o să intervenim pentru că există cumva niște aspecte de independență a băncii centrale, pe care cu siguranță nu putem să le abordăm. La restul deja există discuție”. La întrebarea care va fi plafonul la salarizare, deputatul a spus că „în mod normal se ia după salarii medii”. „5 salarii medii, 6 salarii medii, 7 salarii medii, cam asta ar fi ideea, sau în funcție de o sumă fixă, dar mai degrabă salarii medii”, a adăugat deputatul. La precizarea dacă plafonul ar putea fi 80 de mii de lei, Marian a răspuns: „Deja facem calculele și o să anunțăm”.

„Ca să fie clar, asta nu o să salveze… nu o să aducă reducerea deficitului. (…) E o măsură care cumva are un impact în sensul emoțional. (…) Această măsură, în momentul în care o să o aprobăm, o să poată să ne aducă economii de câteva milioane, două milioane, trei milioane, cinci milioane pe an posibil sau mai mult – hai să zicem zece milioane, dar nu o să abordeze sistemic faptul că noi avem deficitul de 21 de miliarde”, a conchis Radu Marian.

***

În luna octombrie 2025, președinta Maia Sandu declara că salariile din unele instituții de stat sunt exagerate. Șefa statului menționa că există funcții pentru care, altfel decât printr-un salariu competitiv față de sectorul privat, nu poți atrage specialiști foarte buni. „Pentru celelalte, cred trebuie să fie o echitate. Nu zic că trebuie să coboare toți la nivelul de 20 000 de lei pe lună”, menționa președinta. Maia Sandu mai declara că a discutat subiectul cu reprezentanții formațiunii de guvernământ și că „trebuie să se facă o analiză și să se corecteze anumite salarii”.

Ulterior, pe 4 decembrie, premierul Alexandru Munteanu a declarat că salariile unor poziții de funcționari publici vor fi reduse. Potrivit oficialului, salarizările acestora sunt exagerate. „Este vorba de salarizări la câteva agenții”, a precizat Munteanu, adăugând să se va reveni la acest subiect.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: