Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tiraspolul acuză SIS că ar plănui să preseze funcționarii electorali, pe fondul „alegerilor” din regiune. Reacție

Așa-zisul „ministru al securității” din regiunea transnistreană, Valerii Ghebos, susține că Chișinăul ar intenționa să intervină în „alegerile” pentru funcția de lider de facto al regiunii, care sunt programate pentru luna decembrie. Într-un interviu pentru РИА Новости, el a acuzat Serviciul de Informații și Securitate că ar urma să fac presiuni asupra funcționarilor electorali din stânga Nistrului, inclusiv să-i „amenințe” cu retragerea cetățeniei Republicii Moldova. În reacție, SIS a catalogat afirmațiile drept speculații și a menționat că acestea „nu merită comentarii suplimentare”.

Tentativele de a exercita o influență negativă asupra procesului electoral din Transnistria vor continua și în acest an. Ne așteptăm la intensificarea presiunilor din partea serviciilor speciale ale Moldovei asupra membrilor comisiilor electorale de circumscripție și asupra membrilor Comisiei Electorale Centrale transnistrene, care, prin șantaj, sub amenințarea retragerii cetățeniei moldovenești sau a creării unor probleme pentru ei și rudele lor la traversarea frontierei Republicii Moldova, vor fi constrânși să renunțe la participarea în activitatea comisiilor electorale și să demisioneze”, a declarat Valerii Ghebos, potrivit presei locale.

Contactat de NewsMaker pentru o reacție, Serviciul de Informații și Securitate a respins acuzațiile.

Așa-numitele structuri din regiunea transnistreană sunt neconstituționale și nu fac parte din cadrul legal al Republicii Moldova. În acest context, declarațiile reprezentanților acestora reprezintă afirmații speculative și lipsite de credibilitate, care nu merită comentarii suplimentare. Instituțiile competente ale statului își desfășoară activitatea exclusiv în baza legii și în interesul Republicii Moldova”, a spus SIS.

Amintim că, pe 13 decembrie 2026, în regiunea transnistreană sunt preconizate așa-numite „alegeri” pentru noul lider de facto al regiunii transnistrene.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: