Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Escrocheriile telefonice din Moldova: unde ajung banii luați de la victime? Cernăuțeanu a oferit detalii

În escrocheriile telefonice, cea mai mare parte a banilor este dată de victime în cash. Poliția a documentat cazuri în care sumele au ajuns la schimburi valutare, unde au fost convertite în monedă cripto și ulterior transmise în exterior, precum și cazuri în care banii au fost duși în regiunea transnistreană, iar, odată acumulați, au fost aduși din nou la Chișinău pentru conversii în cripto. Informațiile au fost comunicate de șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, la „Cutia Neagră” de la TV8. Potrivit șefului IGP, call-centrele care operează escrocherii în R. Moldova își au locațiile în cel puțin trei țări.

Cernăuțeanu a declarat că, în 2025, majoritatea escrocheriilor au vizat investițiile și s-au desfășurat online, iar în martie 2026 au luat amploare escrocheriile telefonice.

Potrivit șefului IGP, cea mai mare parte a acestor bani este dată în cash de către victime.

La întrebarea ce se întâmplă cu acești bani din momentul în care sunt luați de la oameni, Cernăuțeanu a spus că, într-un caz examinat de poliție, banii au ajuns la un schimb valutar, unde au fost convertiți în monedă cripto, care ulterior era transmisă mai departe. Într-un alt caz, a adăugat șeful IGP, a fost reținută o persoană care este subiectul convertirii banilor în cripto, iar aici „este legătura dintre Republica Moldova, unde convertește și exteriorul – unde se transmit aceste mijloace financiare”. Potrivit șefului IGP, weekendul trecut a avut loc un caz în care o persoană a fost reținută în timp ce încerca să intre în regiunea transnistreană cu taxiul, având asupra sa bani. „Într-un alt caz am stabilit că, odată acumulați acești bani, erau aduși iarăși la Chișinău la aceste convertiri de cripto”, a mai spus Cernăuțeanu, cu referire la banii ajunși în regiunea transnistreană.

Întrebat despre unde se află call-centrele care operează escrocherii în Republica Moldova, șeful IGP a spus că „vorbim de cel puțin trei țări”, însă a refuzat să ofere detalii în acest sens. La precizarea prezentatoarei TV că se vorbește că una dintre ele ar fi Ucraina, Cernăuțeanu a menționat că această versiune „are dreptul la viață”.

***

Escrocheriile telefonice și online au luat amploare în Republica Moldova.

Fenomenul a ajuns în atenția Comisiei parlamentare pentru securitate națională, apărare și ordine publică, care a organizat pe 12 iunie audieri publice cu participarea autorităților responsabile din domeniu. Șeful IGP, Viorel Cernăuțeanu, a prezentat în cadrul audierilor o analiză statistică detaliată a evoluției escrocheriilor telefonice și online în perioada 2023-2026. Valoarea prejudiciului declarat de victime a crescut de la peste 40 de milioane de lei în 2023 la peste 130 de milioane în 2024 și la peste 272 de milioane de lei în 2025. În primele cinci luni ale anului 2026, prejudiciul estimat se ridică deja la 157 de milioane de lei, cu o valoare medie per cauză de aproximativ 89.000 de lei. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: