Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

rtvi.com

Reacția Rusiei după ce Trump a încurajat țările NATO să doboare avioanele rusești: „O isterie”

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a calificat, miercuri, drept „isterie” acuzaţiile privind pătrunderea unor avioane ruseşti în spaţiul aerian NATO, relatează AFP, potrivit Agerpres. Reacția vine după ce preşedintele american Donald Trump a încurajat țările Alianței să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, scrie Digi24.

„Există o asemenea isterie cu privire la piloţii noştri militari care ar încălca anumite reguli şi ar pătrunde neautorizat într-un spaţiu aerian”, a declarat Peskov.

Aceste afirmaţii sunt „nefondate”, a adăugat el în cadrul unei conferinţe de presă. „Aviaţia noastră militară respectă toate regulile şi reglementările privind spaţiul aerian”, a dat el asigurări.

Cu o zi înainte, preşedintele SUA a declarat că ţările NATO ar trebui să doboare aeronavele ruseşti care le încalcă spaţiul aerian, în urma a trei incursiuni efectuate de drone sau a avioane de vânătoare ruseşti pe teritoriul Alianţei în mai puţin de două săptămâni.

Rusia a negat de fiecare dată responsabilitatea, dar NATO a avertizat marţi Moscova că „escaladarea” trebuie să se oprească şi a dat asigurări că este gata să se apere prin toate mijloacele.

Luni, Danemarca a fost nevoită să închidă aeroportul din Copenhaga după ce mai multe drone de origine necunoscută au fost semnalate în apropiere.

La începutul acestei luni, Polonia, România şi Estonia au denunţat încălcări ale spaţiului lor aerian de către aparate de zbor ruseşti.

În noaptea de 9 spre 10 septembrie, aproximativ 20 de drone au pătruns în spaţiul aerian al Poloniei, iar avioane de vânătoare olandeze au doborât trei dintre ele, o premieră în istoria Alianţei de la crearea sa în 1949.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: