Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

Miting la Comrat „în apărarea autonomiei și în susținerea bașcanei”: a fost citită o rezoluție

Pe 26 aprilie, la Comrat a avut loc un miting „în apărarea autonomiei găgăuze și în susținerea bașcanei Evghenia Guțul”, relatează Gagauznews. La acțiune, participanții au ieșit cu pancarte, iar la final a fost dată citire unei rezoluții, în care s-a cerut eliberarea bașcanei, stabilirea unei noi date a alegerilor pentru Adunarea Populară de la Comrat și desfășurarea acestora în conformitate cu regulile locale.

Potrivit sursei citate, mitingul de la Comrat a avut loc pe fondul tensiunilor dintre autoritățile centrale și autonomie.

Participanții miting au ieșit cu pancarte cu următoarele mesaje: „Libertate bașcanei Găgăuziei – libertate Evgheniei Guțul”, „Moldova – garant al Găgăuziei sau lichidator?”, „Bașcanul – deținut politic!”, „Noi suntem pentru independență!”, „Cerem PAS să respecte Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei!”.

Conform sursei citate, Mihail Vlah, consilierul bașcanei, a afirmat că „presiunea asupra autonomiei se intensifică”. „Vedem o presiune colosală asupra Găgăuziei, zeci de mii de amenzi. Bașcanul Găgăuziei se află în continuare în închisoare din motive politice inventate. Apare întrebarea firească: de ce se întâmplă acest lucru?”, a spus Vlah.

Vicepreședintele Comitetului Executiv al autonomiei, Ilia Uzun, a făcut apel către autoritățile centrale „să nu împiedice desfășurarea alegerilor democratice în autonomie”.

La finalul manifestației a fost dată citire unei rezoluții. În aceasta s-a cerut eliberarea Evgheniei Guțul. Totodată, s-a solicitat autorităților din Găgăuzia organizarea alegerilor în conformitate cu regulile locale. În același timp, a fost condamnată „poziția trădătoare” a „unor deputați din autonomie și a unor primari” cu privire la desfășurarea alegerilor din regiune „în conformitate cu legea electorală a Republicii Moldova”. De asemenea, s-a cerut ca deputații locali să stabilească o nouă dată pentru alegeri.

***

Menționăm că bașcana Găgăuziei Evghenia Guțul, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, a fost condamnată la 7 ani de închisoare pe 5 august 2025, după ce a fost găsită vinovată de finanțarea ilegală a ex-Partidului „Șor”.

***

Amintim că recent șefa statului, Maia Sandu, și președintele Parlamentului, Igor Grosu, au avut consultări cu primarii localităților din Găgăuzia și cu membrii Adunării Populare a regiunii. Un anunț în acest sens a fost făcut pe 24 aprilie de reprezentanții instituției prezidențiale, care au menționat că întrevederile au avut loc în contextul blocajului apărut în procesul de organizare a alegerilor în autonomie.

În urma consultărilor s-a convenit crearea unui grup de lucru, potrivit instituției prezidențiale.

În același timp, președintele Parlamentului a spus că reprezentanții autonomiei găgăuze trebuie să elaboreze „ceea ce n-a elaborat Adunarea Populară timp de un an de zile” – un document privind particularitățile alegerilor în autonomie, pentru a fi posibilă desfășurarea alegerilor în acest an.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: