Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

Produsele autohtone din magazinele din Moldova vor fi marcate cu logo-uri. Proiect de lege votat în prima lectură

Lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare vor fi reglementate prin lege. În cadrul ședinței Parlamentului de astăzi, 20 martie, deputații au votat în prima lectură proiectul actului normativ care prevede acest lucru.

Documentul a fost elaborat de un grup de deputați PAS, în colaborare cu experți independenți și în coordonare cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Economiei.

Proiectul stabilește cadrul juridic pentru promovarea lanțurilor scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare în Republica Moldova.

Inițiativa stabilește că un lanț scurt de aprovizionare este cel în care există un singur intermediar între producătorul primar și consumatorul final. Consumatorii vor putea identifica mai ușor lanțurile scurte de aprovizionare, deoarece punctele de vânzare și unitățile publice vor aplica logouri oficiale care vor indica acest lucru. Totodată, Guvernul va institui un Registru național al lanțurilor scurte de aprovizionare.

Documentul conține și un capitol care se referă la integrarea lanțurilor scurte de aprovizionare în achizițiile publice. Astfel, la aplicarea criteriului de atribuire „cel mai bun raport calitate-preț” sau „cel mai bun raport calitate-cost”, autoritatea contractantă va putea acorda punctaj suplimentar ofertelor care fac parte dintr-un lanț scurt de aprovizionare.

Autorii menționează că această inițiativă legislativă creează baza legală pentru implementarea ulterioară a unor programe de granturi și finanțare destinate producătorilor din lanțurile scurte. Este vorba despre finanțare pentru creșterea capacității de producție, investiții în depozite și logistică comună, precum și acordarea de suport tehnic și consultanță pentru modernizarea producției.

Tot astăzi, deputații au examinat proiectul de lege cu privire la aprovizionarea în lanț scurt cu produse agroalimentare, elaborat de membrii fracțiunii „Democrația Acasă” Vasile Costiuc, Ana Țurcan-Oboroc și Sergiu Stefanco.

La propunerea Comisiei pentru economie, buget și finanțe, în procesul de pregătire pentru examinarea în lectura a două, aceste proiecte vor fi comasate, de bază fiind proiectul nr. 21/2026 privind lanțurile scurte de aprovizionare cu produse agroalimentare.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: