Andrei Mardari/NewsMaker

Grosu, despre introducerea limbii române în Constituția R. Moldova: „Pot să vă promit să vom face tot posibilul”

Modificarea articolului numărul 13 din Constituție și introducerea glotonimului „limba română” nu poate fi realizată în prezent din cauza că inițiativa nu va avea suficientă susținere în Parlament. Declarația a fost făcută de către președintele Legislativului Igor Grosu, după depunerile de flori cu ocazia Zilei Limbii Române.

„Desigur că, pentru noi, limba pe care o vorbim este româna. Da, este acest articol în Constituție, dar până acolo mai trebuie să avem și voturi. Părerea mea este că nu ar fi corect din partea noastră, a majorității parlamentare, pur și simplu să bifăm că am încercat, ca într-un final să nu reușim. Mai e nevoie de ceva voturi pentru a putea face acest lucru”, a răspuns Grosu.

Igor Grosu a dat de înțeles că Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) își dorește implementarea inițiativei, însă numărul de voturi de care dispune majoritatea parlamentară este insuficient pentru modificarea Constituției.

„La modul practic, e greu să îmi imaginez că, din cele două fracțiuni (PSRM și P. „ȘOR” – n.red.) cineva ar vrea să facă acest lucru, deși ar fi o surpriză plăcută. Să vedem, timpul va arăta cât de mult s-au transformat, pentru că ei înțeleg foarte bine, dincolo de clivaje și diferențe ideologice, mă refer la Blocul Comuniștilor-Socialiștilor și la cealaltă fracțiune, că vorbim româna. (…) Plus că o parte dintre ei sunt foarte practici și pragmatici și au și cetățenie română”, a adăugat Grosu.

Întrebat de jurnaliști de câți ani mai este nevoie pentru ca legea supremă a statului să fie modificată în acest sens, Grosu a răspuns: „Vreți să o fac pe prorocul? Nu o voi face. Pot să vă promit să vom face tot posibilul ca să ajungem, la un moment dat, să putem schimba acest lucru în Constituție. Cel mai important e ca majoritatea cetățenilor, prin felul de a se comporta, vorbesc limba română, să facă acea presiune pe politicieni”.

Articolul 13 din Constituție prevede că, în Republica Moldova, „limba de stat este limba moldovenească, funcţionînd pe baza grafiei latine”. În 2013, Curtea Constituţională a concluzionat că limba de stat a Republicii Moldova este limba română pentru că anume această denumire e prevăzută în Declaraţia de Independenţă, act care e mai presus decât Constituţia.

Academia de Științe a lansat un apel către șefa statului, premier și președintele parlamentului de a schimba articolul 13 din Constituție care se referă la denumirea limbii de stat. Pentru modificarea Constituției este nevoie de 67 de voturi în Parlament. În prezent, fracțiunea PAS cuprinde 63 de parlamentari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Grosu

Ministra Muncii, despre deplasarea la evenimentul PAS din Italia: A fost în timpul unei singure zile de concediu neplătit

Ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru, susține că deplasarea sa la Milano, pentru a participa la Convenția de constituire a organizației teritoriale PAS Italia, „a avut loc în timpul unei singure zile de concediu neplătit”. Potrivit ministrei, „niciun ban public nu a fost cheltuit pentru această deplasare”. Precizările au fost făcute după ce deputatul „Alternativa”, Ion Chicu, a solicitat Cancelariei de Stat să precizeze scopul participării ministrei la eveniment și statutul raporturilor de muncă ale acesteia, precum și „sumele achitate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, dacă au fost suportate”.

„Pentru a clarifica informațiile apărute în spațiul public despre participarea mea la un eveniment în Italia, precizez că deplasarea a avut loc în timpul unei singure zile de concediu neplătit, solicitată în acest scop. Niciun ban public nu a fost cheltuit pentru această deplasare. Consider că este firesc ca orice demnitar să ofere explicații privind utilizarea banilor publici. Transparența și responsabilitatea sunt principii pe care le respect și le promovez. În același timp, cred că discuțiile publice ar trebui să se bazeze pe fapte, nu pe insinuări”, a scris Plugaru pe o rețea de socializare.

***

Menționăm că, pe 17 octombrie, liderul PAS și președintele Parlamentului, Igor Grosu, a anunțat că, la Milano, a fost aleasă conducerea PAS Italia, în cadrul Convenției de constituire a organizației teritoriale PAS Italia. Totodată, el a publicat mai multe imagini de la eveniment, în care apare și ministra Muncii și Protecției Sociale, Natalia Plugaru. Pe 19 octombrie, deputatul „Alternativa”, Ion Chicu, a anunțat că a solicitat Cancelariei de Stat să precizeze „scopul participării la eveniment a doamnei ministru și statutul raporturilor de muncă ale acesteia”, „perioada aflării a doamnei ministru în afara Republicii Moldova”, precum și „sumele achitate din bugetul de stat pentru participarea la eveniment, dacă au fost suportate”.

În contextul acestui eveniment, deputatul „Partidul Nostru” Alexandr Berlinschii a anunțat că va solicita Comisiei Electorale Centrale (CEC) să verifice cheltuielile PAS pentru deplasare, cazare și organizarea evenimentului, întrebând dacă acestea au fost acoperite din bugetul de stat, din fondurile partidului sau din banii personali ai participanților. De asemenea, el a pus sub semnul întrebării legalitatea constituirii organizației PAS în Italia, susținând că legea prevede ca structurile partidelor să aibă sediul în Republica Moldova. Secretara CEC, Daniela Munteanu, a declarat că, deocamdată, nu a văzut sesizarea anunțată de deputat. Referitor la constituirea organizației PAS în Italia, ea a precizat că „modul de organizare internă a unui partid este stabilit prin prevederile statutare ale acestuia”. La rândul său, deputatul PAS, Valeriu Robu, a afirmat că toate cheltuielile pentru transport, cazare și organizarea evenimentului au fost suportate de partid. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: