Parlamentul Republicii Moldova

Grosu, despre planul de mobilitate militară al UE: Nu este vorba despre amplasarea trupelor în Moldova

Noul plan de mobilitate militară, elaborat de Uniunea Europeană, în care sunt menționate Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, nu presupune prezența unor trupe pe teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de către președintele Parlamentului, Igor Grosu în cadrul unei intervenții la postul de televiziune Prime Moldova.

După 24 februarie, întreaga Europa înțelege clar realitatea în care trăim. Federația Rusă a încălcat brutal, iremediabil, toate normele de drept internațional. Întreaga Europa a primit acest șoc. Toată lumea înțelege că trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare: a statelor UE, a statelor din vecinătate – Ucraina, noi. Noi, pentru că suntem prima țară non-UE la hotar cu Ucraina”, a comentat președintele partidului de guvernare planul UE de mobilitate militară, care prevede deplasarea unor trupe de la vest la est.

Igor Grosu a amintit de incidentul privind rachetele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și cel de la Naslavcea.

În al doilea caz, riscurile au fost enorme, pentru că viza nodul hidraulic din nord, Novodnestrovsk, care dacă doamne ferește era atins și toată apă asta pornea la vale, erau vizate multe localități, inclusiv orașul Soroca. În aceste condiții, toate țările, inclusiv R. Moldova, trebuie să se gândească în mod deosebit, serios, la consolidarea capacităților de apărare. Deja de doi ani beneficiem din partea UE de inițiativa privind consolidarea capacităților de apărare. (…) Vom beneficia în continuare, pentru că este un pericol real prin acțiunile Federației Ruse la hotarul nostru”, a mai spus speakerul legislativului.

Întrebat de moderator dacă autoritățile de la Chișinău iau în calcul desfășurarea de trupe pe teritoriul țării noastre, președintele Parlamentului a răspuns negativ.

Nu, e vorba de trupe pe care le desfășoară statele membre ale NATO în Polonia sau România, Țările Baltice. Este vorba despre aceste mutări de capacități, nu este vorba despre cele din afară. În cazul nostru, avem statut de neutralitate și nu este vorba despre amplasarea acestor capacități militare pe teritoriul nostru. Este vorba despre statele-membre ale UE, care sunt și membre ale NATO”, a precizat Grosu.

„Opoziția pro-Kremlin va specula cu treabă și fără treabă, s-au întors de la Kremlin cu noi teme de propagandă”, a conchis Grosu.

Speakerul Parlamentului a mai menționat că, în prezent, nu există indici privind pericole în adresa securității Republicii Moldova din cauza războiului din țara vecină. Ar exista însă semne de „război hibrid, informațional și energetic”.

***

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat pe 10 noiembrie un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

Bazându-se pe realizările primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include înclusiv consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și cu țările implicate în procesul de extindere, cum ar fi Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Maia Sandu

Victimele deportărilor regimului sovietic din Basarabia, comemorate la Chișinău. Mesajul Maiei Sandu

La Chișinău a avut loc pe 6 iulie un miting în memoria victimelor deportărilor regimului sovietic de pe teritoriul Basarabiei. La eveniment au participat mai mulți oficiali, inclusiv președinta Maia Sandu. Șefa statului a subliniat că supraviețuitorii „și-au păstrat” identitatea și valorile, în pofida acțiunilor represive ale regimului sovietic.

Miting-ul de comemorare a avut loc la Monumentul din Aleea Gării, ridicat ridicat în memoria victimelor deportărilor regimului comunist. Zeci de oameni au participat la eveniment: șefa statului, președintele Parlamentului, ministrul Culturii, funcționari publici și simpli cetățeni.

Miting-ul a debutat cu o slujbă de pomenire, oficiată de un sobor de preoți, apoi a urmat un moment artistic, monologuri și discursuri. Printre speakeri s-a numărat președinta țării, Maia Sandu.

În noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, zeci de mii de oameni au fost ridicați din casele lor și deportați în Siberia. Oameni de nădejde, care își trăiau viața în muncă cinstită și credință, care își vorbeau limba și păstrau tradițiile cu mândrie. Oameni a căror verticalitate a fost considerată o amenințare de regimul sovietic. În condiții inumane – foamete, frig, muncă silnică – oamenii noștri au fost nevoiți să supraviețuiască departe de casă. Și totuși, chiar și în exil, și-au păstrat identitatea și valorile. (…) Cei deportați nu au cerut niciodată răzbunare. Dar au cerut adevăr. Și e datoria noastră să le oferim acest adevăr – prin recunoaștere, prin educație, prin păstrarea vie a amintirii lor”, a declarat șefa statului.

La finalul evenimentului, participanții au depus flori la monument.

Amintim că, în ajun, în Piața Marii Adunări Naționale a fost inaugurată expoziția de vagoane „Teroarea sovietică în RSS Moldovenească. Amploare, victime și făptași”, consacrată deportărilor regimului sovietic. Expoziția, care este organizată de Guvern, se află la a treia ediție consecutivă.

De asemenea, pe 6 iulie, la ora 20:30, va avea loc o acțiune de comemorare cu lumânări, alături de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”. Anterior, Guvernul a invitat cetățenii la momentul comemorativ. Totodată, pe 13, 20 și 25 iulie vor avea loc proiecții de filme și spectacole dedicate acestei tragedii.

***

Pe teritoriul Basarabiei, în timpul ocupației sovietice, au avut loc trei valuri de deportări staliniste. Primul a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, când peste 24 000 de persoane au fost deportate în Siberia. Al doilea val, denumit Operațiunea „Sud”, a avut loc în noaptea de 5 spre 6 iulie 1949, când peste 35 000 de cetățeni au fost trimiși în Siberia. Al treilea val de represiuni ale lui Stalin – Operațiunea „Nord” – a avut loc în noaptea de 31 martie spre 1 aprilie 1951. Peste 2 600 de persoane au fost trimise în Siberia.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: