Parlamentul Republicii Moldova

Grosu, despre planul de mobilitate militară al UE: Nu este vorba despre amplasarea trupelor în Moldova

Noul plan de mobilitate militară, elaborat de Uniunea Europeană, în care sunt menționate Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, nu presupune prezența unor trupe pe teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de către președintele Parlamentului, Igor Grosu în cadrul unei intervenții la postul de televiziune Prime Moldova.

După 24 februarie, întreaga Europa înțelege clar realitatea în care trăim. Federația Rusă a încălcat brutal, iremediabil, toate normele de drept internațional. Întreaga Europa a primit acest șoc. Toată lumea înțelege că trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare: a statelor UE, a statelor din vecinătate – Ucraina, noi. Noi, pentru că suntem prima țară non-UE la hotar cu Ucraina”, a comentat președintele partidului de guvernare planul UE de mobilitate militară, care prevede deplasarea unor trupe de la vest la est.

Igor Grosu a amintit de incidentul privind rachetele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și cel de la Naslavcea.

În al doilea caz, riscurile au fost enorme, pentru că viza nodul hidraulic din nord, Novodnestrovsk, care dacă doamne ferește era atins și toată apă asta pornea la vale, erau vizate multe localități, inclusiv orașul Soroca. În aceste condiții, toate țările, inclusiv R. Moldova, trebuie să se gândească în mod deosebit, serios, la consolidarea capacităților de apărare. Deja de doi ani beneficiem din partea UE de inițiativa privind consolidarea capacităților de apărare. (…) Vom beneficia în continuare, pentru că este un pericol real prin acțiunile Federației Ruse la hotarul nostru”, a mai spus speakerul legislativului.

Întrebat de moderator dacă autoritățile de la Chișinău iau în calcul desfășurarea de trupe pe teritoriul țării noastre, președintele Parlamentului a răspuns negativ.

Nu, e vorba de trupe pe care le desfășoară statele membre ale NATO în Polonia sau România, Țările Baltice. Este vorba despre aceste mutări de capacități, nu este vorba despre cele din afară. În cazul nostru, avem statut de neutralitate și nu este vorba despre amplasarea acestor capacități militare pe teritoriul nostru. Este vorba despre statele-membre ale UE, care sunt și membre ale NATO”, a precizat Grosu.

„Opoziția pro-Kremlin va specula cu treabă și fără treabă, s-au întors de la Kremlin cu noi teme de propagandă”, a conchis Grosu.

Speakerul Parlamentului a mai menționat că, în prezent, nu există indici privind pericole în adresa securității Republicii Moldova din cauza războiului din țara vecină. Ar exista însă semne de „război hibrid, informațional și energetic”.

***

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat pe 10 noiembrie un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

Bazându-se pe realizările primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include înclusiv consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și cu țările implicate în procesul de extindere, cum ar fi Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Colaj NM

„O retragere de onoare – cea mai bună opțiune”: schimb de replici între candidați PAS și „Împreună” la parlamentare

Candidatul PAS la parlamentare, Marcel Spatari, a declarat că, dacă blocul „Împreună” nu va obține 7% la alegeri, „o mare parte a voturilor pe care le va acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin” și și-a exprimat speranța că liderii blocului „vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”. Candidatul blocului „Împreună”, Sergiu Tofilat, a respins afirmația, precizând că o eventuală retragere „nu va aduce voturi în plus” PAS-ului. Fostul membru al blocului și candidat PAS, Dinu Plîngău, a subliniat că „partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc” și a susținut dreptul fiecărui politician de a participa în alegeri, „în pofida mizei atât de mari”.

Schimbul între Spatari și Tofilat

Schimbul de replici dintre Spatari și Tofilat a avut loc pe o rețea de socializare, după ce primul a comentat participarea blocului „Împreună” la alegerile parlamentare.

„Eu am o părere bună despre blocul Împreună și sunt sigur că majoritatea candidaților acestui bloc înțeleg că, în cazul în care nu vor lua 7% la alegeri, o mare parte a voturilor pe care le vor acumula, la redistribuție, se vor duce către partidele dirijate de Kremlin. Știu că nu este o realitate convenabilă blocului Împreună, dar este realitatea realist reală. Și am totuși speranța că politicienii integri din acest bloc înțeleg această realitate și vor lua o decizie corectă înainte de 28 septembrie”, a scris Spatari.

Sergiu Tofilat nu a fost de acord cu afirmațiile lui Spatari: „Concluzie greșită. Nici eu, nici familia mea nu vom vota cu PAS. Și oameni dezamăgiți sunt foarte mulți, peste 30%. Ce propuneți, să stăm acasă? Cine are de câștigat din asta, nu cumva partidele pro-ruse? Vom oferi o opțiune de vot pentru cei dezamăgiți, încetați vă rog cu sperietorile, asta e contra-productiv, doar înrăiți și divizați oamenii”.

„Mesajul “decizia corectă” în contextul postării dă clar de înțeles că vreți să ne retragem. Hai totuși să fim sinceri și să nu manipulăm. Ca să fie clar: putem să ne retragem de 100 ori pe zi, asta deloc nu va aduce voturi în plus pentru voi”, a adăugat Tofilat.

În replică, Spatari a spus că mesajul său a fost „absolut evident, bineînțeles”. „Eu personal consider că o retragere de onoare cu anunțarea publică a susținerii pentru PAS și asumarea rolului de opoziție extra-parlamentară este cea mai bună opțiune pentru continuarea procesului de integrare europeană. Dar nu sunt în poziția de a vă îndemna să faceți acest lucru, doar îmi exprim părerea. În același timp, în calitate de lider al blocului Împreună, sunt sigur că cunoașteți mai bine opțiunile oamenilor din bloc și fezabilitatea acestui lucru”, a menționat Spatari.

Apelul lui Plîngău

Dinu Plîngău a declarat, într-o postare pe rețelele de socializare, că susține „dreptul fiecărui cetățean/politician de a participa în alegeri, în pofida mizei atât de mari”. „În același timp, consider că partidele de dreapta ar trebui să evite să se atace reciproc. În viziunea mea, loc de unitate există și după alegeri. Toți politicienii știu că alegătorii vor unitate și de asta speculează pe acest mesaj. Din păcate, adevărul este că rânza liderilor, pe alocuri aroganța, împiedică realizarea acestei unități”, a scris Plîngău.

Totodată, Plîngău a menționat că „cei care sunt cu adevărat cu viziuni pro-UE trebuie să nu se atace reciproc”: „Băieți, aveți alte mesaje de campanie mult mai atractive pentru electoratul pro-UE decât să-mi spălați oasele mie, PAS-ului sau deciziei Platformei DA de a nu participa în alegeri”.

În contextul schimbului de replici, precizăm că, zilele trecute, liderul Partidul Schimbării, Ștefan Gligor — formațiune membră a blocului Împreună — a explicat „de ce blocul „Împreună” nu a făcut echipă comună cu PAS”. El a spus că „a existat o inițiativă de a face front comun” pentru a „nu dispersa votul pro-european”, însă „aceste negocieri au fost sabotate de către PAS”. Potrivit lui Gligor, la propunerea blocului de a face front comun, „oferta PAS” de a le oferi „două, maximum trei locuri pe lista electorală” a fost „umilitoare”, ceea ce a dus, „în loc de coalizarea forțelor pro-europene, la dezbinare”. Amintim că, anterior, PAS și-a justificat acțiunile prin dorința de a consolida electoratul proeuropean, pentru a nu permite venirea la putere a partidelor orientate spre cooperarea cu Rusia. 

NewsMaker a analizat AICI ce are de câștigat PAS și DA din această reconfigurare, ce soartă are opoziția proeuropeană și în ce măsură ar putea candidații independenți să complice calculele electorale ale PAS.

***

Alegerile parlamentare vor avea loc pe 28 septembrie 2025. În buletinul de vot vor figura 15 partide politice, 4 blocuri electorale și 4 candidați independenți. Pentru partidele politice, pragul electoral pentru a accede în parlament este de 5%, iar pentru blocurile electorale – 7%. 

Partidul Acțiune și Solidaritate a câștigat alegerile parlamentare anticipate din 2021 cu o majoritate absolută – 63 de mandate – fiind votat de peste jumătate dintre alegătorii prezenți la urne. După patru ani de guvernare, formațiunea intră în campanie cu o listă ce combină actuali deputați, foști și actuali demnitari, funcționari publici, dar și nume noi, inclusiv personalități cunoscute. PAS a inclus în lista sa electorală și doi reprezentanți ai formațiunii Platforma „DA”, care, la scurt timp, a fost exclusă din Blocul „Împreună”.

Blocul „Împreună” este format din Partidul Schimbării – prezent pe buletine și la scrutinul din 2021, dar fără a accede în legislativ – și Partidul Verde Ecologist, care a fost reprezentat o singură dată în Parlament, în 1998. Cele două partide au înaintat o listă de 60 de candidați, mulți dintre ei cu experiență politică anterioară. Lista Blocului „Împreună” la alegerile parlamentare este deschisă de Sergiu Tofilat – vicepreședintele Partidului Schimbării.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: