Parlamentul Republicii Moldova

Grosu, despre planul de mobilitate militară al UE: Nu este vorba despre amplasarea trupelor în Moldova

Noul plan de mobilitate militară, elaborat de Uniunea Europeană, în care sunt menționate Republica Moldova, Ucraina și Balcanii de Vest, nu presupune prezența unor trupe pe teritoriul țării noastre. Precizarea a fost făcută de către președintele Parlamentului, Igor Grosu în cadrul unei intervenții la postul de televiziune Prime Moldova.

„După 24 februarie, întreaga Europa înțelege clar realitatea în care trăim. Federația Rusă a încălcat brutal, iremediabil, toate normele de drept internațional. Întreaga Europa a primit acest șoc. Toată lumea înțelege că trebuie să-și consolideze capacitățile de apărare: a statelor UE, a statelor din vecinătate – Ucraina, noi. Noi, pentru că suntem prima țară non-UE la hotar cu Ucraina”, a comentat președintele partidului de guvernare planul UE de mobilitate militară, care prevede deplasarea unor trupe de la vest la est.

Igor Grosu a amintit de incidentul privind rachetele care au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, dar și cel de la Naslavcea.

„În al doilea caz, riscurile au fost enorme, pentru că viza nodul hidraulic din nord, Novodnestrovsk, care dacă doamne ferește era atins și toată apă asta pornea la vale, erau vizate multe localități, inclusiv orașul Soroca. În aceste condiții, toate țările, inclusiv R. Moldova, trebuie să se gândească în mod deosebit, serios, la consolidarea capacităților de apărare. Deja de doi ani beneficiem din partea UE de inițiativa privind consolidarea capacităților de apărare. (…) Vom beneficia în continuare, pentru că este un pericol real prin acțiunile Federației Ruse la hotarul nostru”, a mai spus speakerul legislativului.

Întrebat de moderator dacă autoritățile de la Chișinău iau în calcul desfășurarea de trupe pe teritoriul țării noastre, președintele Parlamentului a răspuns negativ.

„Nu, e vorba de trupe pe care le desfășoară statele membre ale NATO în Polonia sau România, Țările Baltice. Este vorba despre aceste mutări de capacități, nu este vorba despre cele din afară. În cazul nostru, avem statut de neutralitate și nu este vorba despre amplasarea acestor capacități militare pe teritoriul nostru. Este vorba despre statele-membre ale UE, care sunt și membre ale NATO”, a precizat Grosu.

„Opoziția pro-Kremlin va specula cu treabă și fără treabă, s-au întors de la Kremlin cu noi teme de propagandă”, a conchis Grosu.

Speakerul Parlamentului a mai menționat că, în prezent, nu există indici privind pericole în adresa securității Republicii Moldova din cauza războiului din țara vecină. Ar exista însă semne de „război hibrid, informațional și energetic”.

***

Comisia Europeană și Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate Josep Borrell au prezentat pe 10 noiembrie un al doilea plan de acțiuni privind mobilitatea militară și o comunicare comună privind o politică de apărare cibernetică a UE pentru a aborda deteriorarea mediului de securitate în urma agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei și pentru a spori capacitatea UE de a-și proteja cetățenii și infrastructura.

Bazându-se pe realizările primului plan de acțiune lansat în 2018, noul plan de mobilitate militară acoperă perioada 2022-2026 și include înclusiv consolidarea cooperării cu NATO și cu partenerii strategici cheie, cum ar fi SUA, Canada și Norvegia, promovând în același timp conectivitatea și dialogul cu partenerii regionali și cu țările implicate în procesul de extindere, cum ar fi Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest. 


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

 

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Imagine simbol

CEC renunță la identificarea alegătorilor în baza buletinelor digitale la alegerile locale noi din 1 noiembrie, după atacul cibernetic

Comisia Electorală Centrală (CEC) a decis, în cadrul ședinței din 31 octombrie, că la alegerile locale noi și referendumului local din 1 noiembrie, nu vor fi aplicate prevederile privind identificarea alegătorilor în baza versiunii digitale a cărții de identitate sau a buletinului de identitate al cetățeanului Republicii Moldova, generate prin intermediul portofelului guvernamental pentru identitate digitală EVO. Astfel, cetățenii vor trebui să prezinte la secțiile de votare actele de identitate în format fizic.

Potrivit unui comunicat emis de CEC, decizia a fost luată în contextul recentului atac cibernetic care a vizat serviciile publice digitale ale statului. Măsura are drept scop prevenirea eventualelor riscuri asociate utilizării mecanismelor de identificare digitală.

„CEC menține dialogul cu Agenția de Guvernare Electronică în vederea utilizării mecanismelor de identificare digitală a alegătorilor la scrutinele viitoare, după finalizarea tuturor verificărilor de securitate și confirmarea siguranței serviciilor respective”, a transmis autoritatea electorală.

Amintim că, pe 23 octombrie, CEC a anunțat că urmează să testeze, împreună cu Agenția de Guvernare Electronică, identificarea alegătorilor cu ajutorul actului de identitate digital din aplicația EVO la alegerile din Găgăuzia, programate pentru 15 noiembrie. Sistemul de identificare digitală urma să fie testat și la alegerile locale din 1 noiembrie, în satele Cairaclia și Novosiolovca din raionul Taraclia, orașul Costești din raionul Rîșcani, satul Miciurin din raionul Drochia, precum și în satele Tomai și Cișmichioi din Găgăuzia.

***

Pe 27 octombrie, Agenția de Guvernare Electronică a anunțat că, potrivit estimărilor preliminare, în urma atacurilor cibernetice asupra sistemelor guvernamentale au fost extrase neautorizat date asociate cu aproximativ 750 000 de IDNP-uri.

Printre informațiile vizate se numără date de identificare, informații despre familie, sănătate, prestații sociale, venituri și bunuri. Autoritățile au precizat că nu toate persoanele afectate au avut expuse toate aceste categorii de date. Datele cardurilor bancare nu au fost afectate, potrivit AGE.

Instituția a avertizat că informațiile extrase ar putea fi folosite în tentative de fraudă și a îndemnat cetățenii să nu comunice parole sau coduri de autentificare și să verifice solicitările suspecte prin canalele oficiale ale instituțiilor.

Procuratura Generală a conformat pentru NM, pe 30 octombrie, că pe caz a fost pornită o urmărire penală, în baza bănuielii rezonabile de încălcare a inviolabilității vieții private și divulgare a datelor urmăririi penale.

NewsMaker a aflat cum pot cetățenii verifica dacă datele lor au fost extrase, dacă autoritățile sunt obligate să informeze persoanele afectate și în ce condiții acestea pot obține despăgubiri – AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: