BBC

„Gruz 200”. BBC a investigat câți militari ruși au murit deja în Ucraina

Bilanțul militarilor ruși care au murit în timpul războiului din Ucraina nu a fost actualizat de Ministerul rus al Apărării de 18 zile. Bazându-se pe surse deschise, BBC Rusia a încercat să întocmească propriul bilanț. Jurnaliștii au reușit să confirme 557 de decese. 

2 martie – data când Ministerul rus al Apărării a prezentat date despre soldații uciși în timpul războiului din Ucraina. De fapt, este singurul bilanț prezentat de Moscova de la începutul „operațiunii speciale” în Ucraina. Atunci, oficialii ruși au confirmat 498 de decese. De atunci, nici Kremlinul și nici alte instituții din Rusia nu au actualizat datele.

Sute de morți

Potrivit datelor prezentate pe 21 martie, Kievul estimează pierderile armatei ruse la 15 000 de oameni. Anterior, agenția UNIAN a precizat că bilanțul include nu doar morți, dar și răniți.

Publicația americană The New York Times, care face trimitere la estimările serviciilor secrete controlate de Washington, estimează numărul soldaților ruși care au murit la 7 000.

În Rusia, zilnic, apar noi date și nume ale militarilor morți. Cel mai des, informațiile sunt publicate în presa regională sau de instituțiile de învățământ în care au studiat victimele. În unele cazuri, despre decese au anunțat rudele acestora.

Bazându-se doar pe informațiile care includ numele complet și gradul militar, jurnaliștii de la BBC au întocmit o listă de 557 de morți. În bilanț nu au fost incluse informațiile din presă, dacă acestea nu includ date complete.

BBC

Radio Svoboda („Радио Свобода”), catalogată în Rusia drept agent străin, a scris că în Ucraina au murit nu mai puțin de 130 de soldați angajați cu contracte, originari din Daghestan. BBC a reușit să confirme 51 de decese din rândul acestora.

În afară de cei 557 de morți, BBC a descoperit informații despre alte 38 de decese, însă nu a reușit să confirme datele, prin urmare, acestea nu au fost luate în considerare.

Senatoarea din Republica rusă Tuva Ludmila Narusova a declarat că în Ucraina au murit minimum 96 de recruți (срочников): „La final, dintr-un detașament din 100 de persoane, au rămas în viață 4”, a declarat Narusova în timpul dezbaterilor la legea care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” despre armată.

Senatoarea a cerut Ministerului Apărării să confirme informația, însă nu a primit un răspuns.

Autoritățile ruse au susținut mult timp că în Ucraina nu au fost trimiși recruți, ca ulterior să recunoască că ar fi vorba despre „câțiva”.

Nu a trăit o zi până la 19 ani

Cel mai tânăr soldat ucis în Ucraina este Egor Melnikov. Acesta a decedat cu o zi înainte să împlinească 19 ani. El a murit în prima zi a invaziei – pe 24 februarie. Tatăl acestuia a scris pe Instagram: „Este fiul meu, Egor! Egor Eduardovici! Mă mândresc! Nu mi-e rușine!”. În prezent, postarea nu este accesibilă, însă portalul Regnum a fotografiat mesajul.

În total, armata rusă a pierdut nu mai puțin de 6 soldați în vârstă de 19 ani.

Potrivit investigației BBC, „gruz 200” (denumire generică a sicriilor cu soldați uciși. În 2007 apărut și un film cu același nume, regizat de regretatul Alexei Balabanov. Acțiunea se desfășoară în momentul culminării războiului sovieto-afgan din 1984) a ajuns în cel puțin 70 din 83 de regiuni ale Rusiei (neluând în considerare Crimeea și Sevastopol).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

Parlamentul pregătește modificarea Codului electoral. Soluția discutată la Președinție pentru deblocarea alegerilor în Găgăuzia

Președinta Maia Sandu, alături de reprezentanți ai Parlamentului și ai Comisiei Electorale Centrale, s-a întâlnit luni, 20 iulie, cu membrii Adunării Populare a Găgăuziei pentru a discuta organizarea alegerilor în autonomie. În cadrul discuțiilor s-a propus ca scrutinul pentru Adunarea Populară să se desfășoare conform sistemului proporțional aplicat la alegerea Parlamentului, consiliilor locale și raionale, iar pentru aceasta urmează să fie modificat Codul electoral.

Soluția privind organizarea alegerilor în autonomie, discutată și agreată anterior în cadrul unui grup de lucru mixt, dar care nu a fost validată prin vot de plenul Adunării Populare a Găgăuziei, nu mai corespunde cadrului juridic stabilit prin Hotărârea Curții”, a transmis instituția prezidențială.

În cadrul întâlnirii s-a discutat ca scrutinul pentru Adunarea Populară a Găgăuziei să fie organizat conform sistemului proporțional utilizat la alegerile parlamentare, precum și la cele pentru consiliile locale și raionale. Potrivit Președinției, acest lucru ar urma să asigure aceleași reguli pentru toți concurenții electorali și condiții egale pentru alegători.

O parte dintre membrii Adunării Populare prezenți la discuții au susținut această propunere, susține instituția.

În acest sens, este necesară ajustarea cadrului normativ, Parlamentul urmând să înregistreze un proiect de lege de modificare a Codului electoral, care urmează a fi promovat cu celeritate ca să asigure integrarea alegerilor regionale în cadrul normativ electoral și organizarea alegerilor în autonomie în toamna anului curent în deplină conformitate cu Hotărârea Curții”, a menționat instituția.

Discuțiile dintre autoritățile centrale și reprezentanții autonomiei vor continua joi, 23 iulie, cu participarea primarilor din Găgăuzia.

Amintim că în autonomie continuă criza electorală. Mandatele deputaților Adunării Populare a Găgăuziei au expirat în noiembrie 2025. Alegerile nu pot fi organizate din cauza divergențelor dintre legislația electorală locală și cea națională. Chișinăul și Comratul au elaborat o prevedere comună privind desfășurarea alegerilor, însă Executivul Găgăuziei a emis un aviz negativ asupra acesteia. În paralel, în Adunarea Populară au fost înregistrate încă două prevederi privind organizarea alegerilor, iar Adunarea Populară a stabilit o nouă dată a scrutinului – 15 noiembrie. Anterior, alte două date au fost contestate de Cancelaria de Stat.

Pe 9 iulie, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional dreptul autonomiei găgăuze de a-și constitui în mod independent organul electoral, precum și de a participa la numirea șefilor subdiviziunilor teritoriale ale poliției, SIS și Direcției Justiției din Găgăuzia. De ce a fost lipsită autonomia de o parte din competențe, cum ar putea influența această decizie relațiile dintre Comrat și Chișinău și ce urmează – în materialul NM.

Valentin Gaidarji, ales președinte al Adunării Populare a Găgăuziei pe 3 iulie, la o lună după demisia lui Nicolai Ormanji, a făcut apel în repetate rânduri la conducerea țării pentru reluarea dialogului dintre Comrat și Chișinău. Anterior, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că va avea întotdeauna un „dialog deschis” cu reprezentanții Găgăuziei care acționează în interesul cetățenilor și al R. Moldova, însă nu poate „legitima sau negocia” cu persoane asociate grupărilor care servesc interesele fugarului condamnat Ilan Șor și ale Kremlinului.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: