BBC

„Gruz 200”. BBC a investigat câți militari ruși au murit deja în Ucraina

Bilanțul militarilor ruși care au murit în timpul războiului din Ucraina nu a fost actualizat de Ministerul rus al Apărării de 18 zile. Bazându-se pe surse deschise, BBC Rusia a încercat să întocmească propriul bilanț. Jurnaliștii au reușit să confirme 557 de decese. 

2 martie – data când Ministerul rus al Apărării a prezentat date despre soldații uciși în timpul războiului din Ucraina. De fapt, este singurul bilanț prezentat de Moscova de la începutul „operațiunii speciale” în Ucraina. Atunci, oficialii ruși au confirmat 498 de decese. De atunci, nici Kremlinul și nici alte instituții din Rusia nu au actualizat datele.

Sute de morți

Potrivit datelor prezentate pe 21 martie, Kievul estimează pierderile armatei ruse la 15 000 de oameni. Anterior, agenția UNIAN a precizat că bilanțul include nu doar morți, dar și răniți.

Publicația americană The New York Times, care face trimitere la estimările serviciilor secrete controlate de Washington, estimează numărul soldaților ruși care au murit la 7 000.

În Rusia, zilnic, apar noi date și nume ale militarilor morți. Cel mai des, informațiile sunt publicate în presa regională sau de instituțiile de învățământ în care au studiat victimele. În unele cazuri, despre decese au anunțat rudele acestora.

Bazându-se doar pe informațiile care includ numele complet și gradul militar, jurnaliștii de la BBC au întocmit o listă de 557 de morți. În bilanț nu au fost incluse informațiile din presă, dacă acestea nu includ date complete.

BBC

Radio Svoboda („Радио Свобода”), catalogată în Rusia drept agent străin, a scris că în Ucraina au murit nu mai puțin de 130 de soldați angajați cu contracte, originari din Daghestan. BBC a reușit să confirme 51 de decese din rândul acestora.

În afară de cei 557 de morți, BBC a descoperit informații despre alte 38 de decese, însă nu a reușit să confirme datele, prin urmare, acestea nu au fost luate în considerare.

Senatoarea din Republica rusă Tuva Ludmila Narusova a declarat că în Ucraina au murit minimum 96 de recruți (срочников): „La final, dintr-un detașament din 100 de persoane, au rămas în viață 4”, a declarat Narusova în timpul dezbaterilor la legea care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” despre armată.

Senatoarea a cerut Ministerului Apărării să confirme informația, însă nu a primit un răspuns.

Autoritățile ruse au susținut mult timp că în Ucraina nu au fost trimiși recruți, ca ulterior să recunoască că ar fi vorba despre „câțiva”.

Nu a trăit o zi până la 19 ani

Cel mai tânăr soldat ucis în Ucraina este Egor Melnikov. Acesta a decedat cu o zi înainte să împlinească 19 ani. El a murit în prima zi a invaziei – pe 24 februarie. Tatăl acestuia a scris pe Instagram: „Este fiul meu, Egor! Egor Eduardovici! Mă mândresc! Nu mi-e rușine!”. În prezent, postarea nu este accesibilă, însă portalul Regnum a fotografiat mesajul.

În total, armata rusă a pierdut nu mai puțin de 6 soldați în vârstă de 19 ani.

Potrivit investigației BBC, „gruz 200” (denumire generică a sicriilor cu soldați uciși. În 2007 apărut și un film cu același nume, regizat de regretatul Alexei Balabanov. Acțiunea se desfășoară în momentul culminării războiului sovieto-afgan din 1984) a ajuns în cel puțin 70 din 83 de regiuni ale Rusiei (neluând în considerare Crimeea și Sevastopol).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei / NewsMaker

Recean – viitor candidat la Președinție, iar Sandu – premier? Răspunsul șefei statului

Președinta Maia Sandu susține că nu îl „pregătește” pe fostul prim-ministru Dorin Recean pentru o eventuală candidatură la alegerile prezidențiale și spune că, până în prezent, nici numele acestuia, nici cel al ex-ministrului de Externe Nicu Popescu nu au fost discutate în acest context. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la ProTV.

„Nu îl pregătesc pe Dorin Recean și nu cred că se lasă pregătit de cineva. Fiecare om decide pentru el”, a declarat șefa statului.

Întrebată dacă o eventuală candidatură a lui Recean sau a lui Popescu – numiți la sfârșitul anului 2025 emisari speciali prin ordin prezidențial – este vehiculată în contextul viitoarelor alegeri prezidențiale, Maia Sandu a răspuns: „Nu. Cel puțin până acum nu s-au vehiculat”.

Președinta a fost întrebată și dacă ia în calcul să preia funcția de prim-ministru după ce va încheia cel de-al doilea mandat de șefă a statului.

„Nu mă gândesc la ce voi face după. Am doi ani și ceva din acest mandat și sunt multe lucruri pe care vreau să le fac și care trebuie să le fac, pentru că le-am promis cetățenilor. În primul rând, să facem ordine în întreprinderile de stat și asta trebuie să devină o prioritate a guvernului în următoarele șase luni, pentru este absolut inacceptabil ce s-a întâmplat și discreditează eforturile noastre pe foarte multe paliere și e mare păcat. Am spus că o să contribui în continuare ca Republica Moldova să devină stat membru al UE și o să mă gândesc atunci cum o să fac asta”, a mai declarat președinta Maia Sandu.

***

Precizăm că articolul 80 din Constituție prevede că „nicio persoană nu poate îndeplini funcția de Președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive”.

În aceste condiții, având în vedere că Maia Sandu a exercitat deja două mandate consecutive – primul în perioada 2020–2024, iar al doilea început după realegerea din 2024 – aceasta nu mai poate candida la următoarele alegeri prezidențiale, care ar urma să aibă loc, cel mai probabil, în 2028. Șefa statului ar putea însă reveni în cursa prezidențială doar după o pauză de cel puțin un mandat exercitat de o altă persoană.

De menționat că Maia Sandu este primul președinte ales prin vot direct care obține două mandate consecutive de la independența Republicii Moldova. Vladimir Voronin a avut, la rândul său, două mandate de președinte, însă a fost ales de Parlament.

La începutul anului, Sandu a declarat că viitorul președinte al Republicii Moldova ar trebui să fie un lider capabil să construiască relații solide cu partenerii externi și să mențină țara pe agenda internațională. Alegerea acestuia, a precizat șefa statului, aparține în totalitate cetățenilor.

Recent, Maia Sandu a declarat că nu intenționează să modifice Constituția pentru a putea candida pentru un al treilea mandat, dar că o va respecta. Ea a respins, totodată, și speculațiile potrivit cărora ar putea candida, în viitor, la funcția de președinte al României. În schimb, Sandu a declarat la începutul lunii martie că poate contribui la dezvoltarea țării „și din alte funcții”.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: