BBC

„Gruz 200”. BBC a investigat câți militari ruși au murit deja în Ucraina

Bilanțul militarilor ruși care au murit în timpul războiului din Ucraina nu a fost actualizat de Ministerul rus al Apărării de 18 zile. Bazându-se pe surse deschise, BBC Rusia a încercat să întocmească propriul bilanț. Jurnaliștii au reușit să confirme 557 de decese. 

2 martie – data când Ministerul rus al Apărării a prezentat date despre soldații uciși în timpul războiului din Ucraina. De fapt, este singurul bilanț prezentat de Moscova de la începutul „operațiunii speciale” în Ucraina. Atunci, oficialii ruși au confirmat 498 de decese. De atunci, nici Kremlinul și nici alte instituții din Rusia nu au actualizat datele.

Sute de morți

Potrivit datelor prezentate pe 21 martie, Kievul estimează pierderile armatei ruse la 15 000 de oameni. Anterior, agenția UNIAN a precizat că bilanțul include nu doar morți, dar și răniți.

Publicația americană The New York Times, care face trimitere la estimările serviciilor secrete controlate de Washington, estimează numărul soldaților ruși care au murit la 7 000.

În Rusia, zilnic, apar noi date și nume ale militarilor morți. Cel mai des, informațiile sunt publicate în presa regională sau de instituțiile de învățământ în care au studiat victimele. În unele cazuri, despre decese au anunțat rudele acestora.

Bazându-se doar pe informațiile care includ numele complet și gradul militar, jurnaliștii de la BBC au întocmit o listă de 557 de morți. În bilanț nu au fost incluse informațiile din presă, dacă acestea nu includ date complete.

BBC

Radio Svoboda („Радио Свобода”), catalogată în Rusia drept agent străin, a scris că în Ucraina au murit nu mai puțin de 130 de soldați angajați cu contracte, originari din Daghestan. BBC a reușit să confirme 51 de decese din rândul acestora.

În afară de cei 557 de morți, BBC a descoperit informații despre alte 38 de decese, însă nu a reușit să confirme datele, prin urmare, acestea nu au fost luate în considerare.

Senatoarea din Republica rusă Tuva Ludmila Narusova a declarat că în Ucraina au murit minimum 96 de recruți (срочников): „La final, dintr-un detașament din 100 de persoane, au rămas în viață 4”, a declarat Narusova în timpul dezbaterilor la legea care prevede 15 ani de închisoare pentru „informații false” despre armată.

Senatoarea a cerut Ministerului Apărării să confirme informația, însă nu a primit un răspuns.

Autoritățile ruse au susținut mult timp că în Ucraina nu au fost trimiși recruți, ca ulterior să recunoască că ar fi vorba despre „câțiva”.

Nu a trăit o zi până la 19 ani

Cel mai tânăr soldat ucis în Ucraina este Egor Melnikov. Acesta a decedat cu o zi înainte să împlinească 19 ani. El a murit în prima zi a invaziei – pe 24 februarie. Tatăl acestuia a scris pe Instagram: „Este fiul meu, Egor! Egor Eduardovici! Mă mândresc! Nu mi-e rușine!”. În prezent, postarea nu este accesibilă, însă portalul Regnum a fotografiat mesajul.

În total, armata rusă a pierdut nu mai puțin de 6 soldați în vârstă de 19 ani.

Potrivit investigației BBC, „gruz 200” (denumire generică a sicriilor cu soldați uciși. În 2007 apărut și un film cu același nume, regizat de regretatul Alexei Balabanov. Acțiunea se desfășoară în momentul culminării războiului sovieto-afgan din 1984) a ajuns în cel puțin 70 din 83 de regiuni ale Rusiei (neluând în considerare Crimeea și Sevastopol).

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Între aplauze și scandări: noii judecători ai Curții Constituționale au depus jurământul FOTO/VIDEO

Cei cinci judecători ai Curții Constituționale – Liuba Șova, Nicolae Roșca, Domnica Manole, Sergiu Litvinenco și Ion Malanciuc – au depus jurământul în plenul Parlamentului, pe 17 august. La ceremonie a fost prezentă și președinta Republicii Moldova, Maia Sandu. Depunerea jurământului a fost marcată de aplauzele majorității parlamentare și de scandările opoziției.

Duminică, Parlamentul s-a convocat în sesiune specială. 78 de deputați și-au înregistrat prezența.

Potrivit legislației, judecătorii Curții Constituționale depun jurământul în fața Parlamentului, președintelui Republicii Moldova și Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii au depus următorul jurământ: „Jur să îndeplinesc cu bună-credință obligațiile de judecător al Curții Constituționale, să apăr ordinea constituțională a Republicii Moldova, să protejez supremația Constituției, drepturile și libertățile fundamentale ale omului și să mă supun în exercitarea funcției numai Constituției”.

În timp ce majoritatea parlamentară aplauda fiecare judecător care ieșea să depună jurământul, opoziția scanda: „Demisia” și „Rușine”. „Curtea Constituțională aparține poporului”, „Curtea Constituțională nu este a voastră”, erau mesajele de pe pancartele opoziției parlamentare.

Menționăm că, în fața Legislativului a avut loc și un protest organizat de partidele conduse de Igor Dodon, Vladimir Voronin, Irina Vlah și Vasile Tarlev.

Mandatul noilor judecători desemnați începe din momentul depunerii jurământului de către aceștia. 

***

Amintim că în doar câteva zile – între 20 și 24 iunie – Parlamentul, Guvernul și Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) au numit cinci noi judecători ai Curții Constituționale (CC), cu un mandat de șase ani. Parlamentul i-a numit pe actualii judecători ai Curții – Liuba Șova și Nicolae Roșca; Guvernul – pe actuala președintă a Curții, Domnica Manole, și pe fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco; CSM – pe judecătorul Ion Malanciuc.

Șova, înainte de prima numire în CC în 2019, activa în domeniul didactic și lucra într-un birou de avocatură. Roșca a fost membru al Uniunii Avocaților, avocat al președintei Maia Sandu, a condus Colegiul disciplinar al judecătorilor. Manole, înainte de primul mandat la CC, a activat la Curtea de Apel Chișinău, iar Litvinenco a fost ministru al Justiției în Guvernul condus de Natalia Gavrilița. În legătură cu numirea lui Litvinenco, Sandu a remarcat anterior că acesta a fost consultant în unul dintre proiectele de reformă a justiției. Malanciuc, în calitate de judecător, a instrumentat mai multe dosare de rezonanță, inclusiv „dosarul Kuliok”, în care figurează fostul președinte și lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon.

Noii membri ai Curții Constituționale au fost numiți în legătură cu expirarea, pe 16 august, a mandatelor a cinci din cei șase judecători ai CC. Singura care își va continua activitatea este Viorica Puică, al cărei mandat expiră în 2029 (CSM a numit-o în această funcție în 2023).

Reamintim că, potrivit legii, doi dintre cei șase judecători constituționali sunt numiți de Parlament, doi — de Guvern, iar alți doi — de Consiliul Superior al Magistraturii.

Procedura de numire a fost criticată de opoziție și de societatea civilă. NM a explicat care sunt acuzațiile aduse autorităților de opoziție și societatea civilă, și ce spune legea despre numirea judecătorilor constituționali. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: