Partidul „Șansă”

Guțul susține că a fost pusă sub acuzare într-un dosar pornit acum 2 ani „la comanda PAS”. Reacția partidului de guvernare

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susține că a fost pusă sub acuzare într-un dosar penal pornit „la comanda PAS” și a președintei Maia Sandu acum doi ani împotriva sa și a ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional. Guvernatoarea autonomiei a făcut o declarație în acest sens, la ieșirea din sediul Procuraturii Anticorupție (PA) după ce, spune ea, a fost audiată de procurori mai bine de două ore. Contactată pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS a negat acuzațiile bașcanei, menționând că atât partidul de guvernare, cât și societatea, așteaptă „finalitate pe toate dosarele”.  

„Desigur, am presupus că cazul a fost fabricat acum aproape doi ani împotriva mea și a Partidului „Șor”, va continua într-un ritm accelerat. (…) Am fost audiată în jur de două ore, am fost pusă sub acuzare. Vreau să spun că toate persoanele implicate în acest dosar, care a fost pornit în mod clar la ordinul Maiei Sandu și PAS, toți, toate organele de drept, vor răspunde pentru acest lucru, deoarece puterea PAS nu este eternă. (…) Presiunea care se face acum asupra mea este o presiune directă asupra tuturor locuitorilor din Găgăuzia. Ea (nr. red: Maia Sandu) se răzbună pe găgăuzi pentru acele afișe, pentru primirea „caldă” cu care au vrut să o întâmpine. (…) Eu și echipa mea vom dovedi că acesta este un caz fabricat”, a declarat Evghenia Guțul.

NM a solicitata un comentariu din partea Procuraturii Anticorupție pe marginea declarațiilor Evgheniei Guțul, însă instituția nu a oferit un răspuns, până la publicarea subiectului.

Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Acțiunea și Solidaritate, Adriana Vlas, a catalogat acuzațiile Evgheniei Guțul drept „aberații”. „Ca și toți cetățenii, așteptăm finalitate pe toate dosarele”, a conchis Vlas.

NM a contactat-o pentru un comentariu și pe purtătoarea de cuvânt a Președinției, Irina Gotișan. Aceasta, însă, nu a răspuns, până la publicarea știrii, solicitării.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a fost așteptată cu protest de simpatizanții oligarhului fugar Ilan Șor, pe 29 martie, în Găgăuzia. Zeci de oameni, cu pancarte în mâini, s-au aliniat de-a lungul unui traseu din regiunea autonomă, în apropiere de evenimentul la care urmează să participe președinta țării. „Maia, afară din Găgăuzia” sau „Luați mâinile de pe Găgăuzia” – au scris aceștia. La miting au participat, potrivit presei locale, inclusiv consilierul bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, precum și deputatul local Ilia Uzun.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a comentat pentru presă acțiunea de protest care ar fi fost organizată de oligarhul fugar Ilan Șor, în Găgăuzia, în timpul vizitei sale de astăzi în autonomiei. Șefa statului declara atunci că mulțimea a fost scoasă în stradă „contra bani”, pentru a reprezenta agenda unor grupări criminale.

Alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan și acuzațiile de corupere a scrutinului

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost, însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Deși de la învestire au trecut peste jumătate de an, președinta Maia Sandu, care trebuie să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu se grăbește să o desemneze pe Evghenia Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, a declarat anterior Maia Sandu. La rândul său, Guțul a declarat în repetate rânduri că va lupta pentru calitatea de membru al Guvernului și a făcut apel la autoritățile centrale ale Republicii Moldova să o accepte în echipa guvernamentală.

Pe 22 februarie, curent, echipa lui Șor s-a adresat la Curtea Constituțională pe marginea refuzului președintei de a desemna pe Guțul membru al Guvernului.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de președintele țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Facebook/Igor Dodon

Noi învinuiri în dosarul „Kuliok”, în care figurează Igor Dodon. Socialistul: „Încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe”

Igor Dodon, ex-președinte și lider al PSRM, este vizat de noi acuzații în dosarul „Kuliok”, aflat pe rol la Curtea Supremă de Justiție. Procurorii au modificat învinuirea și au adăugat acuzații de corupere pasivă, săvârșită de o persoană cu funcție de demnitate publică, în proporții deosebit de mari și în interesul unei organizații criminale.

„Reieșind din probele cercetate în ședințele de judecată, audierile martorilor, probele cercetate suplimentar și având în vedere toate actele procedurale – de la pornirea urmăririi penale până la 24 septembrie – am hotărât să emitem această ordonanță”, a declarat procurorul pe caz, Petru Iarmaliuc, transmite IPN.

Noile acuzații se referă la două episoade de corupere pasivă din perioada martie-iunie 2019. Potrivit acuzării, la 4 iunie 2019, Igor Dodon ar fi acceptat și primit, prin intermediari, mijloace financiare necuvenite în interesul unei organizații criminale. Trei zile mai târziu, pe 7 iunie, acesta ar fi pretins alte sume de bani, în proporții deosebit de mari, în beneficiul aceleiași structuri.

Procurorii mențin și acuzația privind organizarea acceptării, cu bună știință, a finanțării unui partid politic de către o organizație criminală.

De cealaltă parte, Igor Dodon respinge acuzațiile și susține că dosarul este unul politic.

„Acum, când dosarul a ajuns la etapa finală, iar eu urma să dau declarații, procuratura schimbă brusc formularea acuzării — o încercare nereușită de a cârpi o acuzare fără probe și bazată pe fantezii politice — și solicită din nou timp”, a scris politicianul într-o postare pe rețelele de socializare.

Următoarea ședință de judecată este programată pentru 3 noiembrie.

Dosarul „Kuliok” a fost inițiat în mai 2022, în baza unor înregistrări video realizate în iunie 2019, în care Igor Dodon apare alături de Vlad Plahotniuc și Serghei Iaralov.

Istoria dosarului „Kuliok”

Amintim că urmărirea penală în dosarul cunoscut sub denumirea „Kuliok” a fost reluată pe 18 mai 2022, la o zi după ce Curtea de Apel Chișinău a casat integral hotărârea Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana, prin care fusese menținută ordonanța de neîncepere a urmăririi penale pe numele fostului președinte al Republicii Moldova.

Dosarul are la bază o secvență video de la o întâlnire din iunie 2019 dintre Igor Dodon, Vladimir Plahotniuc și Serghei Iaralov, în care se observă cum Plahotniuc îi oferă lui Dodon o pungă neagră, despre care se presupune că ar fi conținut bani.

În înregistrare, Dodon îi spune lui Plahotniuc să nu „umble cu kuliokurile” și să transmită punga lui Cornel — presupus a fi Corneliu Furculiță — menționând că acesta urma să achite anumite salarii. La rândul său, Plahotniuc îi spune lui Iaralov să îi „dea banii lui Costea”, presupus a fi Constantin Botnari, pentru ca suma să ajungă ulterior la Cornel.

Potrivit versiunii procurorilor, Dodon ar fi primit atunci mită cuprinsă între 600 000 și 1 milion de dolari și, de asemenea, a permis grupării „Plahotniuc” să finanțeze PSRM.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: