Partidul „Șansă”

Guțul susține că a fost pusă sub acuzare într-un dosar pornit acum 2 ani „la comanda PAS”. Reacția partidului de guvernare

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, susține că a fost pusă sub acuzare într-un dosar penal pornit „la comanda PAS” și a președintei Maia Sandu acum doi ani împotriva sa și a ex-Partidului „ȘOR”, declarat neconstituțional. Guvernatoarea autonomiei a făcut o declarație în acest sens, la ieșirea din sediul Procuraturii Anticorupție (PA) după ce, spune ea, a fost audiată de procurori mai bine de două ore. Contactată pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a PAS a negat acuzațiile bașcanei, menționând că atât partidul de guvernare, cât și societatea, așteaptă „finalitate pe toate dosarele”.  

„Desigur, am presupus că cazul a fost fabricat acum aproape doi ani împotriva mea și a Partidului „Șor”, va continua într-un ritm accelerat. (…) Am fost audiată în jur de două ore, am fost pusă sub acuzare. Vreau să spun că toate persoanele implicate în acest dosar, care a fost pornit în mod clar la ordinul Maiei Sandu și PAS, toți, toate organele de drept, vor răspunde pentru acest lucru, deoarece puterea PAS nu este eternă. (…) Presiunea care se face acum asupra mea este o presiune directă asupra tuturor locuitorilor din Găgăuzia. Ea (nr. red: Maia Sandu) se răzbună pe găgăuzi pentru acele afișe, pentru primirea „caldă” cu care au vrut să o întâmpine. (…) Eu și echipa mea vom dovedi că acesta este un caz fabricat”, a declarat Evghenia Guțul.

NM a solicitata un comentariu din partea Procuraturii Anticorupție pe marginea declarațiilor Evgheniei Guțul, însă instituția nu a oferit un răspuns, până la publicarea subiectului.

Contactată de NM pentru un comentariu, purtătoarea de cuvânt a partidului de guvernare Acțiunea și Solidaritate, Adriana Vlas, a catalogat acuzațiile Evgheniei Guțul drept „aberații”. „Ca și toți cetățenii, așteptăm finalitate pe toate dosarele”, a conchis Vlas.

NM a contactat-o pentru un comentariu și pe purtătoarea de cuvânt a Președinției, Irina Gotișan. Aceasta, însă, nu a răspuns, până la publicarea știrii, solicitării.

***

Amintim că președinta Maia Sandu a fost așteptată cu protest de simpatizanții oligarhului fugar Ilan Șor, pe 29 martie, în Găgăuzia. Zeci de oameni, cu pancarte în mâini, s-au aliniat de-a lungul unui traseu din regiunea autonomă, în apropiere de evenimentul la care urmează să participe președinta țării. „Maia, afară din Găgăuzia” sau „Luați mâinile de pe Găgăuzia” – au scris aceștia. La miting au participat, potrivit presei locale, inclusiv consilierul bașcanei Evghenia Guțul, Mihail Vlah, precum și deputatul local Ilia Uzun.

În aceeași zi, președinta Maia Sandu a comentat pentru presă acțiunea de protest care ar fi fost organizată de oligarhul fugar Ilan Șor, în Găgăuzia, în timpul vizitei sale de astăzi în autonomiei. Șefa statului declara atunci că mulțimea a fost scoasă în stradă „contra bani”, pentru a reprezenta agenda unor grupări criminale.

Alegerea Evgheniei Guțul în funcția de bașcan și acuzațiile de corupere a scrutinului

Evghenia Guțul a fost aleasă în funcția de bașcan în cadrul alegerilor din 14 mai 2023. Ea a câștigat scrutinul cu peste 52% din totalul de voturi. După alegeri, Guțul, dar și echipa oligarhului Ilan Șor, care au susținut-o, au fost acuzați de coruperea alegătorilor. Centrul Național Anticorupție a pornit atunci o cauză penală „pe fapte de infracțiune de corupere a alegatorilor și încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale”. Guțul și Șor au negat acuzațiile aduse.

Pe 19 iulie 2023, Evghenia Guțul a fost învestită oficial în funcție în cadrul unei ceremonii somptuoase la care au participat, inclusiv, vedete din Turcia. Alături de noul bașcan nu au fost, însă, nici ex-guvernatoarea UTA Găgăuzia Irina Vlah, nici conducerea de vârf a Republicii Moldova. Deși de la învestire au trecut peste jumătate de an, președinta Maia Sandu, care trebuie să o numească pe Guțul în funcția de membru al Executivului prin decret prezidențial, așa și nu a semnat actul.

Anterior, președinta Maia Sandu a declarat că nu se grăbește să o desemneze pe Evghenia Guțul în Guvern, în condițiile în care ar exista mai multe „suspiciuni în raport cu această persoană”. „Legea nu oferă un termen-limită, deci nu văd cum o încalc”, a declarat anterior Maia Sandu. La rândul său, Guțul a declarat în repetate rânduri că va lupta pentru calitatea de membru al Guvernului și a făcut apel la autoritățile centrale ale Republicii Moldova să o accepte în echipa guvernamentală.

Pe 22 februarie, curent, echipa lui Șor s-a adresat la Curtea Constituțională pe marginea refuzului președintei de a desemna pe Guțul membru al Guvernului.

Conform regulamentului, guvernatorul Găgăuziei este membru din oficiu al Cabinetului de miniștri, numit prin decret de președintele țării.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Încălcarea drepturilor omului în Transnistria: 35 de dosare pe rol și doar 2 – în instanță. Sunt vizați milițieni

Sergiu Russu, adjunctul procurorului general, a declarat, la conferința „Drepturile omului în Transnistria: provocări, răspunsuri, reintegrare și parcurs european”, că procurorii moldoveni au 35 de cauze penale pe rol. Două dintre acestea, împotriva a patru milițieni acuzați de răpire, privare ilegală de libertate și alte infracțiuni, au fost deferite justiției, iar sentințele sunt așteptate în primăvara 2026. Russu a precizat că aceste cazuri, considerate un „debut”, vor stabili precedente pentru investigațiile viitoare. Potrivit lui Russu, unul dintre cele două cazuri deferite justiției vizează situația din februarie 2025, când un cetățean a fost răpit din centrul Chișinăului.

În timpul conferinței, adjunctul procurorului general a declarat că, anterior, a menționat intenția Procuraturii Generale de a dezvolta mecanisme instituționale de monitorizare a cauzelor penale care țin de acțiunile autorităților din regiune asupra drepturilor și libertăților omului.

„La zi, pendinte, avem 35 de cauze penale pe rol și în examinarea procurorilor. Totodată, dacă vorbim despre soluții, pot să vă spun că 2 cauze penale în privința la 4 milițieni, dintre care și în stare de arest, au fost deferite justiției. O cauză penală în aprilie 2025 și alta recent, în octombrie 2025, pe acuzații de răpire de persoane, de ținere și privare ilegală de libertate și alte fapte incriminate acestor făptuitori. Primele soluții le așteptăm în primăvara acestui an”, a adăugat Sergiu Russu, la conferința organizată de Asociația Promo-LEX pe 11 decembrie.

Adjunctul procurorului general a adăugat că situația „este un debut”. „Dacă am fi optimiști, vom dori mai multe dosare penale în instanță pe astfel de acțiuni, dar este un debut și un început care considerăm că de curând va crea și acele precedente prin care astfel de decizii de transmitere a dosarelor în instanța de judecată își vor asuma mai mulți colegi, inclusiv fiind ghidați de soluțiile pe care le vor pronunța instanțele de judecată. Este important nu doar de transmis o cauză în instanță, de prezentat probele magistraților, dar inclusiv succesul sau insuccesul cauzei determină practica de care se vor ghida în viitor reprezentanții organelor de aplicare a legii”, a precizat Russu.

Potrivit adjunctului procurorului general, „pentru anumite soluții, mai puțin inspirate, au fost declanșate inclusiv proceduri disciplinare în privința unor colegi care au fost sancționați pentru anumite aprecieri pe care le-au făcut în cadrul examinării unor plângeri depuse de către persoane drepturile și libertățile cărora au fost afectate de către autoritățile din stânga Nistrului”. „Acest aspect determină și o concluzie asupra necesității unor cursuri sau instruiri cu privire la investigarea unor astfel de spețe, inclusiv a unui algoritm asupra cum putem proceda și investiga cauze penale pe teritorii care la moment nu sunt controlate efectiv de către autoritățile constituționale”, a adăugat adjunctul procurorului general.

Ulterior, solicitat să ofere mai multe detalii despre cazul din februarie 2025, când un cetățean al Republicii Moldova, domiciliat în stânga Nistrului, a fost răpit din sectorul centru al Chișinăului de trei milițieni din Rîbnița, Sergiu Russu a declarat: „Anume este unul din acele cazuri la care am punctat că a fost deferit justiției. Într-adevăr aceste persoane, la zi, potrivit acuzatorului care m-a informat, au o măsură neprivativă de libertate, cu toate că procesele penale continuă. Din câte am aflat, se programează ca soluția să fie dată în primul trimestru al anului următor. Adică să se ajungă la o sentință”.

***

Potrivit unui raport al Promo-LEX, publicat în noiembrie 2025, luna octombrie a fost marcată de noi măsuri și încălcări ale drepturilor fundamentale în regiunea transnistreană. Potrivit asociației, evoluțiile indică o degradare continuă a garanțiilor pentru libertate și securitate, drepturile copilului, libertatea de exprimare și de circulație, precum și pentru drepturile socio‑economice ale locuitorilor din regiune.

Amintim că, în 2023, parlamentul Republicii Moldova a adoptat o lege care prevede sancțiuni pentru acțiuni de separatism. Potrivit autorilor, necesitatea stabilirii și aplicării unui sistem de măsuri juridice și penale pentru manifestările care atenuează la integritatea, suveranitatea și securitate statului reiese din specificul situației actuale, în contextul asigurării naționale. Documentul a prevăzut completarea Codului penal cu noțiuni, care incriminează faptele conexe infracțiunilor de spionaj și de trădare de patrie. Totodată, vor fi trase la răspundere penală persoanele care vor instiga alte persoane să comită acțiuni care dăunează suveranității, independenței, inviolabilității teritoriale, securității statului sau capacității de apărare a Republicii Moldova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: