Vincent Kessler / Reuters

Guvernul a aprobat 3 candidați la postul de judecător la CtEDO din partea Republicii Moldova

Guvernul a aprobat trei candidați la funcția de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului din partea Republicii Moldova. Este vorba despre Diana Scobioală, Vladimir Grosu și Nicolae Eșanu. Ei au acumulat cel mai mare punctaj în cadrul celei de-a doua etape a Concursului național pentru desemnarea candidaților pentru suplinirea postului de judecător la CtEDO, desfășurat la 27 ianuarie curent.

În continuare, Guvernul va transmite lista candidaților pentru consultare Panelului consultativ de experți privind candidații pentru alegeri în calitate de judecători la CtEDO.

„Le urăm succes celor trei candidați selectați de către Comisia națională, rămâne ca  Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei să aleagă candidatul final care va reprezenta Republica Moldova la postul de judecător la CtEDO”, a menționat prim-ministrul interimar, Aureliu Ciocoi.

În scopul respectării prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparenţa în procesul decizional, proiectul este plasat pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei. Hotărârea Comisiei pentru selectarea candidaților la postul de judecător la CtEDO, precum și punctajul mediu total obținut de către fiecare candidat pot fi vizualizate, la fel, pe pagina web oficială a Ministerului Justiţiei.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Evghenia Guțul/Facebook

Organizarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei – blocată. Decizia CSJ care a pus pe pauză procesul

Desfășurarea alegerilor pentru Adunarea Populară a Găgăuziei (APG), programate pentru data de 22 martie 2026, este în prezent imposibilă. Anunțul a fost făcut marți, 21 ianuarie, de Consiliul Electoral Central (CEC) al Găgăuziei, chiar în ziua în care urma să înceapă înaintarea și înregistrarea candidaților.

Potrivit CEC-ului, decizia vine după ce Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a Republicii Moldova a admis, pe 20 decembrie, recursul Oficiului teritorial al Cancelariei de Stat din Comrat și a suspendat aplicarea Hotărârilor APG nr. 501 și nr. 502 din 16 decembrie 2025, care vizează formarea componenței organului electoral al autonomiei.

„Suspendarea actelor menționate este valabilă până la examinarea cauzei pe fond. În condițiile lipsei unei componențe legitime și funcționale a organului electoral, desfășurarea procesului electoral nu este posibilă. Vom informa suplimentar candidații și publicul cu privire la acțiunile ulterioare, după adoptarea unei decizii judecătorești definitive”, a anunțat CEC-ul Găgăuziei pe 21 ianuarie.

Deputații locali urmează să se convoace, în acest context, luni, o ședință extraordinară.

Alegerile pentru Adunarea Populară a Găgăuziei sunt programate pentru data de 22 martie. Mandatul actualei legislaturi a expirat încă în noiembrie 2025, însă scrutinul nu a putut fi stabilit la termen din cauza dizolvării, urmată de restabilirea Comisiei Electorale Centrale a autonomiei. Această situație a generat o criză instituțională, despre care NM a scris AICI.

Potrivit calendarului electoral, procesul urma să înceapă pe 21 ianuarie, cu înaintarea candidaților și colectarea semnăturilor de susținere, iar campania electorală propriu-zisă era programată pentru 20 februarie, perioadă în care candidații înregistrați ar fi putut desfășura oficial agitație electorală.

Organizarea alegerilor este blocată de disputa privind denumirea organului responsabil de organizarea scrutinului în autonomie. În Codul electoral al Republicii Moldova, instituția este denumită „Consiliul Electoral Central al Găgăuziei”, în timp ce legislația autonomiei utilizează formula „Comisia Electorală Centrală a Găgăuziei”. Pe acest temei, Cancelaria de Stat a contestat mai multe hotărâri ale Adunării Populare în care apare denumirea de „Comisie Electorală Centrală”. Deputații APG susțin însă că această formulare este prevăzută explicit în Legea „cu privire la statutul juridic special al Găgăuziei” și insistă asupra folosirii ei.

Adunarea Populară a Găgăuziei este alcătuită din 35 de deputați, aleși în sistem uninominal. Autonomia este împărțită în 35 de circumscripții electorale, fiecare circumscripție desemnând câte un deputat. Mandatul revine candidatului care obține peste 50% din voturile exprimate, iar în cazul în care niciun concurent nu atinge acest prag, este organizat un al doilea tur de scrutin.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: