Daniel Vodă

Guvernul, după ce au fost denunțate încă 9 acorduri cu CSI timp de o zi: „Sunt inutile”

Purtătorul de cuvânt al Guvernului Daniel Vodă susține că toate acordurile încheiate pe platforma Comunității Statelor Independente (CSI) și denunțate de Chișinău nu produc beneficii și sunt inutile pentru cetățeni. Precizarea a fost făcută de reprezentantul Guvernului, pe 27 octombrie. De menționat că pe 26 octombrie curent, Republica Moldova a denunțat 9 acorduri cu CSI.

Toate acordurile denunțate nu produc beneficii și sunt inutile pentru cetățeni și instituțiile țării noastre”, a menționat Vodă.

El a adăugat că, la momentul actual, autoritățile au identificat un număr de peste 100 de tratate încheiate în cadrul CSI care nu produc valoare adăugată pentru cetățeni.

Însă acest număr este în continuare unul fluctuant în dependență de opiniile consolidate ale ministerelor. În prezent au fost inițiate procedurile legale pentru denunțarea a 70 din aceste tratate. Pe parcursul anului 2023, țara noastră a finalizat procedurile legale necesare prin care au fost denunțate 29 tratate semnate în cadrul CSI. Acordurile în cauză sunt învechite, nu corespund realităților actuale și/sau pentru că politicile țării noastre nu mai rezonează cu obiectivele pe care și le-au stabilit statele semnatare”, a comunicat reprezentantul Guvernului.

La fel, el a amintit că la începutul anului 2023, potrivit Registrului de Stat al Tratatelor pe care îl deține Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, țara noastră era parte la 282 de tratate internațional în cadrul CSI.

De precizat că pe 26 octombrie curent, Republica Moldova a denunțat mai multe acorduri cu CSI. Parlamentul a examinat propunerile de denunțare a 9 acorduri încheiate pe platforma Comunității. Denunțarea a șase dintre acorduri a fost votată în prima lectură, iar, în lectura a doua, parlamentarii au votat denunțarea a altor trei acorduri.

Documentele denunțate sunt:

  • Acordul dintre statele membre ale Comunității Statelor Independente referitor la Forțele Armate Strategice, încheiat la Minsk la data de 30 decembrie 1991;
  • Acordul Consiliului Șefilor de State Membre ale Comunității Statelor Independente cu privire la Forțele Armate și Trupele de Grăniceri, încheiat la Minsk la 30 decembrie 1991;
  • Acordul privind crearea Comisiei consultative comune în problemele dezarmării, încheiat la Bișkek la 9 octombrie 1992;
  • Acordul cu privire la ajutorul reciproc în caz de accidente și alte situații excepționale la obiectivele electroenergetice ale statelor membre ale Comunității Statelor Independente, semnat la Moscova la 30 mai 2002;
  • Acordul cu privire la cooperarea statelor membre ale Comunității Statelor Independente în timpul evacuării cetățenilor acestora din țările terțe în cazul producerii situațiilor excepționale, semnat la Moscova la 12 aprilie 1996;
  • Acordul cu privire la principiile asigurării Trupelor de grăniceri cu armament, tehnică militară și alte resurse materiale, organizării lucrărilor de cercetări științifice și experimentale de construcție, semnat la Tașkent la 15 mai 1992;
  • Acordul privind colaborarea în domeniul pregătirii specialiștilor subdiviziunilor antiteroriste în instituțiile de învățământ ale organelor competente ale statelor membre ale Comunității Statelor Independente, încheiat la Ashgabat la 5 decembrie 2012;
  • Acordul dintre Republica Moldova și Federația Rusă în vederea colaborării Ministerului Securității Naționale al Republicii Moldova și Serviciului de Informații Externe al Federației Ruse în domeniul activităților informative, întocmit la Chișinău la 18 aprilie 1994;
  • Statutul Institutului Unificat de Cercetări Nucleare.

Denunțarea acestora a fost propusă de Serviciul de Informații și Securitate, Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne și de Ministerul Educației și Cercetării.

***

Pe 15 mai 2023, președintele Parlamentului Igor Grosu a anunțat despre decizia de a iniția procedura de retragere a Republicii Moldova din Adunarea interparlamentară a CSI. Potrivit speakerului, retragerea Moldovei din CSI este un prim pas, urmând a fi evaluați și alți pași în acest sens: „CSI este o organizație creată de Rusia. (…) Noi nu mai putem sta la o masă de discuție cu un stat agresor”, a comunicat Grosu.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Gavriliță, după ce Tofan a propus-o pe Belous la Finanțe: „Am avut marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme”

Ministrul interimar al Finanțelor a venit cu o primă reacție după ce nu s-a regăsit în echipa viitorului Guvern Tofan. Andrian Gavriliță a vorbit, într-un mesaj publicat pe rețele, despre reforma fiscală inițiată în timpul mandatului său, care a stârnit un val de critici în societate, și a recunoscut că a comis greșeli cât timp s-a aflat la conducerea ministerului. Oficialul susține însă că schimbările propuse au fost necesare și dă asigurări că va continua să „ajute țara”, indiferent de rolul pe care îl va avea în continuare.

Gavriliță a spus că a acceptat funcția de ministru al Finanțelor pentru că a considerat că este o perioadă potrivită pentru promovarea unor reforme necesare, fiind conștient că acestea nu vor fi populare.

„Eram conștient că nu aveau cum să fie aplaudate, dar nici nu mă porneam la concursuri de popularitate după un asemenea mandat. Erau lucruri care pur și simplu trebuiau făcute. Și încă trebuiesc.

Din păcate, lucrul de ministru e mai mult decât teorie, cifre, înțelegeri cu FMI și decizii raționale. E un rol profund politic, într-un mediu foarte complex și chiar ostil, mai ales în această perioadă.

Dincolo de greșelile pe care le-am comis personal, am avut și marele nenoroc de a încerca promovarea uneia dintre cele mai dificile reforme într-o perioadă extrem de complicată pentru această guvernare”, a scris oficialul pe Facebook.

Gavriliță a criticat și modul în care au fost reflectate în spațiul public unele dintre deciziile și reformele promovate în mandatul său. El a acuzat unii jurnaliști și experți că ar fi răspândit informații false „în monologuri supărate la TV”. Ministerul interimar al Finanțelor zice că a rămas cu „un gust amar” după ce a constatat, în opinia sa, „cât de vulnerabil este spațiul informațional” din Republica Moldova.

În încheiere, Gavriliță a dat asigurări că va continua să contribuie la dezvoltarea Republicii Moldova, indiferent de funcția pe care o va ocupa. Acesta a urat, totodată, „mult succes echipei guvernamentale”.

Amintim, Andrian Gavriliță a preluat funcția de ministru al Finanțelor pe 1 noiembrie 2025, în Guvernul condus de Alexandru Munteanu. Acesta a fost la conducerea instituției timp de peste opt luni.

Una dintre cele mai discutate inițiative promovate în mandatul său a fost reforma bugetar-fiscală, care a stârnit un val de critici. La scurt timp după lansarea consultărilor publice, Ministerul Finanțelor a anunțat că renunță la mai multe prevederi contestate, inclusiv la noul sistem de impozitare a salariilor, care urma să intre în vigoare în 2027.

Critici a generat și reforma sistemului de salarizare. După demisia premierului Alexandru Munteanu, președinta Maia Sandu a declarat că unele reforme ar fi putut fi elaborate, consultate și explicate mai bine, astfel încât să obțină sprijinul și încrederea cetățenilor: „Este necesar să regândim o serie de decizii, inclusiv politica fiscală și legea salarizării”.

Pe 17 iulie, premierul desemnat Vasile Tofan a prezentat lista miniștrilor cu care urmează să ceară votul de încredere al Parlamentului pe 21 iulie. La conducerea Ministerului Finanțelor este propusă deputata PAS Victoria Belous, care a deținut această funcție înaintea lui Andrian Gavriliță și care ar urma acum să revină la șefia instituției, în locul acestuia.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: