Vasile Grădinaru

VIDEO Votul prin corespondență, cu lacrimi. Deputat PAS: „Le luați ceea ce le-a rămas, dreptul la vot”

Parlamentul a votat, în prima lectură, o inițiativă legislativă care propune ca cetățenii Republicii Moldova aflați în Japonia și Australia să poată vota prin corespondență. Inițiativa legislativă a fost prezentată de deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS) Vasile Grădinaru. Ulterior, deputați din opoziție au venit cu critici. „Anul 2001, în familia mea, fratele meu mijlociu pleca în afară. 2002 – același lucru. Au plecat ca să câștige bani pentru ca să întrețină familiile de aici. Astăzi încercați să îi limitați și acolo. Încercați să le luați măcar ceea ce le-a rămas, dreptul la vot”, a reacționat Grădinaru, în lacrimi.

Pe 30 aprilie, Parlamentul a votat în prima lectură o inițiativă legislativă care propune extinderea listei țărilor în care va fi implementat votul prin corespondență, incluzând Japonia și Australia. Proiectul a fost elaborat de un grup de deputați ai PAS și prezentat de Vasile Grădinaru. Inițiativa a fost susținută de 57 de deputați: 54 din partea PAS și trei neafiliați.

Inițiativa legislativă mai propune crearea unui consiliu electoral pentru secțiile de votare unde se va implementa votul prin corespondență. De asemenea, se propune ca procesul de anulare a înregistrărilor și de identificare la distanță a alegătorilor să fie încheiat cu cel puțin 30 de zile înainte de alegeri. Totodată, se propune stabilirea unui termen limită pentru modificările în listele electorale legate de votul prin corespondență, care să fie finalizat cu cel puțin 20 de zile înainte de ziua alegerilor, dar nu mai târziu de expedierea plicurilor cu materiale către alegători.

În timpul prezentării inițiativei legislative, mai mulți deputați din opoziție au criticat proiectul. „Nu degeaba acest sistem este implementat peste ocean, deoarece fusurile orare arată că atunci când la noi se închid secțiile de votare – și în Republica Moldova și maxim peste două ore în Europa – peste ocean, inclusiv în coasta de vest a Statelor Unite procesul electoral este în toi. (…) Se face această manipulare a alegerilor”, a comunicat deputatul neafiliat Vasile Bolea. Iar socialista Inga Sibova a spus de fiecare dată când „se apropie alegerile începem a umbla la codul electoral”.

„E foarte ușor să vorbești și e foarte greu să faci. Anul 2001, în familia mea, fratele meu mijlociu pleca în afară. 2002 – același lucru. Deși în 2002 absolveam colegiul de ecologie cu 9,8 riscam să ajung și eu din urmă. (…) La fel ca și ceilalți frați și surori au împrumutat câte 3 mii de dolari și au plecat. Au plecat ca să câștige bani pentru ca să întrețină familiile de aici. Eu nu am plecat numai din motiv că ei au câștigat bani și mi-au plătit cazarea, mâncarea, hainele. (…) Tot ce ați făcut voi… ați făcut posibil ca nimeni să nu poată trăi normal în țara asta, să fie plecați. Astăzi încercați să îi limitați și acolo. (…) Încercați să le luați măcar ceea ce le-a rămas, dreptul la vot”, a comunicat Grădinaru în lacrimi.

Amintim că, la alegerile prezidențiale și referendumul republican constituțional din 2024, pentru prima dată, a fost implementat votul prin corespondență ca metodă alternativă de exercitare a dreptului constituțional. În 2024, au avut posibilitatea să voteze prin corespondență cetățenii din diaspora aflați în Statele Unite ale Americii, Canada, Regatul Norvegiei, Regatul Suediei, Republica Finlanda și Republica Islanda.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„Eu nu cer privilegii”. Din închisoare, Plahotniuc comentează decizia Curții de Justiție UE privind sancțiunile împotriva sa

Fostul lider PDM, Vladimir Plahotniuc, aflat în penitenciar, după ce a fost condamnat în dosarul „Frauda bancară”, susține că decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) de a menține anularea sancțiunilor impuse de Consiliul UE împotriva sa arată că acuzațiile trebuie verificate, iar dreptul la apărare trebuie respectat. Declarația a fost făcută într-o postare publicată pe pagina sa de Facebook, pe 18 noiembrie, după hotărârea instanței europene.

Plahotniuc a afirmat că instanța europeană nu s-a pronunțat asupra vinovăției sale, ci asupra modului în care Consiliul UE a justificat sancțiunile.

„O acuzație nu devine adevăr doar pentru că este repetată în comunicatele procuraturii, în discursurile guvernării, în presă și la televizor. Curtea de Justiție a Uniunii Europene a constatat că sancțiunile europene la adresa mea s-au bazat exclusiv pe dosarele penale examinate în Moldova, acestea fiind cunoscute de Consiliul UE superficial, din articole de presă și din comunicate. Consiliul UE nu a verificat dacă aceste dosare respectă dreptul la apărare și, de fapt, nici nu a negat acest lucru”, a scris fostul lider democrat.

Acesta a invocat și mai multe pretins încălcări de procedură în dosarul în care a fost condamnat la 19 ani de închisoare pentru implicare în frauda bancară. Printre acestea se numără, în opinia sa, respingerea solicitării de a i se explica în detaliu acuzațiile și folosirea declarațiilor unui martor protejat.

Totodată, acesta a menționat că sancțiunile europene au fost prezentate în trecut drept o „confirmare” a vinovăției sale, deși, între timp, instanța europeană a menținut anularea măsurilor respective.

„Știu că măsurile anulate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene au fost între timp prelungite. Dar de acum nicio prelungire nu mai poate ocoli standardul de la Luxemburg: cine se bazează pe dosarele de la Chișinău trebuie să arate că a verificat cum au fost construite dosarele respective. Eu nu cer privilegii și nu pretind să am înlesniri speciale. Cer însă respectarea prevederilor juridice. Cer corectitudine și verificare”, a adăugat el.

Amintim că, pe 12 noiembrie, CJUE a respins recursul Consiliului Uniunii Europene împotriva hotărârii Tribunalului UE din 23 octombrie 2024, prin care au fost anulate actele ce vizau includerea lui Vladimir Plahotniuc pe lista sancțiunilor europene. Instanța a constatat că Consiliul UE nu a demonstrat că a verificat dacă procedurile penale din Republica Moldova, invocate pentru justificarea sancțiunilor, au respectat dreptul la apărare și dreptul la protecție judiciară efectivă. De asemenea, Consiliul nu a prezentat rezultatele unor asemenea verificări în motivarea actelor contestate.

În aprilie 2026, Consiliul UE a prelungit măsurile restrictive împotriva ex-liderului PDM pentru un an.

Vladimir Plahotniuc a ajuns pe lista de sancțiuni UE în aprilie 2023, pentru acțiuni care subminează sau amenință suveranitatea și integritatea Republicii Moldova.

***

Vladimir Plahotniuc a fugit din Republica Moldova în iunie 2019, după ce Partidul Democrat din Moldova (PDM), pe care îl conducea, a cedat guvernarea coaliției formate din Blocul ACUM și PSRM. În 2025, ex-politicianul a fost extrădat din Grecia.

Între timp, fostul lider democrat a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul fraudei bancare, pentru crearea și conducerea unei organizații criminale, escrocherie și spălare de bani. Sentința a fost pronunțată la 22 aprilie.

Procuratura Anticorupție a contestat condamnarea, considerând pedeapsa prea blândă, în condițiile în care acuzarea solicitase 25 de ani de detenție. La rândul său, apărarea a contestat sentința și componența completului de judecată, solicitând casarea deciziei și rejudecarea cauzei.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: