Imagine simbol

Guvernul va aloca 100 milioane de lei pentru agricultorii afectați de înghețurile din primăvară

Guvernul urmează să aloce 100 de milioane de lei pentru agricultorii care au fost afectați de înghețurile din primăvară, iar ulterior autoritățile vor comunicat modul de accesare a fondurilor. Anunțul a fost făcut pe 26 august de ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, care a prezentat și cadrul de subvenționare pentru 2025.

Potrivit ministrei, în perioada 1 octombrie – 1 decembrie 2025 va fi desfășurat apelul pentru plățile în avans, care au menirea să sprijine: îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, cu implicarea autorităților publice locale; stimularea producerii pe teren protejat; înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, plante aromatice, medicinale și condimentare; modernizarea exploatațiilor zootehnice.

În același interval se va desfășura și apelul pentru plățile pe etape, o măsură ce oferă posibilitatea de implementare graduală a proiectelor de investiții. În anul precedent, acest mecanism a însumat proiecte aprobate de aproximativ 29 milioane lei, care se află deja în derulare.

Totodată, în perioada 13 octombrie – 11 decembrie 2025, fermierii vor putea depune dosare pentru plățile post-investiție, menite să acopere investițiile demarate în 2024 și 2025.

Ministra Ludmila Catlabuga a menționat și apelurile aflate în derulare. Fermierii pot depune în continuare cereri pentru plățile complementare până la 30 septembrie 2025, pentru plățile directe per cap de animal până la 17 octombrie 2025, precum și pentru plățile pe kilogram de produs pentru laptele obținut, apel deschis până pe 26 septembrie 2025.

Ludmila Catlabuga a abordat și subiectul privind sprijinul pentru fermierii afectați de înghețurile târzii din primăvară: „Proiectul Hotărârii de Guvern care prevede alocarea sumei de 100 de milioane de lei se află în avizare. După încheierea acestei etape, ministerul împreună cu AIPA vor anunța procedura de accesare, perioada de depunere și lista documentelor necesare, astfel încât fondurile să ajungă rapid și corect în exploatațiile cu pierderi confirmate”, a spus ea.

Ministra a prezentat și un bilanț al programelor de subvenționare. În 2024, pentru plățile complementare au fost depuse 4 602 cereri, cu o valoare solicitată de peste 607 milioane de lei, iar 4 442 de cereri au fost deja achitate, suma autorizată fiind de circa 575 milioane de lei. Pentru laptele produs în perioada iulie–decembrie 2024 au fost depuse 216 cereri în valoare totală de 86,6 milioane de lei. În cadrul plăților directe per cap de animal au fost depuse 351 de cereri, în sumă de peste 53 de milioane de lei, iar până în prezent au fost autorizate plăți de 27 de milioane de lei. În paralel, pentru măsurile de stimulare a asigurărilor și creditelor agricole, în 2025 au fost depuse 755 de cereri, dintre care 177 au fost deja achitate.

De asemenea, în 2025, prin Programul LEADER au fost susținute 51 de Grupuri de Acțiune Locală, cu finanțare de 63,92 mln lei din bugetul de stat. În anul curent, au fost lansate 79 de apeluri, dintre care 10 sunt încă în desfășurare. Au fost depuse 808 proiecte în valoare de 82,17 mln lei dintre care 745 proiecte deja au fost aprobate, fiind debursată suma de 63,91 mln. lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

„În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi”: Cum explică ministrul Dan Perciun

Republica Moldova nu are resurse pentru a construi școli noi. Totodată, în general, nu există asemenea necesitate. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Declarațiile au fost făcute de ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, într-un interviu pentru Cu sens, publicat pe 22 februarie. Potrivit ministrului, infrastructura este subutilizată și obiectul în acest sens este de a oferi condiții la standarde europene.

„Școli noi, în contextul actual, noi nu avem resurse pentru a construi. Soluția noastră pentru Chișinău este de altă natură și putem să o discutăm mai detaliat. În țară, în general, nu există nevoie de a construi școli noi. Este necesar de a renova infrastructura existentă. Știți foarte bine că este subutilizată și atunci obiectivul e: într-o școală care deja există, mai are vreo 200 de locuri libere – o sută de locuri libere – să oferim condiții la standarde europene, pentru că avut vrut să zic decente, dar ceea ce oferim noi este peste nivelul de condiții decente. Vorbim chiar de standarde europene și unele, probabil, de invidiat pentru alte țări europene”, a declarat Perciun.

„Pe partea de construcții de școli noi, noi o să oferim două clădiri Chișinăului. Asta am spus-o în toamna acestui an. Deci nu construim de la zero, dăm efectiv două clădiri gata construite, utilizate, la moment. (…) Dincolo de asta, chiar vrem și Primăria să facă un efort și să investească în modernizarea infrastructurii educaționale din oraș și să gândească un pic mai bine cum organizează rețeaua. (…) Din ce cunosc, ca urmare a conferinței noastre de presă s-au pornit discuții la nivel local. Primarul a emis o dispoziție pentru crearea unui grup de lucru, dar lucrurile se mișcă cam încetișor și ne-ar plăcea să vedem o viteză mai mare”, a adăugat ministrul.

Amintim că, în noiembrie 2025, Perciun anunța că Ministerul Educației este gata să transmită Primăriei Chișinău, în comodat, două clădiri din capitală, pentru a rezolva pe termen scurt problema supraaglomerării școlilor din municipiu. În reacție, șeful adjunct al Direcției Generale Educație, Tineret și Sport a declarat că Primăria va analiza „această ofertă generoasă”, însă s-a arătat indignat de faptul că subiectul a fost enunțat de Perciun în timpul unei conferințe de presă și nu comunicat personal.

***

În octombrie 2025, Amnesty International Moldova raporta că, deși 94,9% dintre școlile din țară dispun de WC-uri interne, peste jumătate (595 de instituții) folosesc încă și WC-uri de curte, neîncălzite, periculoase pentru sănătate și care nu oferă intimitate. Totodată, raporta că 87,7% dintre școli sunt conectate la rețeaua centralizată de apă potabilă (apeduct), ceea ce înseamnă că accesul direct la apă curentă în interiorul instituției nu este asigurat pentru 12,3% dintre școli.

În decembrie 2025, Ministerul Educației declara că, în acel an, a mobilizat resurse financiare substanțiale pentru modernizarea infrastructurii educaționale, atât prin extinderea unor proiecte existente, cât și prin lansarea unor inițiative noi. Totodată, raporta că a finalizat prima etapă de dotare a 200 de grădinițe și a 200 de instituții de învățământ general cu echipamente, mobilier și materiale didactico-metodice moderne, în baza unor proiecte finanțate cu sprijinul Băncii Mondiale.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: