Imagine simbol

Guvernul va aloca 100 milioane de lei pentru agricultorii afectați de înghețurile din primăvară

Guvernul urmează să aloce 100 de milioane de lei pentru agricultorii care au fost afectați de înghețurile din primăvară, iar ulterior autoritățile vor comunicat modul de accesare a fondurilor. Anunțul a fost făcut pe 26 august de ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, care a prezentat și cadrul de subvenționare pentru 2025.

Potrivit ministrei, în perioada 1 octombrie – 1 decembrie 2025 va fi desfășurat apelul pentru plățile în avans, care au menirea să sprijine: îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice rurale, cu implicarea autorităților publice locale; stimularea producerii pe teren protejat; înființarea plantațiilor de arbuști fructiferi, plante aromatice, medicinale și condimentare; modernizarea exploatațiilor zootehnice.

În același interval se va desfășura și apelul pentru plățile pe etape, o măsură ce oferă posibilitatea de implementare graduală a proiectelor de investiții. În anul precedent, acest mecanism a însumat proiecte aprobate de aproximativ 29 milioane lei, care se află deja în derulare.

Totodată, în perioada 13 octombrie – 11 decembrie 2025, fermierii vor putea depune dosare pentru plățile post-investiție, menite să acopere investițiile demarate în 2024 și 2025.

Ministra Ludmila Catlabuga a menționat și apelurile aflate în derulare. Fermierii pot depune în continuare cereri pentru plățile complementare până la 30 septembrie 2025, pentru plățile directe per cap de animal până la 17 octombrie 2025, precum și pentru plățile pe kilogram de produs pentru laptele obținut, apel deschis până pe 26 septembrie 2025.

Ludmila Catlabuga a abordat și subiectul privind sprijinul pentru fermierii afectați de înghețurile târzii din primăvară: „Proiectul Hotărârii de Guvern care prevede alocarea sumei de 100 de milioane de lei se află în avizare. După încheierea acestei etape, ministerul împreună cu AIPA vor anunța procedura de accesare, perioada de depunere și lista documentelor necesare, astfel încât fondurile să ajungă rapid și corect în exploatațiile cu pierderi confirmate”, a spus ea.

Ministra a prezentat și un bilanț al programelor de subvenționare. În 2024, pentru plățile complementare au fost depuse 4 602 cereri, cu o valoare solicitată de peste 607 milioane de lei, iar 4 442 de cereri au fost deja achitate, suma autorizată fiind de circa 575 milioane de lei. Pentru laptele produs în perioada iulie–decembrie 2024 au fost depuse 216 cereri în valoare totală de 86,6 milioane de lei. În cadrul plăților directe per cap de animal au fost depuse 351 de cereri, în sumă de peste 53 de milioane de lei, iar până în prezent au fost autorizate plăți de 27 de milioane de lei. În paralel, pentru măsurile de stimulare a asigurărilor și creditelor agricole, în 2025 au fost depuse 755 de cereri, dintre care 177 au fost deja achitate.

De asemenea, în 2025, prin Programul LEADER au fost susținute 51 de Grupuri de Acțiune Locală, cu finanțare de 63,92 mln lei din bugetul de stat. În anul curent, au fost lansate 79 de apeluri, dintre care 10 sunt încă în desfășurare. Au fost depuse 808 proiecte în valoare de 82,17 mln lei dintre care 745 proiecte deja au fost aprobate, fiind debursată suma de 63,91 mln. lei.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Avocatele familiei Vartic acuză că sunt obligate să transcrie materialele cauzei „pe maculator”: „Un abuz în era digitalizării justiției”

Avocatele care reprezintă interesele familiei Ludmilei Vartic au făcut un apel public către Uniunea Avocaților, Avocatul Poporului și Procuratura Generală, solicitând stoparea a ceea ce califică drept „îngrădire a dreptului la un proces echitabil” în dosarul Vartic. Avocata Gabriela Kornacker acuză că procurorul de caz le obligă să transcrie materialele dosarului penal „pe maculator”, refuzând să le permită fotografierea sau scanarea actelor, practică standard în toate procedurile judiciare.

„Un abuz în era digitalizării justiției. În era digitală în care ne aflăm, în era digitalizării justiției, procurorul ne impune să transcriem materialele dosarului penal pe maculator. Evident că acest lucru este un abuz”, a declarat Kornacker.

Avocata a explicat că, pe 14 aprilie, procurorul de caz a restricționat accesul la materialele cauzei și le-a permis doar luarea de notițe, cu excepția măsurilor speciale de investigație. Contestația depusă la judecătorul de instrucție urmează să fie soluționată abia pe 18 mai.

Kornacker a descris un incident concret din această zi, când avocatele au fost chemate să ia cunoștință cu o ordonanță de dispunere a expertizei și cu un raport de expertiză deja finalizat, fiindu-le refuzată fotografierea acestora.

„La întrebarea mea dacă ni se permite fotografierea acestor acte, doamna procuror ne-a spus foarte franc că nu, pentru că avem acces limitat de a fotografia actele dosarului. Profesioniștii din domeniu cunosc foarte bine că fotografierea sau scanarea actelor dintr-un dosar penal face parte dintr-un procedeu tehnic standard de luare de cunoștință cu materialele dosarului”, a spus avocata.

Procurorul de caz a invocat necesitatea păstrării secretului anchetei și prevenirea scurgerii de informații din dosar. Kornacker a menționat că a respins acest argument, deoarece luarea de notițe implică același risc de scurgere a informațiilor ca și fotografierea.

Avocata a mai susținut că acțiunile procurorului ar putea fi calificate drept infracțiune, invocând articolul 303 prim din Codul Penal, „Imixtiunea în activitatea avocatului”, prevedere introdusă în 2024.

„Noi credem cu tărie că scopul acestei limitări nu este unul legitim. În primul rând, este împiedicarea unei apărări eficiente, iar în al doilea rând această măsură este una de discreditare și hărțuire profesională a avocatelor”, a concluzionat Kornacker.

NewsMaker a solicitat un comentariu de la Procuratura Generală, privind accesul avocaților la anchetă, însă la momentul publicării materialului, nu am primit un răspuns.

***

Ludmila Vartic, fostă educatoare din Hîncești și mamă a două fetițe, a decedat pe 3 martie 2026 după ce ar fi căzut de la etajul 11 al unui bloc din Chișinău. Mai multe ONG-uri și activiști au calificat cazul drept femicid, susținând că soțul acesteia, Dumitru Vartic, ar fi exercitat abuzuri asupra ei timp de mai mulți ani. Pe marginea cazului a fost deschis un dosar pentru violență în familie soldată cu determinare la suicid, Dumitru Vartic având statut de bănuit. Anterior, Procuratura restricționase accesul avocatelor la informațiile privind măsurile speciale de investigație, decizie pe care apărătoarele o contestă în instanță.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: