new-homes.co.uk

Guvernul va aloca 9,5 mln de lei din Fondul de Rezervă pentru finanțarea Programului „Prima Casă”

Guvernul în exercițiu a aprobat, în ședința din 16 iunie, alocarea a 9,5 milioane de lei din Fondul de Rezervă al Guvernului pentru finanțarea programelor de compensații demarate în cadrul Programului de stat „Prima Casă”.

„Acest program este unul foarte important pentru tinerile familii din Republica Moldova și dacă tot ne luptăm cu stoparea exodului, în special a tinerii generații, cred că Programul „Prima Casă” este una din ancorele care permit menținerea tineretului în țară. Este de datoria noastră să găsim mijloacele necesare pentru a asigura continuarea acestui program”, a declarat premierul interimar, Aureliu Ciocoi.

Necesitatea de alocare suplimentară a mijloacelor financiare a apărut după ce Ministerul Finanțelor a înregistrat o creștere a numărului de beneficiari, în special familii cu copii, iar alocațiile aprobate în Legea bugetului de stat pentru anul 2021 nr.258/2020 practic sunt executate.

În urma analizei cererilor de compensare aprobate pentru finanțare, doar pentru luna iunie 2021 Ministerul Finanțelor atestă o insuficiență de cca 4 milioane de lei, ceea ce poate determina stoparea finanțării cererilor acceptate în Program și creșterea riscului de apariție a creditelor neperformante în cadrul Programului de stat „Prima Casă”, din cauza incapacității de plată a unor beneficiari.

În scopul evitării acestor riscuri, Guvernul interimar, printr-o altă decizie, a aprobat majorarea alocațiilor pentru Programul „Prima Casă” cu încă 2 milioane de lei.

Urmărind acest scop, dar și pentru alte necesități neprevăzute, Guvernul a decis suplimentarea Fondului de Rezervă al Guvernului cu 25,2 milioane de lei. Mijloacele financiare au fost identificate din contul de rezerve al unor subprograme.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, până la finele anului 2021 de programele de compensare vor beneficia 5 873 de beneficiari.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

presedinte.md

NM Espresso: Stare de urgență în Transnistria, Maia Sandu și Nicușor Dan au mers la Zelenski, Zaharova a calificat declarațiile lui Recean drept «aberații»

Stare de urgență și tancuri în Transnistria

În Transnistria a fost instituită stare de urgență în economie pentru 30 de zile, «din cauza unei crize economice generale grave, provocate de reducerea livrărilor de gaze naturale». Ministerul Energiei al Republicii Moldova a declarat că situația din energetică s-ar putea agrava, dar a subliniat că Chișinăul nu controlează situația din Transnistria.

Între timp, la Tiraspol, militari ruși și tineri transnistreni organizează o reconstituire a Operațiunii Iași-Chișinău, cu tancuri, artilerie și efecte pirotehnice chiar pe plaja de pe malul Nistrului. Chișinăul a calificat acțiunea drept «o încălcare gravă a regimului special» din Zona de Securitate și a cerut «încetarea imediată a oricăror acțiuni cu caracter paramilitar». Reprezentanții Tiraspolului și ai Rusiei au refuzat să permită accesul observatorilor moldoveni la locul reconstituirii.

Reprezentanta oficială a MAE rus, Maria Zaharova, a comentat recentele declarații ale premierului Dorin Recean privind presupusele planuri ale Rusiei de a disloca 10000 de militari în Transnistria, calificând afirmațiile acestuia drept «aberații». Ea a subliniat că în regiune se află în jur de 1200 de militari ruși și că «nu există necesitatea de a crește numărul acestora».


Sondaje: alegeri, încredere, optimism

Potrivit sondajului IRI, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, în legislativ ar accede: PAS (36%), Blocul Comuniștilor și Socialiștilor (17%), Blocul «Alternativa» (12%) și «Partidul Nostru» (4% din totalul respondenților). Totodată, 18% dintre alegători nu s-au decis încă sau nu intenționează să voteze.

Conform aceluiași studiu IRI, cea mai mare încredere cetățenii moldoveni o au în autoritățile locale (80%) și Mitropolia Moldovei (73%). Cea mai scăzută încredere o au în partidele politice (30%) și sistemul judecătoresc (28%).

Un alt rezultat al sondajului IRI arată că 49% dintre cetățenii Moldovei consideră că țara merge într-o direcție corectă, în timp ce 48% sunt de părerea opusă. Este pentru prima dată în peste zece ani când optimismul depășește pesimismul.


Scandalul privind Legea amnistiei: continuare

Ministerul Justiției a încheiat ancheta privind eliberarea anticipată, controversată, a unor persoane condamnate pe viață și a suspendat din funcție trei angajați ai administrației penitenciarelor. Alți 16 angajați urmează să fie sancționați disciplinar.

Ministra Justiției, Veronica Mihailov-Moraru, a declarat că legea amnistiei «permitea atenuarea pedepselor prea ușor», iar sistemul «nu a funcționat eficient». Dosarul a fost transmis către Procuratură și alte organe de control, iar în scurt timp, ministerul va propune noi modificări pentru a «corecta greșelile și a restabili încrederea în justiție».


Interviu NM cu o comisară europeană: despre fonduri și sprijinul de €1,9 miliarde

Moldova nu este încă suficient de pregătită pentru gestionarea eficientă a fondurilor europene, inclusiv a celor €1,9 miliarde oferite de UE. Problema constă în lipsa specialiștilor locali bine pregătiți, inclusiv în primării. Declarația aparține Roxanei Mânzatu, vicepreședintă executivă a Comisiei Europene, într-un interviu pentru NewsMaker.


Cetățenia română și Nicușor Dan

Președintele României, Nicușor Dan, a promis că va accelera procesul de acordare a cetățeniei române pentru moldoveni, după formarea unui guvern stabil la București. El a menționat că va investiga motivele întârzierilor, având în vedere că în prezent sunt aproape 160 000 de cereri în așteptare, iar unele persoane așteaptă răspuns de aproape trei ani.


«Istoria românilor» și judecata

Ministerul Educației va contesta în instanță concluzia Consiliului pentru Egalitate privind denumirea disciplinei «Istoria românilor». Anterior, Consiliul recomandase instituției să revizuiască denumirea materiei, întrucât aceasta reflectă doar istoria uneia dintre multiplele etnii care locuiesc în Moldova.


Marșul suveranității

Președinta Maia Sandu a invitat cetățenii să participe la Marșul Suveranității din 23 iunie, cu ocazia celei de-a 35-a aniversări a adoptării Declarației de Suveranitate de către Parlament. Șefa statului a subliniat că această zi simbolizează alegerea libertății și dreptul poporului de a-și decide soarta, iar marșul va fi «un omagiu adus curajului înaintașilor noștri».


Corupție

Angajații Centrului Național Anticorupție au efectuat percheziții la Chișinăuși au ridicat circa 1 milion de lei în diferite valute, în cadrul unui dosar privind coruperea alegătorilor și finanțarea ilegală a unui partid. Ancheta este legată de persoane presupus asociate cu un fond rusesc aflat sub sancțiuni UE și cu o formațiune politică.

Bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, va rămâne în arest la domiciliu pentru încă 30 de zile, potrivit unei decizii a instanței. Avocata sa, Natalia Bairam, a calificat decizia drept ilegală și intenționează să o conteste.


Redenumirea aeroportului

Ministrul Infrastructurii, Vladimir Bolea, a susținut ideea redenumirii aeroportului din Chișinău în cinstea compozitorului Eugen Doga, decedat recent, menționând că este o «inițiativă foarte bună». El a adăugat că, după elaborarea unei hotărâri și consultări publice, această decizie ar putea fi implementată.


Summitul de la Odesa

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, participă la summitul Ucraina — Europa de Sud-Est desfășurat la Odesa, unde a avut o întrevedere trilaterală cu președinții Ucrainei, Volodimir Zelenski, și României, Nicușor Dan.

Sandu a declarat că acțiunile comune ale Chișinăului, Kievului și Bucureștiului oferă speranță pentru un viitor pașnic.


Agenda zilei, 12 iunie:

09:00 — Întâlnirea prim-ministrului Greciei, Kyriakos Mitsotakis, cu prim-ministrul Moldovei, Dorin Recean.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: