Андрей Мардарь / NewsMaker

Hărțuirea sexuală în școlile și universitățile din Moldova: doar 15% din femeile hărțuite vorbesc despre asta

Un studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ a fost lansat, în data de 9 decembrie, în Republica Moldova. Potrivit autorilor, este prima cercetare la acest subiect, efectuată în țara noastră. Datele lucrării au arătat că majoritatea elevilor și studenților nu percep formele subtile drept cazuri de hărțuire sexuală. 

Alina Andronache, autoarea studiului, expertă în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a precizat că scopul studiului este să capteze atenția societății, autorităților publice centrale și locale, dar și a tuturor instituțiilor de învățământ asupra acestui fenomen.

„Fenomenul de hărțuire sexuală în instituțiile de educație are o echivalență destul de înaltă. Circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. Alarmant este că doar 15% din femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru”, a declarat Andronache.

La rândul său, Andrei Brighidin, director de evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a spus că documentul va ajuta la a înțelege, în profunzime, care este fenomenul hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ și care sunt percepțiile față de acest fenomen.

Potrivit autorilor, studiul a cuprins informații colectate din cinci universități: Academia de Studii Economice, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Liberă Internațională, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Potrivit autorilor studiului, datele au fost colectate cu ajutorul unui sondaj în rândul studenților și elevilor. Totodată a avut loc o cercetare calitativă în rândul profesorilor.

Astfel, potrivit studiului, majoritatea elevilor și studenților nu percep formele subtile drept cazuri de hărțuire sexuală. Totodată, băieții tind să nu raporteze cazurile de hărțuire sexuală. La fel, s-a concluzionat că școlile profesionale, colegiile și centrele de excelență sunt spațiile educaționale în care mai multe fete au indicat manifestarea comportamentelor de abuz.

Potrivit autorilor studiului, pentru a remedia situația este nevoie să fie organizate instruiri periodice. „Aceste instruiri vor avea subiecte de bază – ce este hărțuirea, cum și unde se poate raporta și care sunt organele competente. Totodată să fie elaborate ghiduri de suport pentru cadrele didactice pentru toate instituțiile de învățământ”, a conchis Alina Andronache. De menționat că proiectul a fost implementat cu ajutorul cu Fundației Est-Europene.

La conferința de presă a participat și deputata PAS Angela Munteanu-Pojoga, care a vorbit despre un alt fenomen periculos din instituțiile de învățământ. Un proiect de lege care vizează bullying-ul este astăzi pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

„Este primul meu proiect pe agenda parlamentară. Eu sunt sigură că, în societatea noastră, mai este mult de făcut la acest capitol. Sunt necesare și politici publice naționale care să aibă drept scop combaterea discriminării. Doar împreună putem să ghidăm legislația națională care să asigure drepturile omului în țara noastră”, a comunicat parlamentarul.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

oficial.md

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința ar putea fi pedepsite penal. Proiect de lege

Persoanele aflate în arest la domiciliu care părăsesc locuința fără permisiune ar putea fi pedepsite pentru evadare, după extinderea acestei infracțiuni și la acest tip de măsură preventivă. De asemenea, persoanele condamnate la închisoare care nu sunt prezente la pronunțarea sentinței ar putea fi imediat date în căutare, iar instanța ar trebui să dispună pe loc aplicarea consemnului. Propunerile se regăsesc într-un proiect de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală, elaborat de Ministerul Justiției, care se află în consultări publice.

Una dintre principalele schimbări vizează extinderea noțiunii de evadare. În prezent, articolul 317 din Codul penal se aplică doar persoanelor care evadează din locuri de detenție, cum ar fi penitenciarele sau izolatoarele de urmărire penală. Proiectul propune ca aceeași normă să se aplice și în cazul persoanelor aflate în arest la domiciliu, care părăsesc locuința fără autorizare.

Pentru a permite acest lucru, se propune eliminarea sintagmei „din locurile de detenție” din articolul 317. Ministerul Justiției susține că modificarea este necesară deoarece, în forma actuală, încălcarea arestului la domiciliu nu poate fi sancționată penal, ci doar prin schimbarea măsurii preventive.

O altă intervenție se referă la introducerea și reglementarea unitară a „consemnului” în Codul de procedură penală. Acesta este definit ca o măsură tehnică de înregistrare în sistemele informaționale ale statului, care permite autorităților să urmărească aplicarea restricțiilor dispuse în cadrul procesului penal.

Proiectul prevede ca consemnul să fie aplicat automat odată cu stabilirea sau prelungirea măsurilor preventive, astfel încât informațiile să devină imediat disponibile în sistemele instituțiilor de aplicare a legii. De asemenea, este propus un nou articol care permite utilizarea consemnului și pentru transmiterea actelor procedurale, facilitând citarea persoanelor prin intermediul contactului acestora cu instituțiile statului.

O modificare separată urmărește eliminarea intervalului de timp dintre pronunțarea și punerea în executare a sentinței în cazul condamnărilor la închisoare. Dacă inculpatul nu este prezent la pronunțarea sentinței, instanța va fi obligată să dispună imediat căutarea acestuia și aplicarea consemnului. Astfel, procedura de căutare devine parte integrantă a hotărârii de condamnare, nu o etapă ulterioară.

Aceleași reguli vor fi extinse și în Codul de executare, pentru a acoperi toate situațiile în care o persoană se sustrage de la executarea pedepsei privative de libertate.

În ceea ce privește administrarea cauțiunii, proiectul prevede transferul gestionării sumelor de garanție către Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI). Măsura este justificată prin necesitatea centralizării fondurilor, reducerea riscurilor de gestionare și creșterea transparenței în administrarea banilor din procesul penal.

Totodată, se propune majorarea garanției depuse de organizații de la 300–1 000 unități convenționale la 1 000–3 000. Potrivit Ministerului Justiției, această ajustare urmărește corelarea mai corectă a răspunderii entităților juridice cu rolul lor în garantarea comportamentului persoanelor pe care le susțin.

Ministerul Justiției afirmă că aceste modificări sunt necesare pentru a întări eficiența mecanismelor procesuale și pentru a adapta cadrul legal la noile realități tehnologice și operaționale ale sistemului de justiție.

Nf Evitarea Sustragerii de La Executarea Pedepsei 6a20170531c44 by Ana-Maria

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: