Андрей Мардарь / NewsMaker

Hărțuirea sexuală în școlile și universitățile din Moldova: doar 15% din femeile hărțuite vorbesc despre asta

Un studiu privind percepțiile și incidența fenomenului hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ a fost lansat, în data de 9 decembrie, în Republica Moldova. Potrivit autorilor, este prima cercetare la acest subiect, efectuată în țara noastră. Datele lucrării au arătat că majoritatea elevilor și studenților nu percep formele subtile drept cazuri de hărțuire sexuală. 

Alina Andronache, autoarea studiului, expertă în cadrul Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, a precizat că scopul studiului este să capteze atenția societății, autorităților publice centrale și locale, dar și a tuturor instituțiilor de învățământ asupra acestui fenomen.

„Fenomenul de hărțuire sexuală în instituțiile de educație are o echivalență destul de înaltă. Circa 20% dintre femei s-au confruntat cu amenințări sau solicitări de a întreține relații sexuale la locul de studii. Alarmant este că doar 15% din femeile hărțuite au anunțat despre acest lucru”, a declarat Andronache.

La rândul său, Andrei Brighidin, director de evaluare și dezvoltare la Fundația Est-Europeană, a spus că documentul va ajuta la a înțelege, în profunzime, care este fenomenul hărțuirii sexuale în instituțiile de învățământ și care sunt percepțiile față de acest fenomen.

Potrivit autorilor, studiul a cuprins informații colectate din cinci universități: Academia de Studii Economice, Universitatea Tehnică din Moldova, Universitatea Liberă Internațională, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți și Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”.

Potrivit autorilor studiului, datele au fost colectate cu ajutorul unui sondaj în rândul studenților și elevilor. Totodată a avut loc o cercetare calitativă în rândul profesorilor.

Astfel, potrivit studiului, majoritatea elevilor și studenților nu percep formele subtile drept cazuri de hărțuire sexuală. Totodată, băieții tind să nu raporteze cazurile de hărțuire sexuală. La fel, s-a concluzionat că școlile profesionale, colegiile și centrele de excelență sunt spațiile educaționale în care mai multe fete au indicat manifestarea comportamentelor de abuz.

Potrivit autorilor studiului, pentru a remedia situația este nevoie să fie organizate instruiri periodice. „Aceste instruiri vor avea subiecte de bază – ce este hărțuirea, cum și unde se poate raporta și care sunt organele competente. Totodată să fie elaborate ghiduri de suport pentru cadrele didactice pentru toate instituțiile de învățământ”, a conchis Alina Andronache. De menționat că proiectul a fost implementat cu ajutorul cu Fundației Est-Europene.

La conferința de presă a participat și deputata PAS Angela Munteanu-Pojoga, care a vorbit despre un alt fenomen periculos din instituțiile de învățământ. Un proiect de lege care vizează bullying-ul este astăzi pe ordinea de zi a ședinței Parlamentului.

„Este primul meu proiect pe agenda parlamentară. Eu sunt sigură că, în societatea noastră, mai este mult de făcut la acest capitol. Sunt necesare și politici publice naționale care să aibă drept scop combaterea discriminării. Doar împreună putem să ghidăm legislația națională care să asigure drepturile omului în țara noastră”, a comunicat parlamentarul.

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

LGBT
holod.media

Moldova, condamnată la CtEDO după mutarea repetată a marșurilor LGBT din centrul Chișinăului. Frolov: „Chirtoacă-i di jină”

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) a constatat că Republica Moldova a încălcat dreptul la nediscriminare și la libertatea de întrunire al asociației Genderdoc-M, care promovează drepturile comunității LGBT. Cauza vizează, între altele, decizia autorităților de a muta marșul organizat de asociație în mai 2013 din centrul Chișinăului, pe fondul amenințărilor cu violențe. Curtea a obligat statul să achite asociației 4 500 de euro cu titlu de prejudiciu moral.

Potrivit hotărârii pronunțate la 15 octombrie 2026, Primăria Chișinău s-a opus în repetate rânduri organizării unor activități pașnice ale Genderdoc-M în centrul capitalei, invocând riscul unor confruntări cu grupurile care se opuneau evenimentelor.

În mai 2013, asociația a planificat un marș pentru promovarea drepturilor persoanelor LGBT, însă Primăria capitalei, condusă la acel moment de Dorin Chirtoacă, a cerut în instanță schimbarea traseului. Judecătoria Chișinău, sediul Centru, a admis solicitarea, iar marșul a fost mutat într-o zonă mai îndepărtată de centrul orașului. Instanțele superioare au menținut decizia.

CtEDO a reținut că autoritățile au tratat diferit asociația Genderdoc-M față de alte organizații care au organizat evenimente publice controversate. Curtea a luat în considerare și declarațiile publice ale lui Dorin Chirtoacă, care a afirmat că persoanele homosexuale „ar trebui să rămână acasă”.

CtEDO a subliniat că amenințările cu violența proveneau de la opozanții marșului și că nu s-a demonstrat că membrii Genderdoc-M ar fi recurs la violență sau ar fi încălcat legea. În opinia Curții, mutarea repetată a evenimentelor celor amenințați, în locul luării unor măsuri împotriva celor care amenințau, nu a fost o măsură proporțională pentru menținerea ordinii publice.

Prin urmare, CtEDO a constatat încălcarea articolului 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care interzice discriminarea, coroborat cu articolul 11, care garantează libertatea de întrunire.

Reacția lui Frolov

Pe 16 octombrie, Angelica Frolova, coordonatoare de proiect la Genderdoc-M, a venit cu o reacție pe marginea hotărârii instanței.

„Genderdoc-M a mai câștigat un dosar la CEDO. Și în acest caz chiar „Chirtoacă-i di jină”. (…) Acum plătitorii de impozite vor da din buzunarul lor 4 500 euro pentru ipocrizia lui Chirtoacă. Luați-o ca pe o investiție în drepturile omului și în activitățile organizației noastre”, a menționat ea.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: