„Ideea că neutralitate înseamnă securitate este falsă și trebuie schimbată”. Oficiul de legătură NATO a organizat o conferință la Chișinău

În Republica Moldova ar putea fi înființată o nouă instituție, care va combate atacurile cibernetice. Subiectul a fost discutat de către reprezentanții Guvernului și cei ai Uniunii Europene, în cadrul conferinței internaționale, desfășurate pe 24 octombrie, de Oficiul de legătură NATO în Republica Moldova cu tema „Dezvoltarea rezilienței prin parteneriate”. A fost abordat și subiectul colaborării cu Alianța Nord-Atlantică. Secretarul general al Guvernului Artur Mija a spus că „mai mulți dintre cetățeni văd beneficiile de securitate pe care le garantează NATO, dar mai puțini sunt cei care ar dori o eventuală aderare a Moldovei la Alianță”, din cauza „propagandei active a ideii că neutralitatea înseamnă securitate”.

Ion Tăbîrță, director al Centrului de Informare și Documentare privind NATO din Republica Moldova, a spus că „această conferință face parte dintr-un proiect tradițional, proiect anual, al Centrului de Informare și Documentare NATO în parteneriat cu Divizia Diplomație Publică NATO, anume pentru a populariza subiectul securității în Republica Moldova”.

Artur Mija, secretar general al Guvernului Republicii Moldova, a menționat că „recent, președinta Maia Sandu a prezentat în spațiul public Strategia de securitate a Republicii Moldova”.

Deși documentul urmează să treacă procedurile legale de consultare și avizare, un lucru este clar: Federația Rusă este amenințarea numărul 1 la adresa securității naționale a Republicii Moldova. (…) Suntem nevoiți să ne apărăm de atacuri cibernetice, proteste plătite, alerte cu bombe, șantaj energetic, propagandă și dezinformare, interferență în alegeri. (…) Pe frontul de comunicare, înțelegerea noastră este că mai mulți dintre cetățenii din Republica Moldova văd beneficiile de securitate pe care le garantează NATO, dar mai puțini sunt cei care ar dori o eventuală aderare a Republicii Moldova la Alianță. Unul dintre factorii de bază ai acestei percepții este propaganda activă și tacită a ideii că neutralitatea înseamnă securitate. Această paradigmă s-a dovedit a fi falsă și trebuie schimbată”, a comunicat Mija.

Cu un mesaj către participanții la conferință a venit David Van Weel, secretar general adjunct al NATO pentru provocări emergente de securitate. Într-un mesaj video, David Van Weel a spus că „această conferință evidențiază complexitatea mediului în contextul și importanța conlucrării pentru a face față provocărilor”.

Republica Moldova are consecințe majore în economie din cauza unei presiuni fără precedent din partea Rusiei. (…) Lucrăm împreună pentru a sprijini reziliența, pentru a consolida instituțiile din domeniul de securitate și apărare. (…) Republica Moldova a fost supusă de mult timp acțiunilor de destabilizare din partea Federației Ruse”, a evidențiat David Van Weel.

Valeriu Mija, secretar de stat la Ministerul Apărării, a declarat că „Republica Moldova este pe calea cea dreaptă în ceea ce privește aprofundarea și îmbunătățirea cooperării cu una dintre cele mai de succes Alianță militaro-politică din istoria umană”.

Stela Leucă, secretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, a precizat că „o evoluție semnificativă pentru noi” este că „am început să spunem lucrurilor pe nume”.

Noi recunoaștem că provocările la adresa securității nu se limitează doar la capacitățile de apărare care sunt esențiale, dar vorbim mai degrabă de mediu, de energie, de demografie”, a adăugat Leucă.

Diplomatul român Cosmin Dinescu, șeful Misiunii UE de Parteneriat în Republica Moldova, a spus că se discută despre crearea unei agenții în domeniul combaterii atacurilor cibernetice.

Noi avem un mandat concret de a sprijini Republica Moldova și reziliența acesteia în ceea ce privește rezistența împotriva atacurilor hibride, dezinformării, atacurilor cibernetice și crizelor. (…) Noi colaborăm cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării pentru a crea alte entități necesare în Republica Moldova, ca de exemplu o agenție în domeniul combaterii atacurilor cibernetice”, a comunicat Dinescu.

Iar Alexandru Musteața, director al Serviciului de Informații și Securitate, a spus că „azi suntem mai rezilienți decât doi ani în urmă și mai rezilienți decât 20 de ani în urmă”.

Este important să ne înțelegem, să ne consolidăm reziliența. În doi ani am reușit să rămânem pe picioare doar datorită că Guvernul a lucrat ca o echipă, am înțeles problemele și am reacționat rapid. Însă mai avem lucruri de făcut, sunt foarte multe domenii care au nevoie de atenția noastră”, a comunicat Musteața.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Tudor Mardei | NewsMaker

Comisie de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Propunerea unui deputat PAS: membri – și jurnaliști de investigație

Deputatul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Dinu Plîngău, a anunțat că va propune crearea unei comisii de anchetă privind activitatea întreprinderilor de stat. Potrivit deputatului, membrii comisiei ar trebui să fie nu doar deputați, ci și jurnaliști de investigație, precum și delegați ai Centrului Național Anticorupție (CNA) și ai Serviciului Fiscal de Stat. Plîngău a menționat că inițiativa sa, pe care o va propune pe 2 iulie, a fost susținută de președintele Parlamentului și liderul PAS, Igor Grosu.

Plîngău a declarat că, în timpul unei discuții cu președintele Parlamentului, a venit cu inițiativa de a crea o comisie de anchetă pe activitatea întreprinderilor de stat.

„După mine, trebuie de lucrat pe trei dimensiuni: angajări, profitabilitatea acestora și situația întreprinderilor aflate în procedura de insolvabilitate. Membri ai Comisiei să fie nu doar deputați din toate fracțiunile, dar și jurnaliști de investigație, cât și delegați de la CNA și FISC. Domnul Grosu a susținut inițiativa. (…) Trebuie să facem curat în întreprinderi, iar curățenia să fie maxim de transparentă”, a comunicat Plîngău pe o rețea de socializare, adăugând că va propune crearea comisiei în ședința plenară din 2 iulie.

***

Amintim că, pe 1 iulie, președinta Maia Sandu a solicitat verificarea tuturor întreprinderilor de stat pentru a se stabili modul în care sunt utilizați banii publici. De asemenea, a îndemnat Serviciul Fiscal de Stat și CNA să verifice legalitatea acțiunilor, „indiferent de partid, rudenie sau alte legături”, precizând că orice sumă obținută abuziv trebuie returnată statului. Detalii AICI.

Solicitarea a venit după ce întreprinderea de stat „MoldATSA”, responsabilă de securitatea traficului aerian din Republica Moldova, a ajuns în centrul unui scandal în ultimele zile. O investigație a Ziarului de Gardă a arătat că directorul Dumitru Vangheli ar fi inclus în CV informații despre studii de pilotaj în Canada și experiență la Air Canada, informații care, potrivit ZdG, nu corespund realității. În urma investigației, acesta a fost demis. Detalii AICI

Ulterior, politicianul Dragoș Galbur a afirmat că Anastasia Taburceanu, verișoara președintei Maia Sandu, ar fi fost numită la întreprindere fără concurs public, ca purtător de cuvânt, menționând un salariu de peste 70.000 de lei și lipsa prezenței la locul de muncă. Taburceanu a confirmat angajarea, precizând că prestează servicii de comunicare. Totodată, a spus că salariul său este de 25.700 de lei, plus „suplimente pentru stagiu și volum de lucru”. RISE a scris că aceasta a fost angajată în iunie 2025 și ar fi fost plătită cu peste 75.000 de lei lunar în 2025 și peste 120.000 de lei în 2026. Pe 23 iunie, Taburceanu a anunțat că și-a depus cererea de eliberare din funcție și a menționat că va restitui sumele încasate ca sporuri și adaosuri la salariu. Detalii AICI

Pe 30 iunie, în spațiul public au apărut critici privind remunerarea secretarei de stat de la Ministerul Energiei, Carolina Novac, de peste 2 milioane de lei pentru activitatea în Consiliul de Observatori al Moldovagaz. În reacție, Novac a declarat că nivelul plăților nu este stabilit de ea și că a fost aprobat încă din 2014, iar încercările de reducere au fost blocate de Gazprom, acționarul majoritar. Detalii AICI.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: