mid.gospmr.org

Ignatiev i-a reproșat lui Serebrian că autoritățile de la Chișinău refuză întâlnirile cu Tiraspolul

Viceprim-ministrul pentru reintegrare Oleg Serebrian a avut astăzi o discuție în format online cu așa numitul ministru al Afacerilor Externe de la Tiraspol, Vitali Ignatiev. Cel din urmă i-a reproșat oficialului de la Chișinău că reprezentanții conducerii Republicii Moldova refuză să discută cu regiunea transnistreană. La rândul său, Serebrian și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu unele situații din regiune și a evidențiat despre importanța eliminării unor obstacole întâlnite în calea liberei circulații în/dinspre regiunea transnistreană.

Ce spune Tiraspolul

Potrivit unui comunicat al așa numitului minister al Afacerilor Externe de la Tiraspol, Ignatiev și-a exprimat îngrijorarea cu privire la pauza din cadrul ședințelor din formatul 1+1, precum și din activitatea grupurilor de experți.

„El a afirmat că negocierile au degradat și continuă să se deterioreze din cauza acțiunilor unilaterale ale Republicii Moldova”, relatează reprezentanții Tiraspolului.

Ignatiev a vorbit și despre „refuzul continuu al conducerii Republicii Moldova de a organiza întâlniri pentru a discuta subiecte de actualitate în cadrul procesului de negocieri”. „Rezolvarea oricăror probleme este posibilă numai prin ajungerea la acorduri și compromisuri”, a menționat așa numitul ministru.

Reprezentanții Tiraspolului spun că s-a discutat și despre importul de medicamente în regiune. Se menționează că părțile au convenit să organizeze o ședință în acest sens până la sfârșitul lunii august.

Reprezentanții Tiraspolului declară că i-au spus oficialului de la Chișinău despre unele presiuni care s-ar face asupra oficialilor regiunii transnistrene atunci când trec granița Republicii Moldova.

„Au fost discutate în detaliu restricțiile unilaterale nemotivate ale Republicii Moldova împotriva oficialilor din regiunea transnistreană care trec granița de stat a Moldovei. Ignatiev a subliniat lipsa de înțelege a căror categorii de persoane se aplică decizia, precum și numeroasele audieri, percheziții și presiuni psihologice asupra oficialilor regiunii transnistrene”, mai adaugă sursa.

Ce spune Chișinăul

De cealaltă parte, reprezentanții Chișinăului adaugă că la întrevederea online au asistat și delegați ai participanților din cadrul formatului de negocieri „5+2”.

Se menționează că Serebrian a evidențiat necesitatea reluării în condiții prielnice a procesului educațional în școlile cu predare în limba română în regiune și excluderii termenelor-limită și a precondițiilor inadmisibile pentru asigurarea accesului neîntrerupt la terenurile agricole din raionul Dubăsari.

La fel, oficialul de la Chișinău s-a referit la eliminarea obstacolelor nejustificate în calea liberei circulații în/dinspre regiunea transnistreană pentru toate categoriile de cetățeni și evitarea conferirii conotațiilor politice exagerate problemelor de ordin tehnic.

Serebrian și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu dificultățile cu care se confruntă în ultima perioadă de timp de către locuitorii din perimetrul Zonei de Securitate, inclusiv din raionul Dubăsari – „cu bariere/ restricții întâmpinate la transportarea diferitor categorii de mărfuri de strictă necesitate, verificări detaliate a actelor și a mijloacelor de transport, rețineri intervale de timp îndelungat la trecerea prin așa-numitele posturi neautorizate de control ale Tiraspolului”.

Cu referire la tema importului de medicamente și a preparatelor de uz fitosanitar, Serebrian a menționat că acestea se efectuează conform rigorilor cadrului normativ în vigoare și nu sunt cerințe intenționat inventate ce ies în afara standardelor internaționale.

Referindu-se la procedura trecere peste frontiera de stat a Republicii Moldova a persoanelor cu poziții de răspundere din regiune, reprezentantul politic de la Chișinău a reamintit despre necesitatea respectării rigorilor prescrise de legislația națională în vigoare și în dispozițiile Comisiei pentru Situații Excepționale.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Partidul Politic "Șansă"

Alexei Lungu susține că va contesta sancțiunile UE: „Decizia este ilegală și motivată politic”

Președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, a reacționat după ce Uniunea Europeană a anunțat impunerea de sancțiuni împotriva sa și a altor persoane afiliate fugarului Ilan Șor. El califică măsura drept „ilegală și motivată politic” și a declarat că intenționează să o conteste în instanță.

„Împotriva mea, a colegilor mei și a blocului politic „Victorie“” au fost introduse sancțiuni de către Uniunea Europeană. Formal, pentru presupusa destabilizare, subminarea democrației și influență externă. Fără proces. Fără dovezi. Doar la un telefon”, a scris acesta într-o postare pe Telegram.

Lungu afirmă că adevăratul motiv al sancțiunilor ar fi „puterea opoziției pe care o reprezintă“.

„Dar toată lumea înțelege: adevăratul motiv este că reprezentăm o opoziție puternică, reală, care nu se teme să înfrunte regimul. Sancțiunile UE nu sunt o apărare a democrației, ci o frică de adevăr. Și nu este deloc surprinzător că acestea au apărut exact în perioada pregătirii pentru alegerile parlamentare — ca un avertisment pentru toți criticii”, a menționat politicianul.

În opinia sa, decizia Uniunii Europene este un semnal de „epurare politică“ pentru întreaga opoziție.

„Acesta nu este doar un atac asupra noastră. Este un semnal clar pentru întreaga opoziție politică din Moldova: a început o epurare masivă. Am avertizat în repetate rânduri că urmează represiuni și răzbunări politice”, susține Lungu.

Liderul Partidului „Șansă” o acuză pe președinta Maia Sandu de implicare directă în această acțiune.

„Sandu nu se teme doar de o înfrângere. Ea visează zi și noapte să distrugă opoziția. În fiecare zi imploră Bruxelles-ul: „Îndepărtați-i pe cei care îmi amenință puterea“’. […] Dar unde sunt valorile europene, libertatea de exprimare, libertatea de mișcare?”, afirmă politicianul.

Alexei Lungu susține că va contesta decizia Uniunii Europene în instanță și va continua lupta politică.

„Suntem convinși: această decizie a UE este ilegală și motivată politic. O vom contesta în instanță și nu vom permite să ni se ia dreptul la exprimare. Intenționăm să demonstrăm că acuzațiile de destabilizare și intervenție nu sunt justiție corectă, ci un instrument de luptă politică”, a mai menționat liderul Partidului „Șansă”.

Președinția nu a comentat, deocamdată, învinuirile lansate în adresa sa de către Alexei Lungu.

Amintim că, pe 15 iulie, Uniunea Europeană a inclus încă 7 politicieni și 3 entități în lista sa de sancțiuni pentru acțiuni menite să destabilizeze Republica Moldova. Este vorba despre Blocul „Victorie”, compania A7, Centrul Cultural-educațional al Moldovei, liderul Forței de Alternativă și Salvare a Moldovei, Alexandru Beșchieru, președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, deputații fugari Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan, președinta Partidului „Renaștere”, Natalia Parasca, președintele Partidului „Șansă”, Alexei Lungu, și liderul Partidului „Victorie”, Vadim Grozavu. Toți cei vizați au legături cu oligarhul fugar Ilan Șor, împotriva căruia UE a impus măsuri restrictive încă în 2023.

Măsurile restrictive includ interdicția furnizării de fonduri pentru cei vizați de sancțiuni, interdicție de intrare pe teritoriul UE și înghețarea activelor.

În prezent, lista UE de sancțiuni pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova include 23 de persoane și 5 entități.

Președinta Partidului „Moldova Mare”, Victoria Furtună, afiliată oligarhului fugar Ilan Șor, consideră că în spatele deciziei prin care a fost inclusă pe listele de sancțiuni ale Uniunii Europene ar sta Partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate (PAS). Politiciana a sugerat că măsurile restrictive ar fi o formă de presiune asupra opoziției și a acuzat UE că „a ales cine trebuie să conducă țara noastră”. Precizările au fost făcute într-un comunicat publicat pe 15 iulie.

***

Alexei Lungu a lucrat timp de zece ani în cadrul trustului General Media Group – la Publika TV și, ulterior, la Prime TV, în perioada în care holdingul era controlat de oligarhul Vladimir Plahotniuc. El și-a încheiat activitatea în trustul deținut de Plahotniuc în 2019, la scurt timp după plecarea acestuia din țară.

Ulterior, Lungu s-a angajat în cadrul Societății cu Răspundere Limitată „Exclusiv Media”, afiliată fostului președinte al Republicii Moldova Igor Dodon. Compania deținea postul de televiziune NTV Moldova, care retransmitea postul tv „HTB” din Federația Rusă, producând și emisiuni autohtone, dar și alte instituții media afiliate Partidului Socialiștilor.

În 2022, Lungu a „aderat” la trustul media afiliat lui Ilan Șor și a moderat emisiunea „PULS” difuzată de Orizont TV, televiziune afiliată lui Ilan Șor, care a preluat mai multe programe ale postului TV6, licența căreia a fost suspendată.

În septembrie 2023, liderul Partidului „Șansă” Alexei Lungu a fost numit primar interimar al orașului Orhei.

După declararea neconstituționalității Partidului Șor, în locul său a apărut o altă formațiune politică, cu același nume – Blocul Ș.O.R., format din două partide necunoscute până atunci: Partidul Moldovenesc „Ai Noștri” și Partidul Politic „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. Anunțul despre crearea blocului a fost făcut de Ilan Șor, fostul lider al Partidului Șor.

Între timp, partidul „Ai noștri” a fost redenumit în Partidul Politic „ȘANSĂ”, iar în mai puțin de două săptămâni, la cârma partidului s-au succedat doi lideri. După câteva zile în care președintă a partidului a fost o oarecare Olga Ursatîi, noul președinte al partidului „ȘANSĂ” a devenit jurnalistul Alexei Lungu.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: