Maib lansează cea de-a patra emisiune de obligațiuni corporative

Maib oferă investitorilor o nouă oportunitate de a-și diversifica portofoliul financiar prin lansarea celei de-a IV-a emisiuni de obligațiuni corporative, începând cu 10 iulie 2025.

Noua emisiune va fi disponibilă pentru subscriere pe o durată de 20 de zile calendaristice, timp în care investitorii pot contracta până la 7.500 de obligațiuni, fiecare cu valoarea nominală de 20.000 de lei. Această subscriere este de clasa a VI-a cu marja de (+1.0%), iar rata cuponului constituie 6.82% în primul an.

Avantajele investiției în obligațiunile corporative maib:

  • Dobândă lunară achitată direct în contul tău;
  • Soluție inteligentă de economisire, alternativă la instrumentele clasice;
  • Tranzacționabile prin intermediul Bursei de Valori a Moldovei;
  • Utilizabile ca gaj în anumite condiții;
  • Disponibile pentru subscriere la sucursalele maib, la maib park sau online cu semnătură electronică calificată.

Oferta este deschisă pentru persoane fizice, rezidente și nerezidente ale Republicii Moldova. Subscrierea se face conform principiului „primul venit, primul servit”, iar în cazul unei suprasubscrieri, maib își rezervă dreptul de a închide anticipat perioada de ofertare.

Ce trebuie să știi:

  • Dobânzile obținute din obligațiuni reprezintă venit impozabil, conform prevederilor Codului Fiscal. 
  • Înainte de a investi, îți recomandăm să consulți Prospectul de ofertă publică disponibil pe www.maib.md
  • Poți completa o cerere online pe pagina oficială, iar echipa noastră te va contacta în scurt timp pentru a te ghida în procesul de subscriere. 

Fiecare reușită are în spate o investiție bună. Investește cu încredere în obligațiunile corporative maib.

Tu conduci. maib

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Igor Grosu/parlament.md

Grosu, despre „kenții din Parlament” și consilierii PAS care stau pe Temu și Solitaire la ședințe: „Foarte rău și urât”

Președintele Parlamentului și liderul Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Igor Grosu, a declarat că „nu-i nicio scuză” în cazul deputaților formațiunii surprinși discutând în chat în timpul ședinței legislativului. Cu referire la cele două consiliere PAS, conectate pe Temu și Solitaire la ședința CMC, Grosu a spus că „lucrul acesta o să fie taxat de alegători”. Declarațiile au fost făcute la ediția din 22 ianuarie a emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV Chișinău.

În timpul emisiunii, Grosu a fost întrebat despre situația legată de chat-ul „Kenții”, prezentatoarea subliniind că deputații PAS discutau în timpul ședinței parlamentului.

„Da, noi am avut discuții pe interior și le-am spus de fiecare dată: asta-i un caz clasic și foarte clar, că atunci când ești în sala de plen, tu ești pe sticlă; sarcina ta este să te concentrezi numai la proiectele care se discută. Că este o pauză tehnică, că nu mergea procesul de vot și am profitat de ocazie – nu este nicio scuză. (…) N-ai niciun motiv să te superi, că era un ziarist, că era un alt deputat care a surprins momentul acesta. Nu-i nicio scuză”, a declarat Grosu.

Întrebat cum explică situația celor două consiliere PAS, conectate pe Temu și Solitaire la ședința CMC, Grosu a spus că trebuie să se documenteze cu privire la caz, însă a menționat: „Distrați. E foarte rău și foarte urât lucrul acesta. (…) Lucrul acesta o să fie taxat. Noi trebuie să înțelegem lucrul acesta. Pe bună dreptate, o să fie taxat de alegători, în primul rând de alegătorii noștri, care ne-au votat și ne‐au delegat”.

***

Amintim că, în timpul ședinței Parlamentului din 29 decembrie 2025, mai mulți deputați ai Partidului Acțiune și Solidaritate au fost surprinși discutând într-un grup privat, denumit „Kenții”, despre alcool. Conversația a fost fotografiată de pe calculatorul deputatului Maxim Potîrniche, iar imaginile – distribuite pe rețelele de socializare. Aceasta a generat reacții critice, în special din partea opoziției. Mai târziu, Maxim Potîrniche a confirmat pentru NM autenticitatea discuției. Deputatul Eugeniu Sinchevici, care apare de asemenea în conversație, și-a cerut scuze pentru situația creată și a recunoscut că mesajele din conversație au fost „nepotrivite”. Ulterior, Maxim Potîrniche a spus că chat-ul a fost redenumit.

Ulterior, pe 20 ianuarie 2026, consilierele PAS Ecaterina Fărâmă și Silvia Bondarenco au fost surprinse de jurnaliștii de la Agora făcând shopping pe online sau jucându-se pe telefon în timpul ședinței Consiliului Municipal Chișinău (CMC). Potrivit jurnaliștilor, Fărâmă a ales să aranjeze cărțile în jocul Solitaire, iar Bondarenco a răsfoit platforma Temu.

BBC

Zelenski, discurs dur la Davos: „Fiecare „Viktor” care încearcă să vândă interesele europene, merită o palmă peste cap”

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a susținut pe 22 ianuarie, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, un discurs în care a criticat dur liderii statelor europene. El a afirmat că Europa încă rămâne dependentă, în practică, de Statele Unite ale Americii pentru securitatea sa, în loc să dezvolte propriile capacități de apărare. Totodată, el a spus că, după aproape patru ani de la începerea invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, răspunsul Europei este insuficient și a îndemnat la acțiuni mai decisive.

În debutul discursului său, Vladimir Zelenski a amintit de celebrul film american „Ziua cârtiței”, în care personajele trăiesc aceeași zi din nou și din nou.

Nimeni nu și-ar dori să trăiască astfel, repetând același lucru săptămâni, luni și ani la rând. Și totuși exact așa trăim acum. Anul trecut mi-am încheiat discursul de aici, de la Davos, cu cuvintele „Europa trebuie să fie capabilă să se apere”. A trecut un an — și nimic nu s-a schimbat. (…) Europei îi place să discute despre viitor, dar evită acțiunile de azi, acțiunile care determină cum va arăta viitorul nostru. Aici este problema. (…) De ce președintele Trump poate reține petrolierele flotei din umbră și poate confisca petrolul, iar Europa nu?”, a declarat președintele ucrainean, relatează BBC.

Aproape simultan cu intervenția lui Zelenski de la Davos, Franța a anunțat reținerea petrolierului Grinch, suspectat de legături cu „flota din umbră” pe care Rusia o folosește pentru a ocoli sancțiunile. Vladimir Zelenski le-a mulțumit francezilor prin intermediul rețelelor sociale.

În discursul său, președintele Ucrainei a reamintit că petrolul rusesc — banii obținuți din vânzarea lui fiind folosiți inclusiv pentru război și destabilizarea Europei — este transportat chiar de-a lungul coastelor europene. „De aceea, petrolul rusesc trebuie oprit, confiscat și vândut în beneficiul Europei”, a subliniat el.

Zelenski a dedicat cea mai mare parte a discursului său ideii că europenii continuă să se bazeze prea mult pe Statele Unite ale Americii — atât în ceea ce privește securitatea Europei, cât și în alte chestiuni ale politicii mondiale — și că așteaptă constant să vadă care va fi poziția Washingtonului și dacă aceasta nu se va schimba.

În prezent, NATO există pe bază de credință — credința că Statele Unite vor acționa (…) Dar dacă nu? (…) Europa are nevoie de forțe armate unite, care să o poată apăra cu adevărat. Astăzi, Europa se bazează doar pe credința că, în cazul unei amenințări, NATO va funcționa. Dar nimeni nu a văzut, de fapt, alianța în acțiune. Dacă Putin decide să ocupe Lituania sau să lovească Polonia — cine va răspunde?”, a spus liderul de la Kiev.

Zelenski a spus că este foarte recunoscător Marii Britanii și Franței pentru garanțiile de securitate promise Ucrainei — însă, conform planului, aceste garanții ar urma să intre în vigoare doar atunci când și dacă se va ajunge la un acord de încetare a focului.

Toată lumea este foarte pozitivă, dar — și există mereu acest „dar” — este nevoie de sprijinul președintelui Trump. Din nou — nicio garanție de securitate nu funcționează fără Statele Unite. Dar dacă vorbim despre situația de dinaintea încetării focului — cine poate ajuta ca aceasta să aibă loc?” a punctat Zelenski.

Totodată, oficialul s-a referit și la intenția lui Donald Trump de a face Groenlanda — teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei — parte a Statelor Unite ale Americii. El a menționat că europenii nu știu ce să facă și că „pare că toată lumea așteaptă pur și simplu ca America să-și piardă interesul pentru acest subiect”.

Președintele ucrainean i-a reproșat Europei faptul că, chiar și într-un moment de asemenea criză, s-a limitat la un gest pur simbolic, trimițând în Groenlanda un număr nesemnificativ de militari.

Când trimiteți 30 sau 40 de soldați în Groenlanda — pentru ce? Ce semnal transmite acest lucru? Ce semnal le transmite lui Putin, Chinei? Și, poate chiar mai important, ce semnal transmite Danemarcei, aliatul vostru apropiat? „Fie declarați că bazele europene vor proteja regiunea de Rusia și China și înființați aceste baze, fie riscați să nu fiți luați în serios, deoarece 40 de soldați nu vor proteja nimic”, a spus el.

De asemenea, Vladimir Zelenski a solicitat mai multe sancțiuni împotriva Federației Ruse, avertizând că dacă Europa nu va fi percepută ca o forță globală și acțiunile sale nu îi sperie pe cei răi, atunci va reacționa mereu, încercând „să țină pasul cu noile pericole și atacuri”

Cu toții vedem că forțele care încearcă să distrugă Europa… Acestea acționează liber, chiar și în interiorul Europei. Fiecare „Viktor” care trăiește din banii europeni, în timp ce încearcă să vândă interesele europene, merită o palmă peste cap. Iar dacă se simte confortabil la Moscova, asta nu înseamnă că ar trebui să lăsăm capitalele europene să devină mici Moscove”, a adăugat Vladimir Zelenski, referindu-se la premierul ungar Viktor Orban, considerat un apropiat al Kremlinului.

Liderul de la Kiev a avertizat apoi că Rusia „încearcă să-i înghețe pe ucraineni acum” la -20 de grade Celsius și a spus că, în ciuda sancțiunilor, continuă să primească sprijin din partea partenerilor din Europa, deoarece găsește modalități de a ocoli sancțiunile.

Europa nu spune aproape nimic. America nu spune nimic, iar Putin fabrică rachete”, a insistat el.

Zelenski a solicitat tot sprijinul posibil pentru Ucraina, adăugând: „Nu ar fi mai ieftin și mai ușor să se întrerupă furnizarea către Rusia a componentelor necesare pentru producția de rachete sau chiar să se distrugă fabricile care le produc?”.

NewsMaker/Tudor Mardei

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

„Suntem gata să ne asumăm costul?” Popșoi explică de ce Moldova nu-l expulzează pe Ozerov

Ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, a declarat că expulzarea ambasadorului desemnat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, în contextul încălcării spațiului aerian național de către drone rusești, nu este o soluție viabilă întrucât nu va preveni astfel de incidente pe viitor. În schimb, potrivit oficialului, Moscova ar putea riposta cu măsuri care să afecteze economia țării noastre și moldovenii din Rusia. Diplomatul consideră că cea mai bună soluție este consolidarea capacităților de apărare antiaeriană. Afirmațiile au fost făcute în cadrul ediției din 22 ianuarie a emisiunii „Cabinetul din umbră” de la Jurnal TV.

Din păcate, alte instrumente decât să ne cimentăm apărarea antiaeriană, dacă dorim cu adevărat să ne protejăm de aceste incursiuni, nu sunt. Da, putem chema ambasadorul. Putem, ipotetic, scăpa de ambasador. Asta nu o să schimbe intensitatea dronelor. Și aici ne uităm la experiența țărilor membre NATO, care, cu regret, au și ele parte de aceiași experiență prin care trecem și noi. Și reacțiile lor sunt similare, chiar pe alocuri mai modeste decât cele pe care le facem noi pe acel palier diplomatic. De aceea voi repeta a câta oară: cel mai bun răspuns este să avem grijă de securitatea și apărarea țării. Așa încât, în mod cât se poate de clar, să putem urmări tot ce survolează în spațiul aerian și ceea ce prezintă amenințare să poată fi mitigată până ajunge, Doamne ferește, să dăuneze cetățenilor noștri”, a declarat Mihai Popșoi.

Oficialul a sugerat că expulzarea lui Ozerov nu este o opțiune bună, fiindcă nu va avea impact asupra situației de securitate din Republica Moldova, dar ar putea determina Moscova să riposteze.

Ce s-ar schimba în fapt? Cum s-ar îmbunătăți situația în fapt? Ar impacta asta cumva căderea dronelor? Nu cred. Ne-ar oferi asta mai multă securitate? Nu cred. Ar avea asta impact economic sau impact pe capacitatea noastră de a oferi servicii consulare cetățenilor noștri din Federația Rusă? Probabil. Ar putea exista alte măsuri de răspuns asimetrice din partea Federației Ruse? Probabil. Suntem noi gata să ne asumăm costul acestei decizii doar de dragul de a primi o satisfacție morală sau psihologică? Deciziile în activitatea publică, în serviciul statului și al cetățenilor trebuie mereu să ia în calcul ce obținem, în afară de plăcerea deciziei, și care sunt consecințele”, a spus ministrul.

De la începutul invaziei ruse la scară largă împotriva Ucrainei, mai multe drone au survolat spațiul aerian al Republicii Moldova, iar unele dintre acestea s-au prăbușit pe teritoriul țării. Autoritățile de la Chișinău au condamnat în repetate rânduri aceste încălcări ilegale ale spațiului aerian național. Ambasadorul desemnat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a fost convocat de mai multe ori la Ministerul Afacerilor Externe după astfel de incidente, unde i s-au înmânat note de protest și chiar i s-au prezentat fragmente ale aparatelor de zbor. Diplomatul însă a pus la îndoială faptul că dronele care au ajuns pe teritoriul Republicii Moldova ar fi aparținut Rusiei, menționând că nu i-au fost prezentate dovezi care să confirme acest lucru.

Cel mai recent caz în care un aparat de zbor a încălcat spațiul aerian al Republicii Moldova a avut loc pe 22 ianuarie. O dronă de model „Gheran-2”, echipată cu partea de luptă „БСТ-52” și focos de model „493M”, care transporta aproximativ 50 de kilograme de explozibil, a căzut în grădina unei case nelocuite satul Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. Drona a fost distrusă printr-o explozie controlată.

PAS pregătește o lege pentru a împiedica fuga condamnaților în Transnistria. Grosu: să închidem „portița”

Parlamentul ar putea vota, în sesiunea de primăvară, modificări la legislație pentru a împiedica persoanele condamnate la închisoare să se sustragă de la pedeapsă fugind în regiunea transnistreană – teritoriu aflat în afara controlului autorităților constituționale. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, în cadrul emisiunii „În profunzime” de la ProTV.

Speakerul a precizat că a discutat cu reprezentanții organelor de drept – Poliția, Procuratura, Serviciul de Informații și Securitate și Consiliul Superior al Magistraturii – despre situațiile în care persoane condamnate dispar chiar înainte de pronunțarea sentinței și „apar în mod miraculos pe malul stâng” al Nistrului.

Potrivit lui Grosu, instituțiile susțin că problema apare din lipsa unor reguli clare care să asigure transmiterea imediată a deciziilor instanțelor către poliție, în special atunci când este vorba de condamnări cu executare.

„Am văzut pe alocuri o încercare de a pasa și că nu ar exista o reglementare foarte clară în cadrul legal. (…) Am zis ok, ca să nu mai existe situații din acestea,  noi vom modifica legislația, eu sunt deschis. O să ne așezăm împreună cu voi, cei din SIS, poliția, procuratura, și noi votăm în sesiunea asta, ca să nu mai existe posibilitate de refugiu, zonă neagră, zonă sură – spuneți-i cum vreți – în stânga Nistrului pentru cei condamnați. Să închidem portița asta legislativă, dacă ea există, fisura asta care nu le-ar oferi mandat celor responsabili să intervină”, a declarat Igor Grosu.

În ceea ce privește soluționarea problemei transnistrene, speakerul spune că aceasta „o să dureze”: „Aici trebuie să ne înarmăm cu răbdare”.

Amintim că, la sfârșitul anului 2025, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a cerut Guvernului să inițieze modificări legislative pentru a preveni eschivarea persoanelor condamnate de la executarea pedepsei. Șefa statului a explicat atunci că simpla interdicție de a părăsi Republica Moldova nu este suficientă, în condițiile în care există „o regiune care nu este controlată de autoritățile constituționale”.

Declarațiile au fost făcute pe 30 decembrie, în cadrul unei conferințe de presă, la câteva zile după ce, potrivit autorităților, fostul președinte al Adunării Populare a Găgăuziei, Dmitrii Constantinov, condamnat la 12 ani de închisoare, ar fi ajuns în regiunea transnistreană cu o zi înainte de pronunțarea sentinței.

Cazul Constantinov nu este singular. Datele organelor de drept arată că, în 2025, în stânga Nistrului s-au refugiat și foștii deputați afiliați lui Ilan Șor – Alexandr Nesterovschi și Irina Lozovan. Potrivit șefului Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, există informații că cei doi ar fi reușit ulterior să părăsească regiunea transnistreană și să fugă în Federația Rusă.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!
Больше нет статей для показа
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: