Politică

Igor Munteanu, gata să se adreseze la CtEDO, după ce a fost exclus din cursa prezidențială: „A fost o comandă politică”

Mihaela Conovali
| 25 septembrie, 2024
12:11

Igor Munteanu, nemulțumit de decizia Comisiei Electorale Centrale (CEC) de a nu-l înregistra în cursa prezidențială, a calificat hotărârea drept „o comandă politică”. El a adăugat că, în ajun, s-au confirmat zvonurile „că guvernarea PAS va urmări să se răzbune pe CUB pentru poziția” din ultima perioadă. Munteanu a anunțat că își va apăra drepturile „în toate instanțele” și va ajunge și la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CtEDO) pentru a „proba că actualul Cod Electoral creează mecanismul de abuz”. Pentru NM, reprezentanții PAS au declarat că acuzațiile lui Munteanu în adresa partidului de guvernare sunt „aberații, cu scop electoral”.

„Considerăm că aceste alegeri sunt deja compromise. (…) Calific decizia de ieri a Comisiei Electorale Centrale drept o execuție publică pentru un candidat incomod puterii. Decizia Comisiei Electorale Centrale este dezamăgitoare, dar nu surprinzătoare. Ea confirmă doar zvonurile care circulau în ajun despre faptul că puterea actuală, guvernarea PAS, va urmări să se răzbune pe Coaliția pentru Unitate și Bunăstare pentru pozițiile pe care le-am manifestat vreme de luni de zile atunci când am ținut sub monitorizare activă acțiunile, eșecurile, ratările actualei guvernări. (…) Avem motive serioase să credem că asta a fost o comandă politică”, a declarat Munteanu în timpul unei conferințe de presă.

Ulterior, Munteanu a spus că „la baza acestei neînțelegeri profunde stă o bază de date neactualizată” a Comisiei Electorală Centrale. „O bază de date față de care noi am avut în multiple rânduri pretenții: fie că sunt persoane decedate înscrise în continuare în această bază, fie că la schimbarea domiciliului acest lucru nu se reflectă în baza de date a Comisiei Electorale Centrale”, a adăugat el.

Munteanu a mai declarat că „să scoți un candidat proeuropean, democratic, cu toate actele în regulă, din cursa prezidențială înseamnă să încalci flagrant Constituția”.

„Nu vom ezita să mergem în toate instanțele pentru ca să ne apărăm drepturile și vom merge până la CEDO pentru ca să probăm că actualul Cod Electoral, cu toate amendamentele care au fost aduse în ultimul an, creează mecanismul de abuz. (…) Vom apela la toate instituțiile europene pentru că nu dorim să creadă cineva li se vor ierta greșelile atunci când se încalcă flagrant recomandările Comisiei de la Veneția. (…) Se continuă practicile din vremea lui Voronin și Plahotniuc, atunci când concurenții politici sunt linșați prin platforme loiale sau tocite puterii politice”, a conchis Munteanu.

Contactată de NewsMaker, purtătoarea de cuvânt a Partidului de guvernare Acțiune și Solidaritate (PAS), Adriana Vlas, a declarat că acuzațiile lui Igor Munteanu în adresa „puterii care a politizat CEC” sunt „niște aberații, cu scop electoral”.

***

Pe 24 septembrie, CEC a respins cererea lui Igor Munteanu de a fi înregistrat în calitate de candidat la alegerile prezidențiale. Înainte de aceasta, Munteanu a depus 612 liste de subscripție, care conțineau 17 537 de semnături, în susținerea sa. Urmare a verificărilor de către instituția electorală, 2 530 de semnături au fost declarate nevalabile. Valabile erau doar 14 827 de semnături. Menționăm, pentru înregistrarea unui candidat la alegerile prezidențiale persoana trebuie să întrunească cel puțin 15 000 de semnături în susținerea sa. Decizia autorității electorale poate fi contestată în termen de trei zile la Curtea de Apel Chișinău. Detalii AICI.

Igor Munteanu este fondatorul Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul”. În 2010 a fost numit în funcția de ambasador al Republicii Moldova în SUA, ulterior devenind ambasador prin cumul și în Canada, Mexic și Brazlia. Este rechemat din funcție, mai întâi, din Mexic în 2013, iar în 2015, și din cea de ambasador al SUA, Canadei și Brazilia. S-a întâmplat pe vremea premierului Chiril Gaburici. Între 2019-2021, a fost deputat, intrând în Parlamentul Republicii Moldova pe lista națională a ex-Blocului ACUM. După ce formațiunile care formau Blocul ACUM s-au divizat în fracțiuni, Igor Munteanu a devenit deputat al Platformei DA.

În 2022, Igor Munteanu a fondat și preluat conducerea Coaliției pentru Unitate și Bunăstare.

În aprilie 2024, CUB, Platforma DA, Partidul Schimbării și Liga Orașilor și Comunelor au format Blocul „Împreună”. Cu toate acestea, pe 9 august, la câteva zile după ce Blocul „Împreună” l-a desemnat pe ex-deputatul Octavian Țîcu în calitate de candidat la alegerile pentru funcția de președinte, Igor Munteanu a anunțat că CUB părăsește blocul și își retrage susținerea pentru pretendentul acestuia la prezidențiale.

Ulterior, Munteanu a anunțat că va candida la alegerile prezidențiale din acest an. Detalii AICI.

Alegerile pentru funcția de președinte al Republicii Moldova vor avea loc în data de 20 octombrie. Concomitent se va desfășura referendumul constituțional cu privire la aderarea la UE.

Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.

Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

alegeri, cec, cub, igor munteanu, PAS, prezidențiale, top

Știri similare

Viață

„Am plecat, adio”: regizorul și scenaristul Mircea Chistruga s-a stins din viață

Viață

Temperaturi de până la +33°C și fără ploi: prognoza meteo pentru săptămâna viitoare

Noutăți

Reacții după atacul SUA din Iran: UE cere revenirea la negocieri, Rusia – „încetarea agresiunii”

Doina Buruiană
| 22 iunie, 2025
15:00

Şefa diplomaţiei europene Kaja Kallas a cerut duminică „tuturor părţilor să facă un pas în spate” şi să revină la masa negocierilor, după atacurile forţelor americane asupra unor instalaţii nucleare iraniene, potrivit Agerpres. La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a declarat că „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”. Pe de altă parte, Rusia, țară aflată în război și un aliat al Iranului, a criticat atacurile. Ministerul rus de Externe a cerut „încetarea agresiunii și intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”.

„Cer tuturor părţilor să facă un pas în spate, să se întoarcă la masa negocierilor şi să evite orice escaladare”, a scris Kallas pe reţeaua X, adăugând că Iranul nu trebuie să dezvolte arme nucleare şi că miniştrii de externe ai UE vor discuta situaţia luni.

La rândul său, premierul britanic Keir Starmer a cerut duminică Iranului „să revină la masa negocierilor” în urma atacurilor americane asupra siturilor nucleare ale Teheranului. „Iranului nu trebuie să i se permită niciodată să dezvolte o armă nucleară, iar Statele Unite au luat măsuri pentru a reduce această ameninţare”, a declarat Starmer pe reţeaua X, subliniind că „stabilitatea în regiune este o prioritate”.

„Situaţia în Orientul Mijlociu rămâne volatilă, iar stabilitatea în regiune este o prioritate. Facem apel la Iran să revină la masa negocierilor şi să găsească o soluţie diplomatică pentru a pune capăt acestei crize”, a adăugat el.

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, Rafael Grossi, a anunțat o reuniune de urgență la sediul organizației ONU din Viena, după loviturile americane asupra a trei situri nucleare din Iran, relatează AFP. Întrunirea urmează să aibă loc luni, 23 iunie.

Alianța Nord-Atlantică spune că urmărește îndeaproape situația din Iran, după ce președintele american Donald Trump a anunțat că forțele SUA au atacat trei principale instalații nucleare ale țării, a declarat un oficial NATO.

Rusia cere „încetarea agresiunii”

Ministrul de externe de la Teheran, Seyed Abbas Araghchi a condamnat atacul SUA, afirmând că reprezintă o încălcare a dreptului internațional care va avea „consecințe eterne”.

Premierul israelian Benjamin Netanyahu a numit atacul din Iran un „punct de cotitură istoric” care ar putea conduce Orientul Mijlociu spre pace. Măsuri de securitate sporită sunt luate la New York și la Washington, dar și în Israel.

Ministerul de Externe al Rusiei, țară aflată în război după ce a atacat Ucraina, a criticat atacurile efectuate de SUA asupra unor obiective nucleare din Iran.

„Rusia condamnă categoric loviturile efectuate de SUA asupra mai multor obiective nucleare din Iran, acțiuni ce încalcă grav dreptul internațional și Carta ONU, indiferent de justificările aduse”, se arată în comunicatul MAE rus.

Rusia s-a adresat către conducerea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) și a Consiliului de Securitate al ONU să reacționeze la cele întâmplate.

„Este necesar ca acțiunile confruntaționale ale SUA și Israelului să fie respinse în mod colectiv. Facem apel la încetarea agresiunii și la intensificarea eforturilor pentru readucerea situației pe un făgaș politico-diplomatic”, a transmis MAE rus într-o declarație oficială.

Cu o reacție a venit și vicepreşedintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev.

„Trump, care a venit ca un președinte pacificator, a început un nou război pentru SUA”, a scris Medvedev pe canalul său de Telegram, citat de TASS.

Totodată, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat duminică, în cadrul unei conferinţe de presă la Istanbul, că va merge astăzi la Moscova, pentru o întrevedere cu preşedintele rus Vladimir Putin, relatează Reuters.

„Plecam în această după-amiază la Moscova şi mâine dimineaţă am o întâlnire cu preşedintele Putin. Rusia este un prieten al Iranului”, a declarat Araghchi jurnaliştilor, adăugând că discuţiile vor viza situaţia de securitate din regiune şi consecinţele atacurilor lansate de SUA.

China cere armistițiu

China a acuzat SUA că au încălcat dreptul internațional prin atacul aerian asupra Iranului și că au crescut tensiunile în Orientul Mijlociu, relatează The Guardian. Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul Afacerilor Externe din China a cerut un armistițiu.

„China solicită părților implicate în conflict, în special Israelului, să ajungă la o încetare a focului cât mai curând posibil, să asigure siguranța civililor și să înceapă dialogul și negocierile. China este pregătită să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a uni eforturile, pentru a susține justiția și pentru a lucra la restabilirea păcii și stabilității în Orientul Mijlociu”, a mai transmis MAE chinez.

***

Amintim că Statele Unite ale Americii au bombardat instalațiile nucleare iraniene, de la Fordo, Natanz şi Isfahan, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică, a anunțat Donald Trump într-o declarație de la Casa Albă, citat de presa română. Preşedintele american a descris acțiunea ca un „atac foarte reuşit”.

Iranul a declarat că își rezervă toate opțiunile pentru a se apăra după atacurile SUA, afirmând că acestea au fost „scandaloase și vor avea consecințe veșnice”.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) susține că nu a fost raportată nicio creștere a nivelurilor de radiații în urma loviturilor americane asupra celor trei amplasamente nucleare din Iran, relatează Reuters.