prospect.md

Imagini intime într-un dosar de concurs pentru funcția de director de școală? Dan Perciun reacționează

Imagini cu caracter intim au fost incluse într-un dosar de concurs pentru funcția de director al unei școli din raionul Soroca. Cazul a fost raportat de Ziarul de Gardă. Candidata vizată, actuala directoare interimară, ar fi decis să cedeze și să se retragă din concurs. Între timp, susținută de colegi și părinți, a depus o plângere în adresa SPIA. Imaginile, potrivit unui membru al comisiei de concurs, ar fi fost distribuite de fostul ei soț, fost polițist, anterior condamnat în mai multe dosare penale. Femeia a spus că nu are încredere în poliția locală, deoarece s-ar afla la cheremul conducerii raionului și l-ar sprijini pe fostul ei soț. De cealaltă parte, vicepreședintele raionului crede că „așa oameni trebuie ținuți departe de copii”. În reacție, ministrul Educației a declarat că factorii politici de decizie din raion abuzează de o situație familială extrem de complicată și a dat asigurări că Ministerul va monitoriza concursul, iar orice abatere va duce la anularea acestuia. 

Imagini cu caracter intim – în dosarul de concurs pentru funcția de director al unei școli

Ziarul de Gardă a scris pe 19 decembrie că imagini cu caracter intim, care au fost trimise de pe un cont anonim, au fost incluse într-un dosar de concurs pentru funcția de director al unei școli din raionul Soroca. Concursul a fost anunțat de Consiliul raional și s-au înscris trei participanți, printre care și actuala directoare cea care, potrivit părinților, „timp de 10 ani, a ridicat din ruini instituția, transformând-o într-o școală model”.

Pe 4 decembrie s-a desfășurat prima etapă a concursului – evaluarea dosarelor. Atunci a și aflat că, înainte de ședință, președintele raionului le-a arătat membrilor comisiei de concurs „niște poze și video-uri cu caracter pornografic, anexate la o scrisoare anonimă”.

În cadrul acelor „dezvăluiri”, cineva dintre membrii comisiei mi-a luat apărarea, declarând că imagini de acest tip au fost distribuite de fostul soț, fost polițist, anterior condamnat în mai multe dosare penale, inclusiv pe cazuri de violență în familie și inclusiv pe acest articol, de defăimare, la doi ani de pușcărie, dar eliberat de privațiune, pe motiv că ar fi fost depășit termenul de prescripție”, a spus candidata la funcția de directoare a gimnaziului din satul Vărăncău.

Potrivit sursei, la prima etapă, comisia de concurs a decis să nu țină cont de petiții anonime și a dat aviz pozitiv tuturor candidatelor.

La 13 decembrie, s-a desfășurat cea de-a doua etapă a concursului, la care una dintre protejatele conducerii raionului ar fi acumulat punctaj maxim, informație despre care s-a vehiculat din timp. Disperată fiind, am decis să cedez, mai ales că sunt supusă unei violențe psihologice fără precedent și sunt fără apărare, iar poliția nici nu încearcă să oprească aceste atacuri, dar se pare că îi sprijină pe făptași. Le-am spus colegilor că aș vrea să mă retrag, pentru a-mi recăpăta liniștea, aceștia, împreună cu părinții copiilor din localitate, au colectat semnături, confirmând că astfel condamnă atitudinea denigratoare și acțiunile de umilire ale celor ce sunt părtași ai acestor acțiuni și că susțin doar candidatura mea la funcția de director”, a povestit directoarea interimară a gimnaziului, precizând că, între timp, a depus o plângere în adresa SPIA a MAI.

Ea a mai spus că nu are încredere în poliția locală, deoarece aceasta s-ar afla la cheremul conducerii raionului (președintele raionului fiind fost comisar de poliție) și sprijinindu-l pe fostul său soț, și el fost polițist.

Vicepreședintele raionului Soroca Iurie Tănase, responsabil de domeniul Educației, a comunicat sursei citate că „așa oameni trebuie ținuți departe de copii”.

Da, la noi au apărut niște materiale, dar ele au fost și pe rețele, le-au văzut toți copiii din școala ceea. Sunt filmări scurse din familie în mare parte… Fostul soț, cu care am vorbit, spune că i-ar fi fost sustras telefonul și cei care l-au luat ar fi distribuit imaginile. Cu ceva timp în urmă, atunci când au apărut prima dată, am zis să lăsăm să-și ducă mandatul până la capăt. Dacă vreți, poziția noastră e următoarea: odată ce chestia asta a ajuns în spațiul public și au văzut toți copiii din școală, ei ce trebuie să înțeleagă, noi despre cine vorbim, despre educație. Eu dețin imaginile. Dacă dumneaei spune că sunt trucate, de ce până acum nu s-a adresat în judecată, să facă o expertiză. Până la urmă, concursul e în derulare, ea a fost admisă, să vedem rezultatul concursului. Dar dacă vreți părerea mea intimă – așa oameni trebuie ținuți departe de copii. Am ferma convingere că imaginile sunt autentice. Am discutat cu soțul ei. El spune că e gata să meargă în orice instanță și să demonstreze că el e filmat cu ea acolo”, a comunicat vicepreședintele raionului Soroca.

Reacția ministrului Educației 

Ministrul Educației și Cercetării Dan Perciun a declarat pe 20 decembrie că „intimidarea şi hărțuirea unui candidat la funcția de director este inacceptabilă”.

Situația care implică una dintre candidatele la concursul organizat de Consiliul Raional Soroca pentru funcția de director al unui gimnaziu este un act intolerabil. Factorii politici de decizie din raion abuzează de o situație familială extrem de complicată pentru a intimida această participantă, care beneficiază, de altfel, de sprijinul colectivului şi al comunității locale. Acest comportament scoate în evidență dorința unora de a subordona politic instituțiile de învățământ, depăşind orice limite etice şi profesionale. Situația subliniază necesitatea stringentă de a reduce influența politică asupra şcolilor, prin eliminarea controlului consiliilor raionale din procesul decizional al instituțiilor de învățământ”, a comunicat ministrul.

Perciun a adăugat că „Ministerul Educației şi Cercetării va monitoriza cu atenție desfășurarea acestui concurs, iar orice abatere de la regulament va determina anularea imediată a procesului de selecție”.

Este imperativ ca procesul de desemnare a directorilor de şcoală să fie unul transparent, echitabil şi lipsit de influențe externe, astfel încât să asigurăm un mediu educațional stabil şi de calitate pentru toți elevii”, a conchis oficialul.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

parlament.md

„Este un patriot” vs „Se putea cere traducerea”. Reacții după ce ministrul Apărării a refuzat să răspundă în rusă unei jurnaliste

Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, la conferința de presă de la Guvern din 12 august, când a refuzat o întrebare în rusă, a provocat un val de comentarii în mediul online. În timp ce unii și-au exprimat susținerea față de reacția oficialului, alții au menționat că ministrul ar fi putut solicita traducerea întrebării. NewsMaker vă prezintă o selecție a reacțiilor.

Ex-consilierul municipal Ruslan Verbițchi a catalogat gestul ministrului Apărării drept unul „de divizare”.

Se vede ca, pentru ăștia de la PAS a trecut campania electorală, iar până la viitoarea, moldovenii uită repede, mai ales, dacă va fi vreo stare de urgență, și alegeri nu vor mai fi. (…) Azi, iese ministrul Apărării și răspunde presei vorbitoare de rusă căreia pas voia să-i deschidă televiziune de zeci de milioane din bugetul statului, că nu înțelege în limba rusă, în mod ostentativ și provocator. Care e scopul acestei inițiative de intrigă și de divizare, pentru ce UE a dat saci cu bani pentru coeziune și reziliență?! Și e cu atât mai grav, cu cât este vorba despre ministrul Apărării, care pune gaz pe foc, într-o societate panicată, la un pas de război, ca și distanță, și pe zi ce trece, și ca și timp”, a declarat Ruslan Verbițchi.

La rândul său, expertul Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Daniel Vodă, a spus că gestul lui Anatolie Nosatîi ar putea fi perceput ca „o mustrare publică”.

Din capul locului vreau să spun că-l respect mult pe domnul Ministru Anatolie Nosatîi. Este un patriot. Totodată, un ministru, reprezentant al autorității, „educă” public o jurnalistă, reprezentantă a unei profesii libere, de la tribuna Guvernului. Chiar dacă intenția a fost promovarea limbii române, asimetria de putere schimbă inevitabil sensul scenei. Pentru o parte a publicului, aceasta nu va fi percepută ca o lecție despre limba oficială, ci ca o mustrare publică. Dacă ministrul chiar nu a înțeles întrebarea, soluția instituțională era simplă: solicita traducerea și răspundea în limba română. Limba oficială era respectată, întrebarea era auzită, iar demnitatea nimănui nu era pusă în discuție”, a menționat acesta.

Fosta președintă a Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Moldova, Aneta Zasavițchi, a spus că exprimarea în rusă este o metodă de a oferi cetățenilor vorbitori de această limbă o sursă alternativă de informare, în lupta pentru combaterea dezinformării.

Nu știu dacă ministrul cunoaște sau nu limba rusă și nici nu cred că aceasta este întrebarea importantă.
Poți să nu cunoști o limbă. Poți să nu te simți confortabil să răspunzi în ea. Poți cere traducerea întrebării și poți răspunde în limba română. Dar mai există un aspect pe care cred că îl ignorăm prea ușor. Tot noi ne plângem că o parte dintre cetățenii vorbitori de rusă se informează preponderent din presa de limbă rusă din afara Republicii Moldova și ajung astfel mai ușor în raza propagandei și a dezinformării. Atunci care este alternativa pe care le-o oferim? Dacă vrem să ieșim din acest cerc, trebuie să le oferim acces la informație corectă, credibilă și produsă aici, în Republica Moldova, inclusiv în limbile pe care le înțeleg. Nu pentru a diminua rolul limbii române, ci tocmai pentru ca informația instituțiilor noastre și realitățile țării noastre să ajungă la cât mai mulți dintre cetățenii noștri
”, a spus Aneta Zasavițchi.

Fondatorul PR-agency PARC Communications, Alexandru Bejenari, a subliniat că oficialul ar fi putut proceda într-un alt mod.

Cunoașterea limbii române îi oferă fiecărei persoane mai multe oportunități de a trăi, munci și evolua în propria țară. Statul trebuie să creeze condiții reale pentru învățarea acesteia și să extindă în mod constant aria în care limba română este utilizată. Statul are dreptul să impună cerințe lingvistice acolo unde acestea sunt cu adevărat necesare. Însă regulile trebuie să fie clare și echilibrate. Una este să stabilești astfel de reguli și cu totul alta să transformi o persoană într-un exemplu de „educare” publică. La briefing se putea răspunde pur și simplu în limba română sau se putea cere traducerea întrebării, dacă aceasta nu era înțeleasă. Astfel, statutul limbii de stat ar fi fost respectat, iar situația nu s-ar fi transformat într-un nou motiv de distanțare și neîncredere reciprocă”, a menționat Bejenari.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, a spus că reacția lui Anatolie Nosatîi a fost un „mesaj politic”.

Apărătorii de serviciu ai limbii ruse au reacționat imediat. Și mă întreb, domnilor: ce anume ați fi vrut să se întâmple? Cum ar trebui să reacționeze ministrul Apărării al unei țări al cărei spațiu aerian este încălcat aproape zilnic de drone rusești? Cum ar trebui să privească un oficial de stat limba unei țări agresoare care ucide zi de zi oameni în Ucraina vecină? (…) Vă așteptați ca Ministerul Apărării să deschidă cursuri de limba rusă? (…) Reacția ministrului Nosatîi a fost, de fapt, un mesaj politic foarte clar. Iar despre rusofobie se poate vorbi aici cam în aceeași măsură în care se poate vorbi despre frica de pești atunci când cineva refuză să înoate lângă un rechin”, a declarat Alexandru Tănase.

Iar ex-ministrul Apărării, Anatol Șalaru, a spus: „În războiul cu care se confruntă Republica Moldova, apărarea nu presupune doar protejarea frontierelor, ci și apărarea dreptului nostru de a ne păstra identitatea. Limba rusă nu a fost un dat al genezei noastre, ci un instrument de deznaționalizare impus prin forță. În preajma sărbătoririi a 35 de ani de independență, folosirea limbii ruse nu este o manifestare a coeziunii sociale, ci continuarea unui imperialism lingvistic de care nu reușim să scăpăm. Corectitudinea politică nu va vindeca rănile istoriei. Putem ierta, dar nu ne mai permitem să uităm. Republica Moldova are ca limbă de stat limba română. Felicitări ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, pentru atitudine!”.

Amintim că, pe 12 august, în timpul unei conferințe de presă, ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a întrerupt o jurnalistă NewsMaker care îi adresa o întrebare în rusă. Deși în CV-ul său menționează că vorbește această limbă și că a urmat timp de patru ani studii militare în Ucraina, oficialul a declarat: „Nu vă înțeleg”. După ce reporterul și-a reformulat întrebarea în română, ministrul i-a răspuns și a felicitat-o pentru că vorbește în limba de stat.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: