Îmbunătățirea calității predării limbii române și emiterea documentelor bilingve. Recomandările Consiliului Europei pentru autoritățile de la Chișinău

Consiliul Europei (CoE) a recomandat autorităților moldovenești să promoveze ideea unei identități civice comune, să implice mai activ minoritățile naționale în luarea deciziilor politice și să recunoască romofobia ca formă de rasism. Acest lucru se precizează în concluzia Consiliului Consultativ al Consiliului Europei privind Moldova, care monitorizează implementarea Convenției pentru apărarea drepturilor minorităților naționale. NM vă spune despre principalele recomandări ale Consiliului Europei.

Experții CoE și-au prezentat concluzia cu privire la Moldova pe 18 octombrie. În aceasta se precizează că, în ciuda războiului din Ucraina, relațiile interetnice din Moldova rămân în mare parte pașnice și armonioase. Cu toate acestea, Consiliul Europei recomandă autorităților moldovenești să ia măsuri imediate pentru îmbunătățirea protecției drepturilor minorităților naționale în unele domenii. Iată principalele recomandări ale CoE:

Reprezentarea minorităților naționale

Experții CoE notează că, în cea mai mare parte, pacea interetnică în Moldova se păstrează, în ciuda războiului din Ucraina. CoE consideră, însă regretabil faptul că, drept consecință indirectă a agresiunii Federației Ruse împotriva Ucrainei, incidentele și dezbaterile aprinse își găsesc ecou şi în Republica Moldova, în primul rând, la nivel politic, dar, din fericire, într-o măsură limitată.

În același timp, experții CoE presupun că autoritățile moldovenești sunt nemulțumite de unele minorități deoarece s-a observat un element de suspiciune al neloialității și resentimente față de unele comunități minoritare naționale, din cauza sprijinului electoral slab, care s-a manifestat prin dezavantaje în practicile de lungă durată de reprezentare a minorităților în structurile instituționale și în drepturile minorităților.

Consiliul Europei recomandă asigurarea unei mai mari reprezentări a minorităților naționale nu doar în sfera culturală, ci și în legislație și în domeniul de politici care îi afectează direct.

Identitate civică comună

Consiliul Europei recomandă, de asemenea, autorităților moldovenești să depună eforturi suplimentare pentru a promova ideea unei identități civice comune bazate pe interese comune. În acest sens, autoritățile ar trebui să coopereze îndeaproape cu reprezentanții minorităților naționale și ai autorităților locale. De asemenea, CoE solicită autorităților să continue să protejeze și să promoveze diversitatea etnică, lingvistică și religioasă ca parte integrantă și importantă a societății.

Studierea limbii române

Consiliul Europei consideră că în Moldova se înregistrează progrese în ceea ce privește acceptarea limbii române de către minoritățile naționale. Cu toate acestea, barierele lingvistice rămân, în special pentru generația mai în vârstă, ceea ce împiedică exercitarea drepturilor acestora și limitează accesul la serviciile publice.

Experții CoE recomandă autorităților moldovenești să elaboreze măsuri pe termen lung pentru a îmbunătăți accesul și calitatea predării limbii române și a disciplinelor în limba română pentru reprezentanții minorităților naționale începând cu grădinițele și până la universități. În același timp, Consiliul Europei solicită autorităților moldovenești să promoveze predarea în limbile minorităților naționale.

De asemenea, autoritățile sunt sfătuite să coopereze cu România pentru a satisface cererea minorităților naționale de a studia limba română.

Recunoașterea romofobiei

Romii din Moldova se confruntă în continuare cu obstacole serioase atunci când încearcă să obțină acces la serviciile de bază, în special în domeniul Educației, sau să se angajeze la muncă, ori când doresc să-și găsească o locuință, susțin experții CoE.

Și le recomandă autorităților moldovenești să le ofere copiilor din comunitățile de romi acces la educație, precum și să introducă funcția de „asistent școlar pentru romi” pentru a ajuta elevii romi să-și îmbunătățească performanța școlară. Consiliul Europei mai recomandă autorităților să creeze un grup de lucru care să analizeze problema recunoașterii romofobiei ca formă de rasism la nivel legislativ.

Finanţarea instituţiilor etnoculturale

Consiliul Europei le recomandă autorităților moldovenești să pună la dispoziția Agenției pentru Relații Interetnice personal și resursele financiare necesare pentru ca aceasta să își poată îndeplini sarcinile mai eficient. Autorităților moldovenești li se mai recomandă să aloce fonduri suficiente Institutului de Patrimoniu Cultural, precum şi să asigure libertatea academică angajaților acestuia. Experții CoE notează că organizațiile etnoculturale beneficiază de finanțare guvernamentală insuficientă, care nu le acoperă toate necesitățile.

În contextul ratificării ce urmează în Republica Moldova a Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, autorităților moldovenești li se recomandă să țină cont de specificul limbii ruse ca limbă de comunicare interetnică a minorităților naționale, de numărul tot mai mare de vorbitori nativi a limbii ucrainene, precum și necesitatea de a promova și proteja mai bine limbile minoritare.

Permiterea patronimicelor și a documentelor în două limbi

Consiliul Europei a recomandat încă o dată autorităților moldovenești să permită la cererea minorităților naționale folosirea în documente a patronimicului. Experții CoE au sugerat, de asemenea, luarea în considerare a posibilității eliberării documentelor bilingve (în română și rusă).

Consiliul Europei se așteaptă ca autoritățile moldovenești să țină cont de recomandările experților Consiliului Europei și să convoace o masă rotundă pentru a discuta principalele teze ae celui de-al cincilea aviz privind Moldova.
***
Cele mai mari minorități naționale din Moldova sunt ucrainenii (6,6%), găgăuzii (4,6%), rușii (4,1%), bulgarii (1,9%) și romii (0,3%).

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Getty Images

Restricții ca în pandemie, în China? Un virus, transmis de țânțari, se răspândește rapid

În provincia Guangdong din sudul Chinei, din luna iulie au fost înregistrate peste 7000 de cazuri de infectare cu virusul Chikungunya, iar autoritățile provinciei iau măsuri similare celor adoptate în timpul pandemiei de Coronavirus, notează BBC. Virusul Chikungunya, transmis de țânțari, a fost descoperit pentru prima dată în Tanzania în 1952.

Potrivit sursei citate, în focarul noii infecții, persoanele infectate din orașul Foshan, provincia Guangdong, sunt ținute în spital pe paturi acoperite cu plase de protecție împotriva țânțarilor timp de o săptămână — sau până când virusul nu mai este detectat în analizele lor. Potrivit autorităților chineze, deocamdată cei infectați prezintă simptome ușoare, iar 95% dintre pacienți sunt externați în decurs de o săptămână.

Pe lângă Foshan, cazuri de infectare au fost înregistrate și în cel puțin alte 12 orașe din provincia Guangdong. Săptămâna trecută au fost raportate aproape 3000 de cazuri.

Cetățenii sunt îndemnați ca, la apariția unor simptome, să se prezinte imediat la cel mai apropiat spital pentru a fi testați dacă sunt infectați.

Unele orașe învecinate au impus o carantină la domiciliu de 14 zile pentru persoanele care au călătorit în Foshan, însă între timp aceasta a fost ridicată.

Măsurile luate împotriva virusului

Unul dintre primele cazuri de infectare cu acest virus în China a fost descoperit pe 8 iulie în orașul Foshan.

În prezent, soldații din Guangdong împrăștie dezinfectante pentru a proteja populația împotriva țânțarilor, scrie Novayagazeta. Potrivit sursei citate, locuitorii sunt testați în masă pentru prezența virusului — în cazul identificării purtătorilor, aceștia sunt izolați.

În plus, asistenții sociali merg din casă în casă la localnici și le cer să elimine apa stătătoare. În caz contrar, sunt amendați cu 1400 de dolari. Pentru identificarea țânțarilor sunt folosiți și drone. Oamenii de știință au introdus chiar țânțari gigantici care nu înțeapă oamenii, dar vânează alți țânțari — purtători ai infecției. Totodată, în iazurile din oraș au fost eliberate mii de pești care se hrănesc cu țânțari.

Unele măsuri au stârnit critici pe reţelele de socializare deoarece seamănă cu regulile din timpul pandemiei de COVID-19, scrie G4media.ro. Spre exemplu, farmaciile din Foshan sunt obligate să înregistreze identitatea clienţilor care cumpără medicamente pentru simptome precum febră sau dureri articulare, o regulă similară cu sistemele de urmărire a contactelor utilizate în trecut pentru a monitoriza potenţialele lanţuri de infecţie.

În provincia vecină Fujian, două oraşe au dat instrucţiuni călătorilor care revin din Guangdong să se supună unei perioade de 14 zile de automonitorizare.

Cum se răspândește virusul și ce simptome are

Virusul Chikungunya este transmis de țânțari și nu se răspândește de la om la om. Pentru a te infecta, trebuie să fii înțepat de un țânțar care a înțepat anterior o persoană infectată.

În majoritatea cazurilor, simptomele bolii Chikungunya apar în decurs de trei până la șapte zile după înțepătura țânțarului purtător al virusului cu același nume. Pe lângă febră și dureri puternice de articulație, boala poate fi însoțită de erupții cutanate, dureri de cap, dureri musculare și umflarea articulațiilor. De cele mai multe ori, pacienții încep să se vindece în decurs de o săptămână, însă în cazurile grave durerile articulare pot persista luni sau chiar ani de zile.

În formele grave, Chikungunya afectează cel mai des nou-născuții, persoanele în vârstă și pe cei cu alte afecțiuni, cum ar fi boli de inimă sau diabet. Nu există un tratament specific, însă decesele cauzate de această boală sunt extrem de rare.

Virusul a fost descoperit pentru prima dată în Tanzania în 1952, după care s-a răspândit în alte regiuni ale Africii și în Asia de Sud-Est. Până în prezent a fost înregistrat în 110 țări.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: