Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Împrumut de €400 mln pentru „achiziții strategice de gaze și energie electrică“: acordul semnat în ciuda criticilor

Compania Energocom va accesa un împrumut de până la 400 de milioane de euro pentru a asigura securitatea livrărilor de gaze naturale și energie electrică în sezonul rece. În acest sens, la 8 iulie a fost semnat un acord de garanție de stat pentru acest împrumut, între Ministerul Finanțelor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei.

„Compania Energocom a demonstrat că este un partener de încredere și responsabil în ceea ce privește asigurarea livrărilor de gaze către populație. Prin intermediul acestui instrument financiar, vom consolida capacitatea statului de a reacționa prompt și eficient în fața eventualelor crize, garantând continuitatea furnizării energiei pentru cetățeni. Asigurarea unei aprovizionări continue cu resurse energetice reprezintă o prioritate strategică pentru Republica Moldova. Este un factor esențial pentru protejarea populației, în special a celor mai vulnerabili, precum și pentru menținerea stabilității economice și sociale”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în timpul ceremonii de semnare a Acordului. 

Ministerul Energiei a precizat că împrumutul, în valoare totală de până la 400 milioane de euro, va fi împărțit în două componente. Prima componentă constă în trei tranșe care însumează 300 milioane de euro, ce vor fi acordate etapizat. A doua componentă este o facilitate de credit revolving, adică o linie de credit flexibilă, în valoare de până la 100 milioane de euro, disponibilă pe o perioadă de 5 ani, care poate fi folosită și rambursată repetat, în funcție de necesități.

„Aceste fonduri vor permite companiei Energocom să efectueze achiziții strategice de gaze naturale și energie electrică pentru a îndeplini obligațiile de serviciu public față de consumatorii finali din țară, în special în perspectiva sezonului de încălzire 2025–2026. Menționăm că aceste fonduri au fost accesate în contextul în care, în luna august, expiră proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”, semnat în 2022 care de asemenea prevedea inclusiv o linie de creditare accesată de la BERD”, au declarat reprezentanții Ministerului Energiei.

Instituția a menționat că „facilitatea financiară acordată de BERD” nu generează „o povară financiară asupra bugetului de stat, decât în situații excepționale, fiind concepută ca un instrument de protecție și stabilitate într-un context geopolitic marcat de incertitudine”.

***

Amintim că, în iunie curent, Guvernul a acordat garanții de stat companiei Energocom pentru împrumutul de până la 400 milioane de euro destinat aprovizionării cu energie.

Decizia a stârnit critici din partea unor politicieni, printre care ex-premierul și actualul președinte al PDCM, Ion Chicu, precum și fostul președinte și actual lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Decizia autorităților de la Chișinău de a lua împrumutul a provocat și nemulțumirea rușilor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezentat măsura drept o „tentativă a Chișinăului de a întrerupe colaborarea cu Moldovagaz”, companie controlată de Gazprom. Mai mult, Zaharova a declarat că acest demers nu va face decât să împingă Moldova „în sclavie energetică”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat că „Energocom devine de la 1 august furnizor de gaz, preluând obligația de serviciu public de la Moldovagaz”. „Garanția de stat permite companiei să acceseze 400 milioane euro de la BERD — bani ieftini, siguri și dedicați achiziției de gaz și energie pentru sezonul rece. Fără această garanție, Energocom nu ar fi putut lua creditul. (…) Este un credit luat de la o instituție financiară internațională cu reguli stricte. Riscul bugetar? Controlat și limitat. Statul ar plăti doar dacă Energocom nu-și respectă obligațiile — probabilitate considerată nesemnificativă de BERD și experți”, a menționat Vodă.

Și ministrul Energiei Dorin Junghietu a comentat critice lansate în spațiul public referitor la acest împrumut. Oficialul a spus că „împrumutul respectiv nu este pentru stat, dar este pentru întreprinderea Energocom care va cumpăra gaze din acest împrumut”. „În ultimele zile au fost foarte multe critici despre acest împrumut, dar comisionul nu va fi de 70 mln de euro așa cum cineva spune. O să fie de 12 milioane de euro. Aceste comisioane vor fi achitate în cazul în care suma este utilizată complet”, a declarat ministrul. Fiind întrebat de jurnaliști, de ce a fost nevoie de garanții de stat pentru împrumut, Junghietu a precizat că este o necesitate impusă „prin mecanismul băncii“.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

hotnews.ro

„Frontierele nu trebuie modificate prin forță”. Declarația a 14 lideri, majoritatea europeni, despre planul de pace al SUA

Planul de pace propus de SUA reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare, au comunicat într-o declarație comună mai mulți oficiali, majoritatea dintre aceștia fiind europeni, după o reuniune sâmbătă în marja summitului G20 de la Johannesburg. Aceștia au mai spus că „frontierele nu trebuie modificate prin forță” și s-au arătat îngrijorați „de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei”.

Declarația, publicată pe site-ul Consiliului European, a fost adoptată de președintele Consiliului European António Costa, președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, prim-ministrul Canadei Mark Carney, președintele Finlandei Alexander Stubb, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul Germaniei Friedrich Merz, premierul Irlandei Micheal Martin, premierul Italiei Giorgia Meloni, premierul Japoniei Sanae Takaichi, premierul Olandei Dick Schoof, premierul Norvegiei Jonas Gahr Støre, premierul Spaniei Pedro Sánchez și premierul Marii Britanii Keir Starmer. Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, s-a alăturat declarației.

Politicienii au salutat „eforturile continue ale SUA de a aduce pacea în Ucraina”. Aceștia au mai spus că proiectul inițial al planului, format 28 de puncte, include elemente importante care vor fi esențiale pentru o pace justă și durabilă.

„Prin urmare, considerăm că proiectul reprezintă o bază care va necesita eforturi suplimentare. Suntem pregătiți să ne angajăm pentru a asigura durabilitatea unei păci viitoare. Suntem clari în ceea ce privește principiul că frontierele nu trebuie modificate prin forță. De asemenea, suntem îngrijorați de limitările propuse privind forțele armate ale Ucrainei, care ar face Ucraina vulnerabilă la atacuri viitoare”, se arată în declarația adoptată.

În același timp, politicienii au declarat că „implementarea elementelor referitoare la Uniunea Europeană și la NATO ar necesita acordul membrilor UE, respectiv NATO”.

„Profităm de această ocazie pentru a sublinia cât de puternic este sprijinul nostru continuu acordat Ucrainei. Vom continua să colaborăm îndeaproape cu Ucraina și SUA în zilele următoare”, se mai arată în declarație.

***

Amintim că administrația președintelui SUA, Donald Trump, a propus un plan de pace format din 28 de puncte. Documentul prevede ca Crimeea, Lugansk și Donețk să fie recunoscute de facto ca teritorii rusești, iar regiunile Herson și Zaporojie să fie înghețate de-a lungul liniei de contact. Ucraina ar urma să își retragă trupele din zona pe care o controlează în prezent în regiunea Donețk, aceasta devenind zonă tampon neutră și demilitarizată, recunoscută internațional ca aparținând Rusiei. Planul introduce, pentru prima dată, garanții de securitate pentru Ucraina, însă fără detalii: doar că, în cazul unei noi invazii ruse, ar exista un răspuns militar coordonat, iar sancțiunile împotriva Moscovei ar fi restabilite. Totodată, conform planului, Ucraina ar trebui să includă în Constituție că nu va adera niciodată la NATO, iar Alianța să adopte o prevedere similară. La fel, potrivit planului, Kievul poate adera la UE. În același timp, trebuie să organizeze alegeri în termen de 100 de zile.

Potrivit presei internaționale, SUA ar fi cerut ca Ucraina să accepte planul până joi, sugerând că, în caz contrar, ar putea înceta sprijinul militar.

Președintele ucrainean, Vladimir Zelenski, a declarat că a oferit deja un răspuns în timpul inaugurării sale în calitate de președinte, când s-a angajat „prin toate acțiunile sale să apere suveranitatea și independența Ucrainei”. „Pentru mine nu a fost o formalitate, ci un jurământ pe care îl respect zilnic și pe care nu îl voi trăda niciodată. Interesul național ucrainean trebuie să fie respectat”, a comunicat el. Liderul de la Kiev a menționat, în adresarea sa către popor, că dorește modificarea documentului, astfel încât acesta să includă clar „onoarea și demnitatea ucrainenilor”. Totodată, Zelenski a avertizat că urmează o săptămână dificilă, iar asupra Ucrainei ar putea fi exercitate presiuni.

Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Federația Rusă a primit „planul de pace”. Potrivit lui Putin, acest plan „ar putea sta la baza unei reglementări finale de pace”, însă a precizat că textul documentului nu a fost discutat cu Moscova.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: