Ministerul Energiei al Republicii Moldova

Împrumut de €400 mln pentru „achiziții strategice de gaze și energie electrică“: acordul semnat în ciuda criticilor

Compania Energocom va accesa un împrumut de până la 400 de milioane de euro pentru a asigura securitatea livrărilor de gaze naturale și energie electrică în sezonul rece. În acest sens, la 8 iulie a fost semnat un acord de garanție de stat pentru acest împrumut, între Ministerul Finanțelor și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). Informația a fost comunicată de Ministerul Energiei.

„Compania Energocom a demonstrat că este un partener de încredere și responsabil în ceea ce privește asigurarea livrărilor de gaze către populație. Prin intermediul acestui instrument financiar, vom consolida capacitatea statului de a reacționa prompt și eficient în fața eventualelor crize, garantând continuitatea furnizării energiei pentru cetățeni. Asigurarea unei aprovizionări continue cu resurse energetice reprezintă o prioritate strategică pentru Republica Moldova. Este un factor esențial pentru protejarea populației, în special a celor mai vulnerabili, precum și pentru menținerea stabilității economice și sociale”, a declarat ministrul Energiei, Dorin Junghietu, în timpul ceremonii de semnare a Acordului. 

Ministerul Energiei a precizat că împrumutul, în valoare totală de până la 400 milioane de euro, va fi împărțit în două componente. Prima componentă constă în trei tranșe care însumează 300 milioane de euro, ce vor fi acordate etapizat. A doua componentă este o facilitate de credit revolving, adică o linie de credit flexibilă, în valoare de până la 100 milioane de euro, disponibilă pe o perioadă de 5 ani, care poate fi folosită și rambursată repetat, în funcție de necesități.

„Aceste fonduri vor permite companiei Energocom să efectueze achiziții strategice de gaze naturale și energie electrică pentru a îndeplini obligațiile de serviciu public față de consumatorii finali din țară, în special în perspectiva sezonului de încălzire 2025–2026. Menționăm că aceste fonduri au fost accesate în contextul în care, în luna august, expiră proiectul „Securitatea furnizării gazelor naturale”, semnat în 2022 care de asemenea prevedea inclusiv o linie de creditare accesată de la BERD”, au declarat reprezentanții Ministerului Energiei.

Instituția a menționat că „facilitatea financiară acordată de BERD” nu generează „o povară financiară asupra bugetului de stat, decât în situații excepționale, fiind concepută ca un instrument de protecție și stabilitate într-un context geopolitic marcat de incertitudine”.

***

Amintim că, în iunie curent, Guvernul a acordat garanții de stat companiei Energocom pentru împrumutul de până la 400 milioane de euro destinat aprovizionării cu energie.

Decizia a stârnit critici din partea unor politicieni, printre care ex-premierul și actualul președinte al PDCM, Ion Chicu, precum și fostul președinte și actual lider al Partidului Socialiștilor, Igor Dodon. Decizia autorităților de la Chișinău de a lua împrumutul a provocat și nemulțumirea rușilor. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a prezentat măsura drept o „tentativă a Chișinăului de a întrerupe colaborarea cu Moldovagaz”, companie controlată de Gazprom. Mai mult, Zaharova a declarat că acest demers nu va face decât să împingă Moldova „în sclavie energetică”.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Daniel Vodă, a explicat că „Energocom devine de la 1 august furnizor de gaz, preluând obligația de serviciu public de la Moldovagaz”. „Garanția de stat permite companiei să acceseze 400 milioane euro de la BERD — bani ieftini, siguri și dedicați achiziției de gaz și energie pentru sezonul rece. Fără această garanție, Energocom nu ar fi putut lua creditul. (…) Este un credit luat de la o instituție financiară internațională cu reguli stricte. Riscul bugetar? Controlat și limitat. Statul ar plăti doar dacă Energocom nu-și respectă obligațiile — probabilitate considerată nesemnificativă de BERD și experți”, a menționat Vodă.

Și ministrul Energiei Dorin Junghietu a comentat critice lansate în spațiul public referitor la acest împrumut. Oficialul a spus că „împrumutul respectiv nu este pentru stat, dar este pentru întreprinderea Energocom care va cumpăra gaze din acest împrumut”. „În ultimele zile au fost foarte multe critici despre acest împrumut, dar comisionul nu va fi de 70 mln de euro așa cum cineva spune. O să fie de 12 milioane de euro. Aceste comisioane vor fi achitate în cazul în care suma este utilizată complet”, a declarat ministrul. Fiind întrebat de jurnaliști, de ce a fost nevoie de garanții de stat pentru împrumut, Junghietu a precizat că este o necesitate impusă „prin mecanismul băncii“.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: