Din anul 2021, dobânzile de la depozitele bancare și valorile mobiliare corporative ar putea fi impozitate cu 3%. Acest lucru este prevăzut în noua politică bugetar-fiscală, care a fost adoptată în prima lectură. Noutatea ar putea afecta aproape 40 de miliarde de lei din depozitele bancare. Bancherii, asociațiile de business și sindicatele consideră că reacția cetățenilor la propunerea Ministerului Finanțelor ar putea fi periculoasă – ei pur și simplu vor începe să-și retragă banii de pe conturi. Experții afirmă că noul impozit provoacă mereu ostilitate, dar, cu timpul, oamenii se obișnuiesc. Iar cei de la minister sunt siguri de corectitudinea impozitului și de utilitatea acestuia pentru buget.
De dragul echității
Din anul 2021, veniturile pe care populație le obține din dobânzile la depozitele bancare, depunerile pe onturile personale în asociațiile de economii și împrumut, precum și veniturile din valorile mobiliare corporative, vor fi impozitate cu 3%.
Introducerea noului impozit a fost propusă de Ministerul Finanțelor, în cadrul politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Un proiect de lege în acest sens a fost deja publicat pentru consultări publice.
Conform intenției ministerului, impozitarea dobânzii se va face indiferent de suma depozitului sau de tipul venitului.
Ministerul Finanțelor a precizat că noua taxă va fi reținută de bănci, ву asociațiile de economii și împrumut sau de emitenții de valori mobiliare corporative. Cei de la minister susțin că aplicarea mecanismului de reținere finală a impozitului pe venit va simplifica administrarea taxei noi.
În răspunsul oferit la întrebările NM despre noul impozit, Tatiana Ivanicichina, secretar de stat al Ministerului Finanțelor, a precizat că depozitele bancare sau valorile mobiliare corporative constituie o sursă de venit pentru cetățeni și este corect ca acest venit să fie impozitat, mai ales că nu e vorba de 12%, ci doar de 3%.
Cei de la Ministerul Finanțelor așa și nu au răspuns, care sunt riscurile pentru bănci și pentru depozitele propriu-zise, de exemplu, dacă noua măsură va provoca devalorizarea depozitelor.
Conform datelor Băncii Naționale, la sfârșitul lunii octombrie, soldul depozitelor persoanelor fizice, în baza căruia se calculează dobânzile (atât la cerere, cât și cele plasate pentru o perioadă determinată), constituie 24,3 miliarde de lei în monedă națională și 14,4 miliarde de lei în valută străină.
Potrivit calculatorului de depozite al diferitelor bănci din Moldova, un depozit de 10 mii de lei aduce, în medie, un venit de 450-500 de lei anual. Aceasta înseamnă că suma impozitul venitului respectiv va constitui aproximativ 15 lei anual.
Ministerul Finanțelor estimează că datorită noii taxe, bugetul pentru anul 2021 va fi completat cu 24 de milioane de lei.
O amenințare pentru bănci sau pentru pensionari?
Sursa NM de la una dintre băncile moldovenești, care a solicitat să-i păstrăm anonimatul, a declarat că sectorul bancar a fost împotriva noului impozit și că din anul 1998, de când impozitul pentru dobânda de la depozite a fost introdus în Codul fiscal, băncile încearcă să obțină excluderea sau cel puțin amânarea acestuia pentru o perioadă mult mai îndepărtată.
„Din cauza acestei taxe, va fi multă gălăgie, dar efect – aproape zero. Băncile vor cheltui mai mult pentru întreținerea IT pentru administrarea impozitului. Dar cei de la Ministerul Finanțelor sunt axați strict pe faptul că trebuie de plătit impozite din orice venit, chiar și din cel mai mic”, a precizat sursa NM.
Pe de altă parte, în mai multe țări din Europa dobânda de la depozite se impozitează de mult. „Acolo au trecut deja peste aceasta și nici nu acordă atenție, pentru că suma impozitului este mică”, a subliniat sursa citată.
În același timp, potrivit interlocutorului NM, nu-i exclus că deponenții ar putea reacționa dur la această inovație și și-ar putea retrage cel puțin o parte din depozitele lor.
Menționăm că în România, de exemplu, impozitele dobânzii de la depozitele bancare acționează încă din anul 2007. În prezent, mărimea acestuia este de 10%, iar până în anul 2018, rata impozitului a constituit 16%.
Asociațiile de business au criticat propunerea Ministerului Finanțelor.
Camera de Comerț Americană din Moldova (AmCham) a menționat că neclaritățile ce țin de noua măsură fiscală nu permit să fie evaluate cheltuielile băncilor. De asemenea, nu-i clar, dacă acest lucru va afecta depozitele noi care vor fi deschise începând cu luna ianuarie 2021 sau toate depozitele.
Cei din AmCham au propus să fie perfecționat mecanismul de reținere a acestei taxe: perioada de adaptare a băncilor să fie prelungită până la șase luni; să fie elaborat un mecanism de plată a impozitului la recalcularea dobânzii sau retragerea anticipată a unui depozit; să fie calculată perioada de raportare.
Asociația Businessului European (EBA) a fost mult mai critică. EBA consideră că noul impozit ar putea afecta economia națională. Diana Iliccieva, contabil-șef la Victoriabank (membru al EBA), a presupus că introducerea impozitării dobânzii de la depozite, mai ales având în vedere mărimea acestora, „ar putea speria populația să mai plaseze depozite și ar putea provoca chiar retragerea mijloacelor din bănci. Acest lucru va crește indirect volumul de numerar din economie”.
La rândul său, Mariana Rufa, președinta asociației, a subliniat faptul că „se menține riscul că cetățenii vor începe să retragă banii de pe conturile de depozite, de aceea politica fiscală în raport cu depozitele ar trebui să fie echilibrată și previzibilă la maximum”.
Iar sindicatele au propus să fie aplicată plafonarea sumei depozitului ale cărei dobânzi vor fi impozitate. Conform estimărilor lor, această sumă ar putea fi de 24 mii de lei – mărimea scutirii fiscale. Sindicatele consideră că impozitarea veniturilor dintr-o sumă mai mică ar putea afecta veniturile persoanelor în etate, care și așa sunt modeste. Acestea își deschid adesea depozite mici în bănci, făcând economii pe parcursul întregii vieți, pentru ca după pensionare, să primească măcar un anumit venit suplimentar”, au menționat cei de la Confederația Națională a Sindicatelor.
„Supărarea va trece”
Expertul financiar Roman Chircă consideră că dimpotrivă, impozitul este într-atât de mic, încât deponenții nici nu-l vor simți, luând în considerare numeroasele comisioane bancare pentru deschiderea unui cont, administrarea acestuia și închiderea anticipată.
„E clar că această taxă, ca și orice alt impozit, va provoca supărarea și indignarea populației”, menționează expertul.
El a adăugat că e prea puțin probabil că eventualele consecințe ale acestei nemulțumiri vor fi negative chiar și pentru bănci. „În depozitele din băncile moldovenești se păstrează 72 miliarde de lei, iar volumul creditelor acordate constituie 43 miliarde de lei, deci, restul este destul de bun și nu sunt niciun fel de riscuri pentru bănci”, a precizat Chircă.
Potrivit afirmațiilor sale, depozitul este una dintre formele de investiție pasivă, iar banca este practic unica instituție din Moldova în care cetățenii mai au încredere. „Însă prima reacție în cazul acestei taxe și suma mare a depozitului ar putea încuraja cetățenii să înceapă să investească bani în propria afacere ori să aleagă o altă modalitate de a investi, în ceva diferit de depozit”, a subliniat expertul.
El a mai presupus că pe viitor, peste 3-5 ani, această taxă va crește cu siguranță, dar până atunci, oamenii se vor obișnui cu ea.
