flickr.com/Nicolas Nova

În Moldova s-au scumpit abonamentele de telefonie mobilă? Cine trece la pachete noi și ce legătură are cu roamingul în UE?

Doi dintre cei mai mari operatori de telefonie mobilă din Republica Moldova — Orange Moldova și Moldcell — au transferat o parte dintre utilizatorii lor la noi abonamente, al căror cost este mai mare decât cel anterior. NewsMaker explică motivele majorării taxei de abonament, unde poate fi găsită informația despre noul pachet și serviciile incluse în acesta, precum și ce legătură are acest lucru cu roamingul în Uniunea Europeană.

Ce s-a întâmplat

Operatorii de telefonie din Moldova, Orange Moldova și Moldcell, au lansat noi abonamente, după ce Moldova s-a alăturat zonei de roaming „Roam like at home” (regimul de roaming în alte țări — în principal în UE — la tarife „ca acasă”).

Noile abonamente includ servicii de roaming în UE, inclusiv trafic de internet. Utilizatorii unor vechi planuri tarifare au fost transferați pe noile abonamente, iar pentru mulți dintre ei costul abonamentului a crescut.

De exemplu, abonații Moldcell cu planul tarifar 150 ECO de 150 de lei au fost trecuți la Lumo 170 de 170 de lei, iar abonații NEXT New 125 au fost transferați la abonamentul Lumo 150 de 150 de lei. În unele cazuri, abonamentul a scăzut: de exemplu, abonamentul Next New 110 de 110 lei a fost trecut la Lumo de 100 de lei. (Pentru a afla în detaliu cine a fost transferat și pe ce tarif se poate consulta linkul).

O situație similară este și la Orange Moldova: astfel, abonamentul pentru clienți business Max de 200 de lei a fost transferat la abonamentul One de 220 de lei, iar abonamentul pentru persoane fizice Max de 145 de lei a fost înlocuit cu One de 170 de lei (lista completă a abonamentelor și a transferurilor către noile pachete poate fi consultată aici și aici).

Trebuie menționat că noile abonamente includ mai multe servicii. De exemplu, în cazul Orange Moldova, abonamentul Max de 200 de lei includea 1000 de minute în Moldova, 60 GB de internet în Moldova și 6,62 GB în țările UE, iar noul pachet One 220 include 60 GB de internet în Moldova și 17,2 GB de internet în UE, precum și apeluri nelimitate în Moldova și în roaming. În plus, unele planuri tarifare la ambii operatori au rămas neschimbate.

Anterior, Moldtelecom a declarat că nu va transfera abonații la noile pachete, dar roamingul în UE va fi disponibil doar pentru planurile tarifare mai scumpe de 120 de lei.

Cum au explicat acest lucru operatorii

La Moldcell, NewsMaker a fost informat că modificările au început pe 1 ianuarie și vizează „un număr limitat de abonați care folosesc planuri tarifare mai vechi, care nu mai sunt disponibile spre vânzare”. „În unele cazuri, costul noilor abonamente comerciale Moldcell este comparabil sau chiar mai avantajos, incluzând în același timp mai multe servicii. În funcție de preferințele individuale, fiecare client poate alege abonamentul care se potrivește cel mai bine stilului său de utilizare a serviciilor de comunicații”, a declarat compania.

De asemenea, compania a menționat că noile planuri tarifare țin cont de tendințele de consum, în special de creșterea cererii pentru internet mobil și servicii vocale. „Clienții vizați de aceste modificări sunt informați din timp prin SMS și au cel puțin 30 de zile pentru a se familiariza cu opțiunile disponibile și a alege planul tarifar cel mai potrivit […] Pentru clienții fideli, Moldcell aplică o abordare flexibilă și individuală, analizând posibilitatea acordării de beneficii suplimentare, reduceri sau servicii bonus în fiecare caz concret”, a declarat compania.

La Moldcell s-a subliniat că „nu este vorba despre majorarea costului abonamentelor Moldcell din cauza includerii roamingului în UE”. „Costul abonamentului este determinat de setul de servicii incluse, iar utilizarea roamingului în Uniunea Europeană, în sine, nu duce la creșterea prețului. Clienții aleg singuri planul tarifar care corespunde nevoilor lor, inclusiv ținând cont de frecvența călătoriilor în străinătate”, au precizat reprezentanții companiei.

Reprezentanții Orange Moldova au declarat că au lansat o nouă ofertă comercială cu o gamă actualizată de planuri tarifare, motiv pentru care înlocuiesc o parte din planurile tarifare existente. „O parte dintre vechile planuri tarifare folosite de clienți sunt treptat înlocuite cu planuri tarifare din noua ofertă. Noile planuri tarifare reflectă mai precis modificările costurilor, volumele și structura consumului, precum și valoarea serviciilor incluse, oferind avantaje suplimentare, cum ar fi un volum mai mare de minute naționale și trafic de internet, care pot fi utilizate atât pe teritoriul țării, cât și în roaming în UE. În plus, reducerea numărului de planuri tarifare este necesară pentru simplificarea gestionării portofoliului de servicii pentru abonați, ceea ce permite oferirea de servicii de calitate mai înaltă clienților”, au precizat reprezentanții Orange Moldova.

Aceștia au adăugat că noile planuri tarifare și cele vechi, care nu au fost afectate de modificări, oferă acces la roaming în UE conform principiului „roaming ca acasă”. „Acest principiu înseamnă că clientul plătește pentru serviciile utilizate în roaming în UE la fel ca și cum le-ar folosi în Moldova, inclusiv folosirea resurselor planului de abonament, cu condiția ca volumul consumului să nu depășească limitele de utilizare rezonabilă. Clientul nu trebuie să plătească nimic suplimentar pentru a beneficia de această facilitate”, a menționat compania.

Cum arată piața noastră de telefonie mobilă

Conform datelor Agenției Naționale pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informației, în trimestrul al treilea al anului trecut, în Moldova erau 1,9 milioane de abonați care folosesc abonamente și 1,7 milioane de utilizatori de servicii preplătite. Din cei 1,9 milioane de utilizatori de abonamente, 1,1 milioane sunt abonați la Orange Moldova, 525 mii la Moldcell și 295,1 mii la Moldtelecom.

Ambii operatori de telefonie care au introdus noile planuri tarifare au refuzat să comunice pentru NM ce procent din abonați utilizează serviciile de roaming în UE, invocând confidențialitatea acestor date.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Un proiect cultural al Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros”, s-a transformat într-un bloc de locuit. Investigație RISE

Asociației „Lăutarii”, care este condusă de dirijorul și deputatul PAS Nicolae Botgros, i-a fost oferit un teren pentru construcția unui „centru internațional folcloric”. Ulterior, i s-a mai permis să ridice și „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”. Însă ceea ce pe hârtie s-a numit „centru socio-cultural” s-a dovedit a fi un bloc locativ, iar beneficiarii construcției nu au nicio legătură nici cu „Lăutarii” lui Nicolae Botgros, nici cu domeniul artelor, arată o investigație publicată de RISE Moldova.

La scurt timp după parlamentarele din septembrie 2025, în urma cărora Nicolae Botgros a ajuns deputat pe lista partidului de guvernare, Cristian Rizea l-a acuzat că „Primăria i-a dat un teren să facă un centru cultural-artistic pentru copii. I l-a dat gratuit. (…) Și ce credeți că a făcut Botgros, deputat acum? A făcut blocuri. S-a înhăitat cu un derbedeu și ăla a trântit vreo patru-cinci blocuri pe terenul ăla, i-a dat și lui câteva apartamente”.

În realitate, terenul nu a fost alocat de primărie, iar Botgros nu a primit niciun apartament. Cel puțin nu direct. În schimb, „Lăutarii”, o asociație obștească la care actualul deputat este președinte, a obținut un bloc întreg de aproape 1 500 de metri pătrați. 

La acel moment, construcția valora la preț de piață 1,2 milioane de euro, echivalentul a 23 de milioane de lei. Cei care într-un final au devenit beneficiarii construcției nu au nicio legătură cu „Lăutarii” lui Botgros.

Singurul teren pentru construcții pe care îl deține Nicolae Botgros în prezent se află în centrul or. Cahul, între clădirea procuraturii și Palatul de Cultură care îi poartă numele. Are aproape trei ari și l-a obținut în 2006, printr-o decizie a autorităților locale.

Botgros mai deține un apartament de 120 de metri pătrați, care i-a intrat în proprietate în 2008, precum și patru garaje achiziționate în perioada 2007-2009, cu o suprafață cumulativă de 99 de metri pătrați. Toate proprietățile se află în sectorul Ciocana al capitalei.

În același timp, datele oficiale arată că Botgros nu are pe numele său niciun automobil. Dar în prima sa declarație de avere pentru anul 2024, depusă la Autoritatea Națională de Integritate, el a indicat un Mercedes-Benz fabricat în 2023 și cumpărat cu 75 000 de euro.

Botgros s-a retras de la cârma orchestrei odată devenit deputat, însă nu a renunțat și la o altă funcție, deși legea prevede un termen maxim de o lună. Datele oficiale consultate de RISE arată că Botgros este până în prezent administrator al unei asociații obștești cu denumirea aidoma orchestrei pe care a condus-o 50 de ani – Asociația cultural-artistică „Lăutarii”. Aceasta a fost fondată în 2006, are sediul juridic într-un apartament din Chișinău pe care Botgros l-a deținut până în 2011 și „nu are nimic absolut” în comun cu orchestra „Lăutarii”, a dat asigurări însuși maestrul.

În 2007, Asociația cultural-artistică „Lăutarii” a obținut gratuit de la Guvern un teren public de aproape 30 de ari. Terenul se află nu departe de Gara Feroviară din Chișinău și a fost rupt de la Palatul de Cultură a Feroviarilor, în ideea creării unui Centru internațional folcloric „Lăutarii”, „pe modelul deja existent în mai multe județe din România”. Acesta ar fi urmat să includă o școală lăutărească, studio de imprimare audio, cramă-muzeu, precum și spații hoteliere, relatează ZdG.

Pentru construcție, în 2016 a fost semnat un contract cu Estate Invest Company SRL, companie controlată de familia lui Iurie Dîrda, la acel moment deputat din partea Partidului Liberal.

Planul inițial presupunea construcția „unui complex social-cultural cu spații hoteliere”, „pentru artiștii care vin în turnee, dar și pentru artiștii care sunt necăjiți”. Însă jumătate de an mai târziu, în conceptul proiectului prezentat public, au mai apărut și „blocuri locative”.

În pofida mai multor critici publice aduse proiectului, în cele din urmă compania a mers la primărie pentru autorizațiile necesare, dar a fost refuzată. Motivul – construcțiile planificate nu corespund destinației prevăzute în hotărârea Guvernului. Așa, în 2019, intervine Guvernul democratului Pavel Filip. Cu o săptămână înainte de ziua de naștere a lui Botgros, executivul modifică hotărârea din 2007, permițând „lăutarilor” să construiască inclusiv „spații locative destinate motivării și susținerii tinerelor talente”.

Decizia executivului a venit în plină campanie pentru parlamentarele organizate în februarie 2019, precum și a referendumului consultativ privind micșorarea numărului de deputați la 61 de mandate. În acea perioadă, Botgros a fost unul dintre promotorii referendumului inițiat de democrați, precum și al formațiunii.

Odată cu acoperirea legală oferită de hotărârea Guvernului Filip, compania obține autorizațiile necesare pentru „construirea unui obiectiv multifuncțional (social-cultural, spații locative și comerciale)”. Noul complex a fost numit Estate Art Residence: „Atunci când arta se împletește cu natura și confortul”, cum îl lăuda compania de construcții.

La scurt timp, compania a și anunțat vânzarea apartamentelor în proiectul „constituit din două blocuri locative” cu nouă niveluri. În realitate, pe terenul rupt de la Palatul de Cultură al Feroviarilor a mai fost înălțată și o a treia clădire, cu șase nivele. Anume aceasta ar fi trebuit să devină un „centru socio-cultural” despre care s-a anunțat la prezentarea proiectului în 2017.

Complexul Estate Art Residence/Foto: Nicolae Cușchevici, RISE Moldova

Clădirea cu șase nivele s-a dovedit a fi și ea ea un bloc locativ, secționat în 20 de apartamente și două spații comerciale. Blocul însumează o suprafață de aproape 1 500 de metri pătrați și a revenit integral Asociației „Lăutarii”, condusă de Nicolae Botgros. 

Contactați de RISE, reprezentanții companiei de construcții au evitat să se pronunțe pe marginea contractului încheiat cu „Lăutarii”, menționând într-un răspuns că „nu mai gestionează și nu administrează acest imobil”. Nici Nicolae Botgros nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor.

Investigația RISE Moldova poate fi citită aici.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: