Politică

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran”. Noua declarație a lui Nicușor Dan despre unire

Mihaela Conovali
| 23 ianuarie, 2026
10:57

Președintele României, Nicușor Dan, a declarat că țara sa va fi pregătită să ia în serios scenariul unirii „în momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta”. „Pentru moment nu suntem acolo”, a spus Nicușor Dan, adăugând că „în momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi”.

În seara zilei 22 ianuarie, aflat la Bruxelles pentru reuniunea extraordinară a Consiliului European, Nicușor Dan a fost întrebat de jurnaliști dacă România este pregătită să ia în serios scenariul unirii – juridic, politic, instituțional, nu doar simbolic. „În momentul în care o majoritate în Republica Moldova va dori asta. Pentru moment nu suntem acolo”, a răspuns președintele României.

Ulterior, în timpul unor declarații de presă de după participarea la reuniune, Nicușor Dan a fost solicitat să comenteze noile declarații ale Maiei Sandu despre unirea Moldovei cu România, care a spus că pacea și siguranța cetățenilor Republicii Moldova pot fi asigurate prin aderarea țării la UE și, eventual, pot fi asigurate dacă Moldova ar fi sub protecția României. „Având în vedere că obiectivul strategic declarat atât al Bucureștiului, cât și al Chișinăului este să se regăsească împreună în marea familie europeană, în cazul în care această integrare întârzie, unirea Republicii Moldova cu România ar fi un plan B?”, a întrebat un jurnalist.

„În momentul acesta, Republica Moldova este un stat suveran, și suveranitatea se exprimă prin majoritatea opiniilor cetățenilor săi. Majoritatea opiniilor cetățenilor săi este că obiectivul acestui stat este integrarea în Uniunea Europeană. România, evident, frate mai mare, cum vreți să-i spuneți, identitate de cultură, de istorie, susține obiectivul pe care cetățenii Republicii Moldova și l-au ales. Eu sunt optimist că lucrul ăsta se va întâmpla. Dacă, în viitorul, mediu, îndepărtat, majoritatea cetățenilor va avea altă opinie, vom acționa în consecință. Pentru moment, respectăm suveranitatea exprimată de opinia cetățenilor”, a declarat Nicușor Dan.

Menționăm că, pe 22 ianuarie, Maia Sandu a făcut o nouă declarație despre unirea Moldovei cu România. Ea a spus că ceea ce își dorește cel mai mult pentru Republica Moldova „este să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și siguranță, și să rămânem parte a lumii libere”. Potrivit șefei statului, „acest lucru poate fi asigurat prin aderarea Republicii Moldova și, eventual, poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”. Maia Sandu a mai spus că, actualmente, obiectivul aderării la Uniunea Europeană este sprijinit de majoritatea cetățenilor Republicii Moldova, spre deosebire de ideea unirii cu România, iar autoritățile naționale vor acționa în conformitate cu voința populară.

***

Subiectul unirii a fost readus în discuție după ce, într-un interviu pentru presa britanică, publicat pe 11 ianuarie, președinta Maia Sandu a declarat că, dacă ar avea loc un referendum, ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România. „Uitați-vă la ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi! (…) Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară mică precum Moldova să supraviețuiască ca democrație, ca stat suveran și, bineînțeles, să reziste Rusiei”, a spus Maia Sandu. Ea a mai declarat că, în prezent, nu există o majoritate de cetățeni moldoveni care să susțină acest deziderat, iar autoritățile de la Chișinău urmăresc mai degrabă aderarea Republicii Moldova la UE, sprijinită de majoritatea populației.

Nu este pentru prima dată când Maia Sandu se pronunță în favoarea unirii cu România. În 2016, anul în care a participat pentru prima dată la alegerile prezidențiale, ea a declarat că ar vota pentru unirea cu România în eventualitatea unui referendum.

Ultima declarație a Maiei Sandu a generat un val de reacții în spațiul public. Unii au lansat apeluri la demisie și acuzații de trădare, în timp ce alții au transmis mesaje de susținere. NewsMaker a analizat ce impact ar putea avea această declarație asupra reputației politice a Maiei Sandu și asupra mișcării unioniste.

Menționăm că, la câteva zile după declarațiile Maia Sandu, Nicușor Dan a spus că autoritățile de la București vor sprijini aderarea Republicii Moldova la UE, adăugând că „integrarea europeană a Republicii Moldova reprezintă una din căile de a fi împreună„.

În prezent, datele sociologice arată că ideea unirii nu se bucură de susținerea majorității cetățenilor moldoveni. Un sondaj al Barometrului Opiniei Publice, publicat în septembrie 2025, a arătat că 33,4% dintre cetățenii moldoveni ar susține unirea cu România, în timp ce 45,7% ar vota împotrivă, iar 16,7% rămân indeciși.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Nicușor Dan, românia, Unire

Știri similare

Externe

Economia României, în recesiune tehnică. Bolojan: „Nu traversăm o criză”

Știri

Peste 1 300 de primării din România, în grevă. Motivul – reforma administrației locale

Politică

„Au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea”: mesaje la Chișinău, la 37 de ani de la sfârșitul războiului din Afganistan

Mihaela Conovali
| 15 februarie, 2026
17:49

Ziua de 15 februarie este declarată în Republica Moldova drept Ziua comemorării celor căzuți în războiul din Afganistan. Duminică, cei 301 de moldoveni căzuți în război au fost comemorați la Chișinău, dar și în alte localități din țară. Totodată, ministere, politicieni și partide au publicat mesaje în legătură cu victimele războiului din Afganistan.

Premierul Alexandru Munteanu a declarat că, pe 15 februarie, a adus un omagiu veteranilor și familiilor celor căzuți în războiul din Afganistan. „Mii de tineri din satele și orașele Moldovei au fost trimiși într-o luptă care nu le aparținea, pe pământ străin: 301 nu s-au întors acasă, iar sute au revenit purtând pentru tot restul vieții urmele războiului. Le păstrăm memoria cu respect și recunoștință. Ne înclinăm în fața veteranilor – un exemplu de demnitate și solidaritate civică – și în fața familiilor care au trăit pierderea și multă suferință. Experiența acelor ani ne-a lăsat o lecție clară: războiul nu aduce câștigători. El distruge destine, rupe familii și frânează dezvoltarea societăților”, a declarat premierul.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că „se împlinesc 37 de ani de la retragerea trupelor militare sovietice din Afganistan – un moment care a încheiat un capitol dureros al istoriei și a lăsat urme adânci în destinul a mii de familii din Republica Moldova”. „Aproape 13 mii de moldoveni au participat la acel război. 301 de tineri ostași, abia ajunși la vârsta de 20 de ani, au murit departe de casă într-un conflict care nu le-a aparținut. Alți circa 700 de tineri moldoveni, care-și îndeplineau datoria de ostaș, au fost răniți, iar alți 12 mii s-au întors acasă cu sechele ale războiului, mulți dintre ei decedând între timp. Suntem cu gândul alături de veteranii care au supraviețuit, dar și alături de familiile și apropiații celor căzuți pe front”, a adăugat Grosu.

Ministerul Apărării a declarat că, pe 15 februarie, militarii Armatei Naționale au participat la acțiuni de comemorare în Chișinău, Bălți, Cahul, Edineț și în alte localități ale țării. „La monumentele edificate în memoria celor căzuți la datorie au fost depuse flori și a fost păstrat un moment de reculegere, în semn de omagiu față de sacrificiul lor. (…) În perioada 1979–1989, peste 12 mii de moldoveni au participat la conflictul din Afganistan, iar 301 militari și-au pierdut viața”, a declarat Ministerul Apărării.

Ministerul Afacerilor Interne a declarat că „ziua de 15 februarie este, înainte de toate, despre oameni”. „Despre fii care nu s-au mai întors acasă, despre tați și soți rămași doar în amintire, despre golul și durerea pe care războiul le-a lăsat în sute de familii. (…) Astăzi, fiecare clipă de tăcere și fiecare gest de recunoștință au fost dedicate celor 301 moldoveni care și-au pierdut viața în războiul din Afganistan, oameni care au lăsat în urmă durere, dor și suferință adâncă în familiile lor”, a adăugat Ministerul Afacerilor Interne.

Primarul capitalei și liderul partidului „Mișcarea Alternativa Națională”, Ion Ceban, a declarat că „astăzi marcăm, cu profund respect și recunoștință, 37 de ani de la încheierea unei pagini dureroase din istorie: retragerea contingentului de militari moldoveni din Afganistan”. „Mesajul nostru este unul ferm și clar: ororile războiului nu trebuie repetate. Nimic nu este mai prețios și mai sfânt decât pacea”, a declarat Ceban.

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a declarat că, „astăzi, cu ocazia celei de-a 37-a aniversări a retragerii trupelor sovietice din Afganistan, deputați din Parlament, consilieri municipali, veterani și activiști ai PSRM au depus flori la complexul memorial „Fiilor Patriei – Memorie Veșnică” din Chișinău, au cinstit memoria participanților la războiul din Afganistan și a eroilor căzuți pe câmpul de luptă”. „Numele lor rămân pentru totdeauna înscrise în istoria țării, iar faptele lor sunt un simbol al curajului, al tăriei și al credinței datoriei militare”, se arată în mesajul partidului.

Deputatul Blocul „Alternativa”, Ion Chicu, a declarat că „plânge azi cerul în memoria tinerilor pierduți pe câmpurile și munții din Afganistan…”. „Memorie veșnică celor căzuți la datorie! Respect și închinăciune veteranilor acelui război străin!”, a adăugat parlamentarul.