În legătură cu seceta severă din acest an, care a provocat daune semnificative agricultorilor, Microinvest anunță că este gata să sprijine acest sector al economiei și, pe baza unei abordări individuale a fiecărui client, să analizeze posibilitatea revizuirii graficelor de plată pentru obligațiile curente fără perceperea comisioanelor pentru restructurare, precum și să asigure finanțarea necesară pentru desfășurarea normală a activității în continuare.
Microinvest a acordat întotdeauna o atenție deosebită sectorului agricol, acesta fiind unul dintre cele mai importante segmente ale economiei țării. Compania a oferit condiții flexibile, ținând cont de specificul activităților fiecărei întreprinderi, motiv pentru care, creditele agro reprezintă o parte semnificativă din portofoliul de credite al organizației. În martie, când pandemia s-a făcut simțită în țara noastră, Microinvest a continuat să crediteze agricultorii, ceea ce a permis sutelor de afaceri din toată țara, să înceapă sezonul așa cum era planificat. De asemenea, Microinvest a fost una dintre primele companii, care au anulat penalitățile pentru întârzierea plăților, nu numai pentru persoanele fizice, ci și pentru afaceri, care se confruntă cu consecințele unei crize neașteptate.
Ținând cont de impactul secetei din acest an asupra producătorilor agricoli, compania continuă să pună accent pe sprijinirea acestui sector:
— cu fiecare antreprenor se duce un dialog individual, se evaluează daunele cauzate afacerii și se iau decizii optime;
— compania nu percepe niciun comision pentru restructurarea și extinderea termenului creditului pentru acest sector;
— în pofida lipsei de recoltă din această vară și din toamnă, compania va continua să participe activ la dezvoltarea sectorului agricol și va sprijini agricultorii în necesitățile lor de finanțare ale următoarelor cicluri.
«Anul acesta nu încetează să ne uimească și să ne testeze pe toți la rezistență cu provocările sale. Seceta severă este încă o lovitură pentru economia țării și pentru fiecare agricultor în parte. Încă de la începutul pandemiei, am fost aproape de clienții noștri și le-am oferit sprijin constant. Experții noștri în creditare au discutat individual cu fiecare client, au aflat și au evaluat situația acestora și au găsit soluții optime împreună cu ei. Desigur, nu vom lăsa acum producătorii agro fără ajutor. În această situație dificilă, ne vom strădui să găsim soluții individuale pentru fiecare caz specific. Suntem siguri că vom depăși toate greutățile și privim în viitor cu optimism» — declară Dumitru Svinarenco, director executiv al Microinvest.
Microinvest — companie de creditare nebancară cu capital străin, care își desfășoară activitatea în Republica Moldova, începând cu anul 2003. Potrivit Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Microinvest este compania cu cel mai mare portofoliu de credite din rândul organizațiilor de creditare nebancară din țară.
Compania este un partener de încredere pentru persoanele fizice și micul business, propunând clienților finanțare flexibilă și la momentul oportun.
Din 1 decembrie 2026, Aeroportul Internațional „Eugen Doga” din Chișinău va reduce treptat numărul de anunțuri sonore în terminal. Anunțul a fost făcut pe 18 noiembrie de reprezentanții aerogării.
Potrivit reprezentanților aeroportului, măsura face parte din conceptul Silent Airport, care urmărește diminuarea zgomotului ambiental și crearea unui mediu mai calm și mai confortabil pentru pasageri.
„În prima etapă, vor fi eliminate anunțurile generale automate privind începutul și încheierea înregistrării la zbor, precum și cele referitoare la aterizarea aeronavelor. Anunțurile esențiale pentru siguranță, securitate și gestionarea situațiilor excepționale vor fi păstrate”, au comunicat reprezentanții aeroportului.
Potrivit sursei citate, informațiile despre zboruri vor putea fi consultate pe ecranele de informare din terminal, pe tabloul online www.airport.md sau în aplicația aeroportului, Your Accessible Flight, care poate fi descărcată gratuit din App Store și Google Play. Aceasta oferă informații despre statutul zborurilor, porțile de îmbarcare și ghișeele de check-in, precum și despre facilitățile și serviciile de accesibilitate ale aeroportului.
„Îndemnăm pasagerii să verifice periodic statutul zborului, poarta de îmbarcare și eventualele actualizări, în special după finalizarea controalelor și pe durata așteptării în terminal. Prezentarea la timp la poarta de îmbarcare rămâne responsabilitatea fiecărui pasager. Vă recomandăm să planificați suficient timp pentru formalitățile aeroportuare, deplasarea la poartă și să respectați ora-limită de îmbarcare comunicată de compania aeriană, fără a vă baza exclusiv pe anunțurile sonore. Pasagerii care au nevoie de informații suplimentare sau de sprijin se pot adresa personalului aeroportuar”, au declarat reprezentanții aeroportului.
Conform sursei citate, „prin implementarea etapizată a conceptului Silent Airport, aeroportul pune accent pe confortul în terminal și pe informarea pasagerilor prin mijloace vizuale și digitale, astfel aliniindu-se la practica aeroporturilor europene”.
Fragmente ale unor aparate de zbor neidentificate au fost găsite în apropierea localității Pohrebeni, raionul Orhei, în satul Băxani, raionul Soroca, și în localitatea Cuhureștii de Sus, raionul Florești. Anunțul a fost făcut de Inspectoratul General al Poliției pe 18 noiembrie, după ce oamenii legii au reluat căutările în dimineața zilei de astăzi.
IGP precizează că specialiștii Secției tehnico-explozive examinează fragmentele la fața locului pentru a stabili proveniența și caracteristicile acestora, potrivit Poliției.
Căutările au fost reluate la o zi după ce șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova. Potrivit datelor preliminare comunicate pe 17 noiembrie de Ministerul Apărării, cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării, inclusiv în localitățile în care astăzi au fost găsite fragmente.
Poliția le cere cetățenilor să nu se apropie de obiecte sau fragmente suspecte, să nu le atingă și să sune imediat la 112 dacă le găsesc.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului prezintă o nouă temă pentru Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova – „Traficul de ființe umane” – elaborată în cadrul proiectului „Educație în domeniul drepturilor omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, implementat în cooperare cu Societatea Baltică pentru Drepturile Omului (BHRS), cu sprijinul financiar al Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Letonia.
Traficul de persoane începe adesea cu o promisiune de loc de muncă, studii sau o viață mai bună și se încheie prin exploatare. Acesta reprezintă o încălcare gravă a drepturilor omului și poate avea loc atât peste granițe, cât și în interiorul unei țări. Semnalele alarmante pot fi: pașaportul sau documentele de identitate se păstrează la altcineva, nu puteți părăsi liber locul de muncă sau locuința, aveți o datorie pe care nu o veți putea achita niciodată, sau remunerarea și condițiile de muncă sunt foarte diferite de ceea ce vi s-a promis. Victimele traficului de persoane au dreptul la protecție, sprijin și asistență și nu ar trebui pedepsite pentru infracțiunile pe care au fost forțate să le comită. Cum puteți recunoaște traficul de persoane? Ce trebuie să știm cu toții pentru a preveni traficul de persoane?
Traficul de persoane este o infracțiune recunoscută la nivel mondial și cuprinde diverse forme, mijloace și acte de trafic. Traficul de ființe umane este infracțiunea cu cea mai rapidă expansiune la nivel mondial, estimându-se că între 20 și 30 de milioane de victime ale traficului sunt, în prezent, ținute în sclavie pe tot globul. Aproximativ 80% din cazurile de trafic implică exploatarea sexuală, marea majoritate a victimelor fiind femei. Transportarea transfrontalieră a unei victime nu este întotdeauna necesară pentru ca infracțiunea de trafic de persoane să aibă loc. Victimele pot fi supuse sclaviei chiar în localitățile lor de origine de către traficanți care profită de vulnerabilitatea acestora. Traficul de ființe umane reprezintă utilizarea și exploatarea indivizilor ca pe niște mărfuri de către traficanți, în scopul obținerii unor câștiguri economice sau de altă natură. Traficul de ființe umane constă în recrutarea, transportarea, transferul, adăpostirea sau primirea unor persoane prin utilizarea forței, a fraudei sau a înșelăciunii, în scopul exploatării acestora pentru profit. Este o formă de exploatare a persoanelor prin vânzarea, cumpărarea sau traficul acestora. Traficul de persoane include constrângerea la prostituție sau la alte forme de exploatare sexuală, la muncă sau servicii forțate, la stare de sclavie sau la prelevarea de organe, precum și alte forme. În cazul copiilor, exploatarea poate include, de asemenea, adopția internațională ilegală și alte forme de exploatare.
Traficul de ființe umane afectează grav drepturile omului, întrucât restricționează pe nedrept libertatea și siguranța persoanei și este incompatibil cu demnitatea și valoarea ființei umane. Drepturi precum dreptul la viață, interzicerea tratamentelor inumane sau degradante ori a torturii, dreptul la demnitate și la respectarea valorii persoanei, dreptul la libertate și siguranță, dreptul de a nu fi supus sclaviei, servituții, muncii forțate sau muncii în condiții de dependență (servitute prin datorie), precum și multe altele, pot fi violate la diferite etape ale traficului de persoane. Victimele sunt ademenite și ținute în condiții îngrozitoare în scopul exploatării sexuale sau prin muncă, al obligării la cerșetorie, al implicării în activități infracționale, al prelevării de organe sau al altor numeroase forme de exploatare. De asemenea, traficul de ființe umane este adesea considerat o formă de violență împotriva femeilor și copiilor, întrucât afectează în mod disproporționat femeile, acesta constituie o formă de discriminare la adresa acestora.
Este esențial să recunoașteți formele diverse de trafic pentru a vă proteja pe dumneavoastră și pe ceilalți. Cele mai frecvente forme de trafic sunt:
Exploatarea sexuală – reprezintă orice act sexual abuziv, săvârșit fără consimțământ. Aceasta include prostituția sub diversele sale forme – servicii de escortă, bordeluri, prostituție stradală și altele. Aceasta este una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele. Victime pot fi atât adulți, cât și copii, indiferent de gen. Totuși, majoritatea victimelor traficului în scopuri de exploatare sexuală sunt femei. Astfel, această formă de trafic de persoane implică o perspectivă de gen și este recunoscută ca o formă de discriminare ilegală împotriva femeilor.
Munca forțată – presupune obligarea victimelor să muncească un număr foarte mare de ore – adesea în condiții dificile – și să predea traficanților întregul salariu sau cea mai mare parte a acestuia. Munca forțată implică utilizarea constrângerii, precum și lipsa libertății sau a posibilității de a alege pentru victimă. De asemenea, victimele pot fi supuse unor amenințări verbale sau violenței pentru a fi determinate să se supună. S-a constatat că sectoare precum industria, divertismentul, turismul, agricultura și construcțiile utilizează, într-o anumită măsură, munca forțată a victimelor traficului de persoane.
Servitutea domestică – presupune obligarea unei victime să muncească într-o gospodărie privată. Servitutea domestică, care constituie o formă de trafic de ființe umane, diferă de munca domestică. La fel ca în cazul traficului de persoane, controlul asupra lucrătorului se exercită prin constrângere. Victimele servituții domestice duc, de regulă, o viață extrem de izolată și au parte de puțină libertate – sau chiar deloc – în afara supravegherii. Condițiile lor de viață sunt adesea precare, fiindu-le refuzate intimitatea și confortul elementar. Un exemplu poate fi când victima ar putea fi amenințată cu deportarea, ceea ce nu i-ar lăsa nicio altă alegere în afară de a continua să muncească.
Exploatarea în scopul comiterii de infracțiuni – presupune implicarea victimei traficului de persoane în săvârșirea unei fapte penale sau a unui act ilegal, în beneficiul traficantului. Aceste fapte pot include furtul din buzunare, furtul din magazine, traficul de droguri sau alte activități similare care sunt sancționate de lege și generează un câștig financiar pentru traficant. În multe cazuri, victimele traficului de persoane – exploatate inițial prin alte forme ale acestui fenomen – sunt ulterior constrânse să devină ele însele traficanți; mai exact, acestea recrutează, transportă sau adăpostesc noi victime, în special în cazurile de trafic în scopul exploatării sexuale. Astfel, fostele victime pot deveni infractori.
Prelevarea de organe – una dintre modalitățile prin care traficanții își folosesc și exploatează victimele este prelevarea de organe care vizează utilizarea organelor interne ale acestora pentru transplant. În unele cazuri, traficanții constrâng victimele sau le induc în eroare pentru a le determina să cedeze un organ. În alte situații, victimele acceptă să își vândă un organ, dar sunt înșelate, nefiind plătite deloc sau primind o sumă mai mică decât prețul promis. Există și cazuri în care persoane vulnerabile, internate în spitale sau centre medicale pentru probleme de sănătate proprii, sunt tratate pentru o afecțiune pe care este posibil să nu o aibă, iar în cursul acestui tratament le sunt prelevate organe fără știrea sau consimțământul lor. Traficul în scopul comerțului cu organe poate afecta persoane de orice vârstă, cu condiția ca organele acestora să fie potrivite pentru transplant.
Infracțiunea de trafic de ființe umane este recunoscută la nivel internațional. Prin urmare, statele individuale au obligația de a investiga astfel de infracțiuni, de a proteja victimele, de a urmări penal cazurile de trafic și de a-i trage la răspundere pe făptași. Victima traficului de persoane are dreptul de a se adresa organelor de drept competente cu o solicitare de inițiere a urmăririi penale într-un caz de trafic de ființe umane. Este obligația statului să se asigure că victimele traficului de persoane beneficiază de asistență și protecție, aspect esențial nu doar pentru a le ajuta să scape din situația de exploatare, ci și pentru a preveni revictimizarea și traficul repetat. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. Este necesar ca victimele traficului de persoane să își poată exercita drepturile în mod efectiv. Prin urmare, trebuie să li se asigure asistență și sprijin pe parcursul procedurilor penale, indiferent de disponibilitatea acestora de a depune mărturie. În practică, serviciile de asistență pentru victime sau de reabilitare socială se bazează pe o evaluare a nevoilor individuale și pe o abordare centrată pe victimă, ținând seama de circumstanțele, contextul cultural și nevoile fiecărei persoane în parte. În plus, se ia în considerare caracterul specific de gen al fenomenului traficului de persoane, precum și faptul că femeile și bărbații sunt adesea traficați în scopuri diferite. Prin urmare, sunt furnizate măsuri de asistență și sprijin adaptate specificului de gen.
Citiți mai multe despre „Traficul de ființe umane” pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova pentru a înțelege, ce este traficul de ființe umane și cum puteți recunoaște traficul de persoane, ce forme ia traficul de persoane și cum afectează drepturile omului, modul în care ar trebui desfășurate procedurile penale în cazurile de trafic de persoane, precum și tipurile de servicii de reabilitare socială pentru victimele traficului de ființe umane care sunt oferite și finanțate de stat.
Echipa Ambasadei Drepturilor Omului continuă dezvoltarea Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova prin intermediul a două proiecte: proiectul „Educația pentru Drepturile Omului – un instrument pentru combaterea dezinformării și protejarea libertății de exprimare”, finanțat de Fondul Lituanian de Cooperare pentru Dezvoltare și Ajutor Umanitar, și proiectul „Educația pentru Drepturile Omului pentru consolidarea societății civile, a participării democratice și a statului de drept în țările Parteneriatului Estic”, finanțat de Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Letonia. În prezent, Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova include paisprezece subiecte, douăzeci de drepturi, unsprezece teste pentru verificarea cunoștințelor despre drepturile omului și un compendiu extins, îmbogățit cu jurisprudență din cele mai importante cazuri privind drepturile omului din Moldova și Europa. Toate materialele sunt disponibile pe platforma online a Ghidului privind Drepturile Omului pentru Moldova – humanrightsguide.md – în limbile rusă, română și engleză.
Ghidul privind Drepturile Omului pentru Moldova este elaborat de asociația obștească ”Ambasada Drepturilor Omului”, în parteneriat cu asociația obștească ”Societatea Baltică pentru Drepturile Omului” (BHRS). Printre partenerii Ghidului privind Drepturile Omului în Moldova se numără Oficiul Avocatului Poporului din Republica Moldova și Consiliul pentru Egalitate din Republica Moldova.
La cafeneaua din Bălți, unde a fost înregistrat un focar de toxiinfecție alimentară, au fost depistate neconformități în ceea ce privește anumite produse, acestea fiind ulterior retrase. Este vorba despre produse din pește și alte produse conexe. Informațiile au fost comunicate de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, care a precizat că prima internare în spital a avut loc pe 8 noiembrie, însă activitatea localului a fost sistată abia pe 16 noiembrie. În această perioadă au fost înregistrate mai multe internări. În total, peste 35 de persoane au fost internate în spital. Trei dintre acestea au fost în stare gravă, iar celelalte – în stare de gravitate medie.
Potrivit lui Gasnaș, între 6 și 16 noiembrie, la această cafenea au fost organizate circa 12 evenimente private, la care au participat peste 80 de persoane. „Pe data de 8 noiembrie a fost prima internare la Spitalul Clinic Bălți și spitalul notifica zilnic Centrul de Sănătate Publică Bălți (nota red. CSP). Iar colegii de la Agenția Națională de Sănătate Publică (nota red. ANSP) s-au autosesizat și au demarat anchetele epidemiologice. Pe 11 noiembrie, CSP Bălți începe ancheta epidemiologică. ANSP sesizează și ANSA, care dispun un control de stat la acest local. Pe 12 noiembrie, controlul, împreună, determină neconformități în ce ține de anumite produse, care au fost retrase”, a comunicat ministrul.
De asemenea, ministrul a precizat că au fost prelevate probe și că, în baza acestora, pe 16 noiembrie a fost sistată activitatea localului din Bălți: „Problema este că între 16 și 18 noiembrie au mai fost 18 internări la Spitalul Clinic Bălți pe perioada cât încă mai erau aceste investigații. (…) A fost o perioadă de câteva, 4-5, zile în care nu a fost sistat acest local și, din cauza asta, au mai fost cazuri care s-au adresat din cauza consumului”.
În total, potrivit ministrului, în Spitalul Clinic Bălți au fost internați 37 de pacienți, dintre care doi sunt internați la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Trei pacienți au fost într-o stare gravă, ceilalți – de gravitate medie. La moment, 11 pacienți sunt externați în stare satisfăcătoare, a declarat ministrul Sănătății.
Întrebat care ar fi produsele care ar fi provocat această toxiinfecție, Gasnaș a răspuns: „Marea majoritate a produselor sunt din pește și tot cei conex de pește, inclusiv anumite neconformități ce țineau de gestionare, de încăperi, de traseele produselor alimentare. Deja colegii de la ANSA să se expună”.
***
În seara zilei de 17 noiembrie, primarul municipiului Bălți, Alexandr Petkov, a anunțat o situație excepțională legată de localul Drive Pub, de pe strada Victoriei. El a menționat că aproape 30 de persoane au fost spitalizate cu simptome de intoxicație alimentară.
Pe 18 noiembrie, Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP) a confirmat înregistrarea unui focar de toxiinfecție alimentară în rândul persoanelor care au participat la evenimente organizate la o cafenea din municipiul Bălți, în perioada 6-15 noiembrie. Instituția a precizat că, în total, 94 de persoane au fost afectate, inclusiv 18 copii. Potrivit datelor preliminare ale ANSP, 34 dintre acestea s-au adresat la Spitalul Clinic Bălți cu simptome de boală diareică acută, iar alte două persoane s-au adresat la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă”. Între timp, la 12 pacienți a fost confirmată infecția cu Salmonella enteritidis, iar celelalte probe biologice sunt în curs de examinare. Activitatea cafenelei a fost sistată temporar, până la elucidarea tuturor circumstanțelor și înlăturarea integrală a neconformităților, a precizat ANSP. Detalii AICI.
Ambasadorul agreat al Federației Ruse la Chișinău, Oleg Ozerov, contestă originea rusească a dronelor care au survolat ilegal Republica Moldova pe 17 noiembrie și propune o anchetă comună cu Chișinăul. Diplomatul susține că proveniența dronelor nu a fost demonstrată. El a făcut declarațiile pe 18 noiembrie, la ieșirea de la Ministerul Afacerilor Externe (MAE), unde a fost convocat în urma incidentelor din ajun și a primit o nouă notă de protest.
„Nimeni nu a demonstrat că sunt drone rusești și că au ajuns intenționat asupra teritoriului Moldovei. Este nevoie de o investigație. Imaginați-vă orice dronă care zboară și spuneți: este rusească. Bine că nu ne-au acuzat încă de cutremur”, a declarat Ozerov.
Diplomatul susține că Rusia „este gata de dialog și soluționarea normală a problemei”. El a propus, în acest sens, crearea unei comisii comune care ar urma să investigheze astfel de incidente.
„Este nevoie de mecanisme normale. Am propus să creăm o comisie comună care să investigheze originea acestor drone, cum au ajuns pe teritoriul Moldovei sau este o provocare din partea serviciilor ucrainene, pentru a dăuna relațiilor noastre bilaterale. Politica rusă nu prevede deteriorarea relațiilor cu Moldova și nu întreprindem nicio acțiune în acest sens”, a mai declarat Ozerov.
Ministerul Afacerilor Externe a anunțat, la rândul său, că i-a înmânată o nouă notă de protest lui Ozerov, în legătură cu încălcarea repetată a spațiului aerian al țării noastre de către aparate de zbor fără pilot, în contextul atacurilor rusești asupra Ucrainei. „Prin nota de protest, Republica Moldova a cerut Federației Ruse să înceteze aceste acțiuni și să respecte spațiul aerian și frontierele țării noastre”, transmite diplomația de la Chișinău.
Potrivit datelor preliminare ale Ministerului Apărării, șapte drone au pătruns fără autorizație în spațiul aerian al Republicii Moldova pe 17 noiembrie, iar cinci dintre ele au căzut pe teritoriul țării. O dronă de tip Shahed a fost observată și deasupra Chișinăului. Din motive de securitate, autoritățile au închis temporar spațiul aerian în ajun.
Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.
Vreți să susțineți ceea ce facem?
Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.