Medical Xpress

Încă 414 persoane s-au infectat cu COVID-19, iar 16 au murit. Printre victime – un medic din Soroca

Alte 414 cazuri de infectare cu COVID-19 au fost confirmate în Republica Moldova. Totodată, în ultimele 24 de ore au fost confirmate încă 16 decese în rândul pacienților infectați cu noul coronavirus. Printre victime este și un medic din Soroca.

Din numărul total de cazuri, 2 cazuri sunt de import (Canada-1, Italia-1).

Bilanțul persoanelor infectate cu noul Coronavirus a ajuns la 71 503 cazuri.

Total teste efectuate –1716 dintre care primar – 1454 şi repetat – 262.

Din numărul total de cazuri, 21 sunt lucrători medicali: medici-6, asistenți medicali-11, personal auxiliar-4.

Starea de sănătate a persoanelor infectate: 824 – stare gravă (dintre care 43 pacienți sunt conectați la aparate de respirație asistată), 1297 – stare de gravitate medie, ceilalţi pacienţi în stare satisfăcătoare.

Alte 571 persoane au fost tratate și externate. În total, 52 290 persoane au fost tratate  de COVID-19.

În total, 7322 persoane sunt în tratament la domiciliu cu forme ușoare de COVID-19, iar 25 265 sunt sub supraveghere la domiciliu.

Totodată, informăm despre înregistarea altor decese provocate de COVID-19:

Deces 1670: Femeie de 71 ani, din r-nul Cimişlia, internată la SR Cimișlia, pe 13 octombrie. Comorbidităţi: diabet zaharat, hipertensiune arterială.

Deces 1671: Bărbat de 85 ani, din r-nul Ialoveni, internat la SCM ”Sfântul Arhanghel Mihail”, pe 6 octombrie. Comorbidităţi: angină pectorală de efort, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 1672: Bărbat de 61 ani, din mun. Chișinău, internat la Institutul de Medicină Urgentă, pe 13 octombrie. Comorbidităţi: angină pectorală de efort, cardiopatie mixtă, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 1673: Femeie de 69 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: hipertensiune arterială, obezitate.

Deces 1674: Bărbat de 63 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: boală cardiacă ischemică.

Deces 1675: Bărbat de 47 ani, din mun. Chișinău, internat la Institutul de Medicină Urgentă, pe 22 octombrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială, cardiopatie hipertensivă, diabet zaharat, nefropatie diabetică, obezitate.

Deces 1676: Femeie de 63 ani, din mun. Chișinău, internată la SCM „Gheorghe Paladi”, pe 22 octombrie. Comorbidităţi: cardiopatie mixtă, obezitate, hipertensiune arterială, diabet zaharat.

Deces 1677: Bărbat de 61 ani, din mun. Chișinău, internat la SCM „Gheorghe Paladi”, pe 10 septembrie. Comorbidităţi: cardiopatie mixtă, boală cerebrovasculară.

Deces 1678: Femeie de 79 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: diabet zaharat, miocardită.

Deces 1679: Bărbat de 90 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: cardiopatie, pancreatită cronică.

Deces 1680: Bărbat de 71 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: diabet zaharat, boală cardiacă ischemică.

Deces 1681: Femeie de 80 ani, din r-nul Şoldăneşti, internată la IMSP SR Florești, pe 22 octombrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială, boală cardiovasculară.

Deces 1682: Femeie de 75 ani, din mun. Chișinău, internată la Spitalul Clinic Republican, pe 1 octombrie. Comorbidităţi: hipertensiune arterială, cardiopatie mixtă.

Deces 1683: Femeie de 70 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: diabet zaharat, cardiopatie mixtă, nefropatie diabetică, obezitate.

Deces 1684: Femeie de 77 ani, din Transnistria. Comorbidităţi: diabet zaharat, boală cardiovasculară.

Deces 1685: Ina Popescu, de 45 ani, şefa Centrului de Sănătate Soroca Nouă.

Până la ziua de azi, 47 lucrători medicali au decedat din cauza COVID-19.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Наталья Колесникова / EPA-EFE

Presa: Putin se teme de o tentativă de asasinat și de o lovitură de stat. Raportul unui serviciu de informații din UE

Serviciul Federal de Protecție (FSO), responsabil de securitatea președintelui rus, a întărit semnificativ măsurile de protecție ale lui Vladimir Putin din cauza temerilor acestuia privind o tentativă de asasinat. La această concluzie a ajuns serviciul de informații al unui stat european, potrivit unui raport cu care au luat cunoștință publicația „Vajnîe istorii”, precum și jurnaliștii de la CNN și Financial Times, relatează Meduza. Kremlinul nu a reacționat deocamdată la aceste informații.

Potrivit sursei citate, printre măsurile care îl vizează pe Putin se numără:

  • Putin petrece câteva săptămâni în buncăre modernizate – în special în regiunea Krasnodar (iar presa rusă, pentru a raporta activitatea sa, folosește materiale video pregătite din timp);
  • Lista locurilor pe care le vizitează Putin a fost redusă semnificativ: nici el, nici familia sa nu mai merg în reședințele din regiunea Moscovei și Valdai;
  • În 2026, Putin nu a vizitat nicio dată obiective militare, deși anul trecut astfel de deplasări erau regulate.

Alte măsuri de securitate vizează personalul care lucrează cu Putin:

  • În locuințele celor mai apropiați colaboratori ai săi au fost instalate sisteme de supraveghere;
  • Bucătarilor, bodyguarzilor și fotografilor care lucrează cu președintele le este interzis să folosească transportul public, iar în administrația prezidențială aceștia trec prin două niveluri de verificare, inclusiv control efectuat de Serviciul Federal de Protecție;
  • Angajații care lucrează în apropierea lui Putin au voie să folosească doar telefoane fără acces la internet.

Potrivit sursei citate, întărirea măsurilor de securitate include verificări de amploare, pe care angajații Serviciului Federal de Protecție le efectuează acum cu participarea unităților canine. Aceștia sunt, de asemenea, desfășurați de-a lungul râului Moscova, pentru a putea reacționa la posibile atacuri cu drone. În plus, din cauza temerilor de securitate, în anumite zone ale Moscovei sunt întrerupte periodic rețelele de comunicații, scrie „Vajnîe istorii”. Jurnaliștii susțin că Serviciul Federal de Protecție controlează și aprobă orice publicații informaționale sau mediatice în care apare Putin, bazându-se pe un decret prezidențial secret.

O parte dintre măsuri au fost introduse după uciderea general-locotenentului Fanil Sarvarov, care conducea direcția de pregătire operativă a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse. În decembrie 2025, mașina lui Sarvarov a fost aruncată în aer în parcarea de lângă locuința sa din Moscova, iar discuțiile privind această crimă au dus la un conflict între reprezentanți ai structurilor de forță, susține serviciul de informații european.

În raport este descrisă o ședință a structurilor de forță pe care Vladimir Putin a convocat-o pe 25 decembrie – la trei zile după uciderea lui Sarvarov. La această ședință, potrivit „Vajnîe istorii”, reprezentanții structurilor de forță își „aruncau reciproc responsabilitatea pentru deficiențele sistemului de asigurare a securității”. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se menționează că conflictul apărut în cadrul ședinței reprezentanților instituțiilor de forță indică o tensiune în creștere la Kremlin, pe fondul problemelor interne și externe.

În plus, de la începutul lunii martie, potrivit sursei citate, Putin este îngrijorat de scurgerile de informații sensibile și de riscul unui complot sau al unei tentative de lovitură de stat. În special, el se teme de utilizarea dronelor pentru o posibilă tentativă de asasinat din partea elitei politice ruse, iar ca „factor potențial de destabilizare” este considerat fostul ministru al apărării Serghei Șoigu, care din mai 2024 ocupă funcția de secretar al Consiliului de Securitate – și care, potrivit sursei, „și-a păstrat o influență semnificativă în comandamentul militar de vârf”.

La începutul lunii martie 2026, la Moscova a fost arestat fostul prim-adjunct al lui Șoigu, Ruslan Țalikov, fiind suspectat de crearea unui grup infracțional organizat, legalizarea veniturilor obținute ilegal, delapidare și luare de mită. Potrivit sursei citate, în raportul serviciului de informații european se afirmă că această arestare este considerată o încălcare a garanțiilor informale de securitate pentru elite – ceea ce slăbește poziția lui Șoigu și crește probabilitatea ca acesta să devină el însuși ținta unor urmăriri penale. Totodată, în raport nu sunt prezentate dovezi pentru afirmațiile referitoare la Șoigu, notează CNN. Jurnaliștii adaugă că natura unor astfel de informații face ca o parte dintre detalii să fie dificil de verificat.

CNN a solicitat un comentariu de la Kremlin, însă nu a primit un răspuns.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: