Igor Cecan/NM

Încă o ședință de judecată în cazul Platon a fost amânată. Ce s-a întâmplat?

Ședința de judecată în cazul lui Veaceslav Platon, care trebuia să aibă loc pe 10 noiembrie la Judecătoria Buiucani, a fost anulată. Una dintre judecătoare, Tatiana Bivol, este în concediu. Pe 10 noiembrie, ea a solicitat președintelui instanței să îi permită să se întoarcă din concediu pentru o zi pentru a lua parte la ședința de judecată în cazul lui Platon, dar acesta nu a semnat cererea.

Ședința urma să înceapă la ora 14.30. La ora stabilită, procurorul Elena Ceruța, Veaceslav Platon, doi dintre avocații săi și doi martori s-au adunat în sala de judecată. Participanții au așteptat începutul ședinței mai mult de 40 de minute. Apoi judecătoarea Angela Vasilenco a venit și a spus că președintele instanței nu a semnat încă cererea lui Bivol și fără ea va fi imposibil să se desfășoare ședința. Ședința programată pentru 12 noiembrie rămâne sub semnul întrebării.

Menționăm că precedentele trei ședințe din dosarul Platon, care trebuiau să aibă loc pe 28, 29 și 31 octombrie, nu au avut loc din cauza absenței unui alt judecător – Olga Bejenar.

Amintim că în acest dosar penal, Platon este acuzat de fraudă pe scară largă și spălare de bani (articolele 190 și 243 din Codul penal al Republicii Moldova). Conform versiunii inițiale a anchetei, companiile, pe care Platon le controla prin oamenii săi, au primit împrumuturi negarantate, care au fost ulterior rambursate cu fonduri de la Banca de Economii. A fost aproximativ o sumă de 800 de milioane de lei. Pe 20 aprilie 2017, Platon a fost condamnat la 18 ani de închisoare. La 18 decembrie 2017, Curtea de Apel a confirmat verdictul. Curtea Supremă de Justiție a confirmat-o de două ori. Ultima dată când CSJ a luat o astfel de decizie a fost în mai 2020.

La 20 mai 2020, procurorul general Alexander Stoianoglo a anunțat că va fi efectuat un audit în cazul Platon. Procurorul general a spus că procuratura „a studiat faptele care anterior erau ignorate în mod deliberat” și a concluzionat că acuzația împotriva lui Platon se baza pe „mărturia denaturată” a lui Ilan Șor.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

De ce PIB-ul R. Moldova a scăzut cu 1,2% în acest an? Ministra Economiei: „încă nu e totul spus”

Ministra Economiei, Doina Nistor, a explicat, în cadrul emisiunii NM «Есть вопросы», cauzele scăderii Produsului Intern Brut (PIB) al Republicii Moldova cu 1,2% în primul trimestru al anului 2025, subliniind totodată perspectivele de redresare economică în a doua jumătate a anului.

Potrivit ministrei, descreșterea PIB-ului este cauzată în principal de deficitul balanței comerciale, determinat de scăderea exportului de bunuri. „Creșterea pe palierul exportului de servicii nu a compensat această scădere a exportului de bunuri”, a explicat Nistor, adăugând că „încă nu e totul spus pentru anul 2025”.

Nistor a atras atenția asupra contextului global incert care influențează economia Moldovei: „Suntem într-o situație absolut volatilă, nu doar la nivel de Moldova, dar la nivel de întregul glob. Avem foarte multe incertitudini, avem conflict armat, avem războiul tarifelor, care bineînțeles că influențează și situația economică din Republica Moldova.”

Doina Nistor a menționat și alți factori interni care au contribuit la diminuarea PIB-ului, printre care reducerea reexporturilor, afectarea agriculturii de secetă și stagnarea industriei auto: „Noi am avut un pic de reexporturi de combustibil mineral când a început războiul din Ucraina. Această necesitate deja dispare pentru că se rearanjează lanțurile logistice la direct către Ucraina. Doi, avem agricultura. Anul trecut a avut secetă care ne-a tăiat și din PIB-ul agricol. Trei, avem, noi suntem ca economie integrați în lanțurile valorice europene, de exemplu, domeniul de automotive care este unul dominant în economia națională, acum stagnează pentru că este în dificultate și industria de automotive din Europa și se reinventează acum și vedem mai puține comenzi spre investitorii care sunt prezenți aici în Republica Moldova.”

Întrebată dacă economia se dezvoltă sau stagnează, ministra a subliniat că „trebuie să abordăm economia din două perspective”, invocând atât provocările macroeconomice externe, cât și dinamica investițională pozitivă.

„Vedem semnale pozitive în economie,  în special acolo unde vine vorba despre investiții. Noi vedem că sectorul real al economiei, companiile investesc, sunt cinci trimestre la rând când oamenii de afaceri au investit tot mai mult în afacerile proprii. Și asta este un semnal foarte pozitiv. Asta înseamnă că antreprenorii doresc să-și dezvolte afacerea și investesc. Noi vedem o creștere a creditelor investiționale, creditelor mai mari de 5 ani, ceea ce înseamnă că ei investesc în utilaje, ei investesc în noi tehnologii, vor fi mai productivi și vor fi mai competitivi.  Și la fel vedem o creștere a salariului real, nominal și real în economie. Anul trecut am avut creșterea  alariului mediu 14% și anul acesta, în primul trimestru, vedem  o creștere a salariului cu 2-3%. Asta va continua, cred că, până la sfârșitul anului”, a subliniat ministra.

Referitor la o posibilă revizuire a prognozei de creștere economică, ministra a spus că aceasta nu a fost încă actualizată, întrucât sunt așteptate date mai clare privind sectorul serviciilor, recolta agricolă și impactul investițiilor publice. Ea a menționat că, în ciuda înghețurilor de la începutul anului, „roada pentru anumite categorii de culturi agricole se arată a fi foarte pozitivă”, în special pentru cerealiere, care reprezintă aproximativ 75% din producția agricolă totală.

Totodată, ministra a amintit de planul de creștere și pachetul de sprijin în valoare de 1,9 miliarde de euro, menit să accelereze investițiile publice.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: