Încă o sesizare la ANI privind averea unui deputat PAS. Socialistul Vasile Bolea a depistat „neconcordanțe” în declarația lui Petru Frunze

Deputatul PSRM Vasile Bolea a depus o sesizare la Autoritatea Națională de Integritate în legătură cu declarația de avere și interese ale deputatului PAS Petru Frunze. Într-o postare publicată pe 5 august pe pagina sa de Facebook, socialistul îl acuză pe Frunze că nu a declarat mai multe bunuri și surse de venit.

„Salariul doamnei Frunze a scăzut cu peste 100 de mii de lei sau cu 94% față de 2018. Din declarația parlamentarului PAS rezultă că soția sa are o leafă de 6500 lei pe an pentru funcția de manager, ceea ce constituie circa 541 lei pe lună, mult sub salariul mediu pe economie. Adică, șef la propria afacere cu salariul de trei ori mai mic decât al unui paznic. Ciudat, nu? De fapt, așa ne mint deputații Maiei Sandu! Acest fapt poate fi catalogat ca evaziune de la plata impozitelor și taxelor în special din domeniul social”, a scris socialistul.

Deputatul PSRM mai scrie că a depistat neconcordanțe privind anumite colecții de artă și metale prețioase, dar și la capitolul declararea bunurilor imobile. De asemenea, acesta susține că Petru Frunze are venit de la un ONG, ceea ce contravine cu statutul de deputat.

https://www.facebook.com/bolea.vasile/posts/3154239514613025

NM a încercat să obțină un comentariu de la deputatul PAS, însă deocamdată, acesta nu a răspuns la mesaj.

Pe 4 august, deputatul PSRM Vladimir Odnostalko a anunțat că a sesizat Autoritatea Națională de Integritate și Inspectoratul Fiscal de Stat despre mai multe „neconcordanțe și lacune” în declararea veniturilor și intereselor personale ale deputatului PAS Mihai Popșoi. În replică, parlamentarul vizat susține că s-ar încerca astfel să se „distragă atenția publică de la hoțiile socialiștilor”.

Pe 31 iulie, deputatul PSRM Grigore Novac a anunțat că a sesizat ANI și Procuratura Generală, ca să verifice „neconcordanțele și lacunele” din declarațiile de avere și interese persoanale ale deputatului PAS Dumitru Alaiba. Contactat de NM, Alaiba a răspuns că este gata să răspundă „cu plăcere” oricărui demers, însă și Novac ar trebui să explice de unde are „cadouri de mii de euro”.

Pe 30 iulie, parlamentarul socialist Grigore Novac a depus o solicitare la ANI și PG, prin care cere verificarea declarațiilor de avere și interese ale deputatei PAS Veronica Roșca. Ca și în cazul lui Dumitru Alaiba, Novac a argumentat că a depistate mai multe „neconcordanțe și lacune”. În replică, Veronica Roșca a declarat că este vorba despre „răfuieli politice” și că este gata să răspundă în fața legii pentru fiecare ban câștigat de ea și familia sa.

Anterior, ANI a emis un act de constatare care îl vizează chiar pe Grigore Novac. Potrivit inspectorului de integritate al ANI, deputatul nu ar fi inclus în declarația de avere pe anii 2015-2019 un venit în sumă de 1 300 de dolari, două locuințe aflate în posesia sa cu statut de domiciliu permanent.

Grigore Novac a respins acuzațiile aduse de ANI și a contestat actul în instanța de contencios administrativ.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: