news.rambler

Indexare cu 3,86% și majorarea pensiei minime până la 2000 lei. Guvernul lansează dezbateri publice

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a propus spre dezbateri publice un proiect de hotărâre a Guvernului, care prevede că, de la 1 octombrie anul curent, pensiile pentru limită de vârstă, cele pentru dizabilitate, dar și alte prestații de asigurări sociale și unele prestații sociale de stat să fie indexate cu 3,86%, reieșind din rata inflației înregistrată în primul semestru al anului curent, transmite IPN.

Autorii proiectului precizează că, potrivit datelor Biroului Național de Statistică, rata inflației înregistrată în primul semestru al anului 2021 față de decembrie 2020 este de 3,86%. Se propune să fie indexate toate categoriile de pensii, indiferent de tipul acestora și mărimea prestației.

Totodată, de la 1 octombrie 2021, cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă va constitui 2000 lei. Diferența dintre cuantumul pensiei minime și cuantumul pensiei calculate se va achita din mijloacele bugetului de stat.

Pentru indexarea prestațiilor de asigurări sociale și a unor prestații sociale de stat cu coeficientul 3,86% sunt necesare 188 186,7 mii lei. Cheltuielile necesare pentru stabilirea de la 1 octombrie 2021 a cuantumului pensiei minime pentru limită de vârstă de 2000 lei constituie 512 712,1 mii lei.

Legea privind sistemul public de pensii prevede că în Republica Moldova pensiile se indexează în fiecare an, la 1 aprilie și la 1 octombrie. La 1 aprilie, coeficientul de indexare va fi egal cu media creșterii anuale a indicilor prețurilor de consum din ultimii trei ani, iar la 1 octombrie – cu rata inflației înregistrată în primul semestru al anului în curs. Coeficientul de indexare se stabilește de către Guvern.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

radiomoldova.md

Mii de moldoveni, lăsați fără buletine românești la frontieră? Presa: actele sunt anulate din cauza domiciliilor fictive

Mii de moldoveni sunt lăsați fără buletine românești la frontieră din cauza domiciliilor fictive, scrie evenimentul.ro. Potrivit sursei citate, din 2023 – anul în care a intrat în vigoare o modificarea ce limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – lucrătorii de evidență au început verificările, iar atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului. Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, notează sursa.

Potrivit sursei citate, de-a lungul anilor, mii de cetățeni – atât români, cât și străini deținători ai cetățeniei române – și-au putut stabili domiciliul la aceeași adresă, uneori în mod evident formal, fără a locui vreodată acolo. În lipsa unor instrumente legale pentru a limita acest lucru, funcționarii de evidența persoanelor au fost obligați să accepte declarațiile pe propria răspundere ale solicitanților. În unele cazuri, la aceeași adresă au fost înregistrate zeci sau chiar sute de persoane – multe dintre ele aflate peste hotare, notează publicația.

Conform sursei citate, abia în iunie 2023 a intrat în vigoare o modificare legislativă care limitează la maximum 10 numărul de persoane care pot avea domiciliul la aceeași adresă – cu excepția familiei extinse. De atunci, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările și, atunci când constată nereguli, dispun încetarea valabilității domiciliului. Conform publicației, procedura este amplă: poliția realizează verificări în teren, persoanele sunt invitate la serviciul public comunitar de evidență a persoanelor pentru clarificări, iar în cazul în care se confirmă că nu locuiesc la adresa declarată, datele sunt anulate în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

„Doar în 2025 au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, ajungându-se la un total de 143.831 de astfel de situații până la jumătatea lunii noiembrie”, a notat publicația.

Potrivit evenimentul.ro, când un domiciliu este anulat, sistemul informatic generează și o alertă de tip administrativ în Sistemul Informatic Național de Semnalări și în Sistemul de Informații Schengen. În aceste condiții, polițiștii de frontieră care efectuează controlul sistematic la intrarea și ieșirea din țară sunt obligați să rețină actul de identitate și să îl trimită autorităților competente.

„În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost astfel reținute la frontieră, fie pentru că figura o alertă, fie pentru că documentele erau raportate ca pierdute sau furate. Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră”, a notat sursa citată.

Menționăm că, în octombrie 2025, publicația 24iasi.ro a scris că, de la începutul anului, în punctele de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la nivelul structurilor subordonate Inspectoratului Teritorial al Poliției de Frontieră Iași, au fost reținute în vederea transmiterii către organele emitente aproximativ 870 de cărți de identitate care nu mai constituiau documente de călătorie. Potrivit sursei citate, principalul motiv îl reprezintă domiciliul fictiv declarat în România.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: