Sursa: cotidianul.ro/variola maimuței
Sursa: cotidianul.ro/variola maimuței

Infecție cu virusul variolei maimuței, confirmată în R. Moldova pentru prima dată după 2022

În Republica Moldova a fost înregistrat un caz de infecție cu virusul variolei maimuței (MPXV), acesta fiind de import. Ultimele două cazuri de infecție cu acest virus în țara noastră au fost înregistrate în 2022. Informațiile au fost comunicate pe 19 februarie de Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), care a precizat că persoana infectată se află sub supraveghere medicală, iar starea sa este satisfăcătoare.

Potrivit ANSP, cazul este de import și a fost confirmat prin investigații de laborator efectuate în cadrul Laboratorului Național de Referință al instituției. „Persoana s-a adresat pentru asistență medicală, prezentând slăbiciune generală, febră și erupții cutanate. În prezent, aceasta se află sub supraveghere medicală, conform protocoalelor în vigoare, starea fiind satisfăcătoare. Specialiștii ANSP au inițiat ancheta epidemiologică și aplică măsurile de prevenire și control al infecției”, a adăugat instituția.

Conform Agenției, ultimele două cazuri de infecție cu acest virus în Republica Moldova au fost înregistrate în anul 2022, ambele fiind cazuri de import. „În ultimii doi ani, cazuri de infecție cu MPXV au fost raportate în mai multe țări europene. În decembrie 2025 și ianuarie 2026, cazuri de boală au fost raportate în România și Cehia”, a adăugat instituția.

ANSP, despre infecție

Potrivit Agenției, infecția este cauzată de virusul variolei maimuței, prezent în fauna sălbatică, la anumite mamifere mici, în mai multe țări din Africa Centrală și de Vest. Virusul nu este endemic în Europa, fiind înregistrate doar cazuri de import.

„Variola maimuței în mod normal, nu se răspândește cu ușurință între persoane, fiind necesar un contact apropiat. Virusul pătrunde în organism prin pielea lezată, tract respirator, ochi, nas sau gură și prin contact cu fluide corporale infectate. Principalul mod în care poate fi transmis este prin contact fizic apropiat prelungit cu o persoană diagnosticată cu variola maimuței sau contact prelungit cu obiecte contaminate ale acesteia. Manifestările clinice ale bolii includ: simptome febrile generale (febră, cefalee, frisoane, slăbiciune, inflamarea ganglionilor limfatici), erupții cutanate și leziuni la nivelul mucoasei (la nivelul gurii, nasului, gâtului sau tractului digestiv), dureri musculare și de spate”, a declarat Agenția.

Instituția a precizat că, în prezent, există vaccin împotriva infecției, care este recomandat doar în zonele cu transmitere activă. Pentru reducerea riscului de infecție, ANSP a recomandat respectarea măsurilor de igienă, evitarea contactului apropiat cu persoane suspecte sau confirmate, evitarea contactului cu animale sălbatice sau materiale contaminate în zonele cu circulație activă a MPXV și adresarea la medic în cazul apariției simptomelor sugestive.

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

NYT: SUA ar propune reluarea importurilor de gaze rusești în Europa pentru a pune capăt războiului din Ucraina

Reluarea importurilor de cantități mari de gaze naturale rusești în Europa ar fi un element-cheie al noii propuneri a Statelor Unite ale Americii pentru încheierea războiului din Ucraina. Despre acest lucru scrie The New York Times (NYT), care citează surse familiarizate cu discuțiile.

Potrivit publicației, inițiativa a fost prezentată de Steve Witkoff și Jared Kushner, emisarii speciali ai președintelui american Donald Trump, în cadrul negocierilor cu reprezentanții Ucrainei și ai Uniunii Europene. Propunerea ar fi fost discutată și cu președintele ucrainean Vladimir Zelenski, în timpul unei întâlniri desfășurate la Kiev în septembrie.

Planul Washingtonului ar urmări să ofere Rusiei un stimulent economic pentru a pune capăt războiului, prin reluarea livrărilor de gaze naturale către Europa.

Ideea a fost însă întâmpinată cu scepticism de reprezentanții UE. Günter Sautter, principalul consilier pentru securitate al cancelarului german Friedrich Merz, s-ar fi pronunțat ferm împotriva acestei inițiative. Totodată, unii oficiali europeni și ucraineni se așteaptă ca SUA să încerce să obțină o parte din veniturile generate de exporturile de gaze rusești, potrivit surselor NYT.

SUA ar fi discutat cu Rusia despre reluarea funcționării gazoductului Nord Stream

Sursele citate de The New York Times au mai declarat că oficialii americani au discutat cu partea rusă despre posibilitatea reluării funcționării gazoductului Nord Stream, care leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică. Conducta este nefuncțională din august 2022, când a fost avariată în urma unor explozii.

La începutul lunii octombrie, agenția Reuters a relatat, la rândul său, despre aceste discuții, citând cinci surse. Potrivit uneia dintre sursele NYT, administrația Trump consideră că reluarea funcționării Nord Stream ar fi „o sarcină ușoară” în cazul în care s-ar ajunge la un acord de pace.

Reprezentanții Casei Albe au negat însă că subiectul reluării funcționării gazoductului ar fi fost discutat. Aceștia au precizat că orice acord în această privință ar necesita o coordonare strânsă cu partenerii europeni, în cadrul unui acord de pace cuprinzător.

UE a decis să renunțe la gazele rusești până la sfârșitul anului 2027

În ianuarie 2026, Uniunea Europeană a convenit asupra eliminării treptate a importurilor de gaze naturale din Rusia, atât prin conducte, cât și sub formă de gaz natural lichefiat (GNL), până la 1 noiembrie 2027. Măsura prevede și interzicerea încheierii unor noi contracte de import de gaze cu Rusia, notează DW.

După declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina, în februarie 2022, ponderea gazelor rusești în totalul importurilor UE a scăzut considerabil. Dacă în 2021 acestea reprezentau 45% din importurile de gaze ale Uniunii, în 2024 ponderea a coborât la aproximativ 19%, iar în 2025 — la 13%.

La 1 ianuarie 2025, Ucraina a oprit tranzitul gazelor rusești către Europa, după ce a refuzat prelungirea contractului expirat cu gigantul energetic rus Gazprom.

Potrivit The New York Times, decizia provoacă pierderi anuale de aproximativ 900 de milioane de euro pentru Kiev, reprezentând veniturile pe care Ucraina le încasa din taxele de tranzit.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: