Андрей Мардарь / NewsMaker

Inflația a ajuns în decembrie la 13,94%. Cel mai mult s-au scumpit produsele alimentare

Prețurile medii de consum în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 (în ultimele 12 luni) au crescut cu 13,94%. Datele au fost publicate, pe 11 ianuarie, de Biroul Național de Statistică (BNS).  Astfel, potrivit BNS, produsele alimentare s-au scumpit cu 17,46% timp de un an, mărfurile nealimentare – cu 12,06% și serviciile prestate populaţiei cu 11,59%.

Preţurile medii de consum în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021 au crescut cu 1,66% (în luna decembrie 2020 faţă de noiembrie 2020 acestea au înregistrat o creștere de 0,32%). Creșterea preţurilor medii de consum a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,22%, la mărfurile nealimentare cu 1,07% și la serviciile prestate populației cu 1,72%.

În luna decembrie 2021, faţă de luna noiembrie 2021, au crescut preţurile în particular la următoarele produse alimentare: struguri proaspeți – cu 10,1%, carne de vită – 4,9%, pâine din făină de grâu – cu 4,5%, ouă de găină – cu 4,3%, biscuiți și turte dulci – cu 3,4%, cartofi – cu 2,6%, legume – cu 2,5% (inclusiv la varză – cu 13,1%, ceapă uscată – cu 7,8%, ciuperci proaspete – cu 5,7%, legume rădăcinoase – cu 5,3%, usturoi – cu 3,7%), lapte şi produse lactate – cu 2,5% (inclusiv la lapte semidegresat și lapte integral – cu 5,2% și, respectiv, cu 2,3%, brânză de vaci – cu 3,1%, smântână şi frişcă – cu 2,4%, produse din lapte acru – cu 1,5%), zahăr – cu 2,4%, orez, paste, tăiței, pesmeți și covrigi, pâine de secară şi alte tipuri de pâine, ciocolată, bomboane de ciocolată și alte produse din cacao, cafea naturală și cafea solubilă, unt, pește proaspăt, carne de porc, de pasăre, sare, maioneză,  muştar, oţet – până la 2%.

Totodată, în perioada de raport au fost înregistrate reduceri de preţ la: citrice – cu 6,6%,  castraveți – cu 5,4%, tomate – cu 4,1%, fructe exotice – cu 2,7%.

Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, în luna decembrie 2021 față de noiembrie 2021, au fost înregistrate creșteri mai semnificative de preț la: cărbune de pământ – cu 7,2%, plante și flori –  6,7%, lemne pentru foc – cu 5,3%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 2,2%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 1,8%, cizme, pantofi și alte tipuri de încălţăminte – 1,7%, articole de îmbrăcăminte și aparate de uz casnic de capacitate mare, electrice și neelectrice – cu câte 1,5%.

Concomitent, în luna decembrie 2021 în comparație cu noiembrie 2021 au fost înregistrate unele reduceri de preț la motorină – cu 6,5%, benzină – cu 4,7%, gaz lichefiat, ambalat în butelii – cu 2,6%.

Pentru serviciile prestate populaţiei, în luna decembrie 2021 faţă de luna noiembrie 2021, au fost înregistrate creșteri de preț la cursurile de instruire pentru obținerea permisului de conducere – cu 29,6%, serviciile de reparare a mobilei și a articolelor de mobilier – cu 9,2%, serviciile transportului de pasageri cu taxiul – cu 6,6%, serviciile de alimentație publică – cu 2,8%.

Inflaţia la sfârşitul anului 2021 (cumulativ, de la începutul anului, faţă de decembrie 2020) a constituit 13,94% (în decembrie 2020 față de decembrie 2019 inflația a constituit 0,39%).

În luna decembrie 2021 față de decembrie 2020 au fost înregistrate creșteri mai accentuate a prețurilor la următoarele produsele alimentare: cartofi – cu 51,6%, legume – cu 43,8% (inclusiv la varză – cu 62,4%, ceapă uscată – cu 50,1%, usturoi – cu 29,3%, tomate – cu 26,6%, ciuperci proaspete – cu 24,6%, castraveți – cu 19,7%), ulei de floarea soarelui – cu 33,5%, maioneză, muştar, oţet și alte condimente – cu 23,5%, ouă de găină – cu 22,5%, carne de porc, vită și pasăre domestică – cu 22,3%, 19,7%, și, respectiv, cu 13,5%, pește proaspăt – cu 21,7%, ciocolată, bomboane de ciocolată și alte produse din cacao – cu 20,3%, crupe – cu 19,3%, unt – cu 15,5%, pâine din făină de grâu – cu 14,2%, făină de porumb – cu 13,6%, lapte şi produse lactate – cu 13,4% (inclusiv la lapte integral și lapte semidegresat – cu 22,0% și, respectiv, cu 21,3%, smântână şi frişcă – cu 14,0%, brânză de vaci – cu 12,7%, produse din lapte acru – cu 9,8%, caşcaval şi brânză de oi – cu 9,6%), zahăr – cu 11,6%, biscuiţi, turte dulci – cu 10,5%, făină de grâu – cu 7,6%, orez – cu 7,1%, paste făinoase – cu 6,3%, pâine de secară şi alte tipuri de pâine – cu 4,5%.

Dacă ne referim la mărfurile nealimentare, s-au înregistrat creşteri ale preţurilor la: cărbune de pământ – cu 46,1%, gaz lichefiat ambalat în butelii – cu 44,9%, motorină – cu 29,8%, benzină – cu 28,8%, brichete și peleți din biomasă – cu 28,4%, materiale pentru întreținerea și repararea locuinței – cu 24,3%, lemne pentru foc – cu 21,1%, mobilă și echipamente de uz casnic – cu 19,8%, covoare şi alte materiale de acoperire a podelelor – cu 15,4%, echipamente de procesare a informaţiei – cu 15,0%, aparate electrice de uz casnic de capacitate mică – cu 13,3%, piese de schimb şi accesorii pentru transport personal – cu 10,2%, articole de îmbrăcăminte – cu 10,1%, aparate electrice de uz casnic de capacitate mare – cu 9,3%.

Pentru serviciile prestate populaţiei în luna decembrie 2021 faţă de decembrie 2020 au fost înregistrate creșteri de preț la serviciile comunal-locative8 – cu 18,2% (în special: gaz din rețea – cu 81,7%, încălzirea centralizată – cu 24,6%, prepararea apei calde – cu 11,4%), serviciile de reabilitare în instituțiile sanatoriale – cu 33,5%, serviciile pentru întreţinerea şi repararea locuinţei – cu 23,6%, serviciile transportului de pasageri cu taxiul – cu 23,4%, serviciile saloanelor de coafură şi estetică corporală – cu 19,6%, pachetele de servicii turistice – cu 18,5%, serviciile stomatologice – cu 15,6%, serviciile de alimentație publică – cu 9,7%, închirierea apartamentelor și asigurările pentru transport – cu câte 9,5%, serviciile de telefonie mobilă – cu 3,7%, serviciile transportului rutier urban de călători – 1,1%.

Concomitent, în decembrie 2021 față de decembrie 2020 au fost marcate reduceri mai semnificative de preţuri la serviciile pentru energie electrică – cu 7,8%.

 

 

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Primăria Chișinău

Decanul FRIȘPA critică absorbția universității din Cahul de către UTM: „Nu mai contează nici argumentele, nici bunul simț”

Decanul Facultății de Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative (FRIȘPA) a USM, Alexandru Solcan, a publicat pe 27 decembrie un mesaj în care a criticat proiectul hotărârii de Guvern privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). El a sugerat că scopul reorganizării este, de fapt, acordarea celui de-al treilea mandat consecutiv rectorului UTM, după ce Ministerul Educației și Cercetării a propus o inițiativă care prevede o astfel de posibilitate pentru conducătorii instituțiilor de învățământ superior care au absorbit alte universități. Totodată, Solcan susține că autoritățile centrale ar dori să creeze un precedent pentru a începe să caute modalități prin care posibilitatea unui al treilea mandat consecutiv să fie atribuită și în cazul președintelui țării.

Absorbția de către UTM a Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul e despre trei mandate consecutive, atunci când legea prevede doar două. Se caută un precedent. Nu mai contează nici argumentele, nici rațiunea, nici bunul simț. Cetățenii trebuie să se deprindă cu formula „al treilea termen”. Decizia a fost luată la cel mai înalt nivel. Toate discuțiile sunt inutile. Pe termen scurt, cei absorbiți vor avea, chiar, de câștigat. Se va investi mult în acest proiect. Este nevoie de o poveste de succes, iar formula „al treilea termen” va fi parte a narațiunii. (…) Urmează identificarea modalității de a deschide calea celui de-al treilea mandat consecutiv pentru președintele/președinta Republicii. Probabil, se va merge pe varianta referendumului constituțional, când, pe de o parte, vor fi accesate la turații maxime motoarele propagandei, manipulării și intimidării, iar pe de alta, resursele administrative și tot ce înseamnă condiția reală de partid-stat. Va fi greu, dar nu imposibil”, a scris Alexandru Solcan pe Facebook.

NM a solicitat o reacție la afirmațiile decanului FRIȘPA de la Președinție, însă, deocamdată, nu am primit un răspuns.

Amintim că Ministerul Educației și Cercetării desfășoară, în perioada 23 decembrie 2025 – 2 ianuarie 2026, consultări publice pe marginea proiectului unei hotărâri de Guvern care privind absorbția Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul de către Universitatea Tehnică a Moldovei. Inițiativa prevede că, după procesul de reorganizare, la Cahul ar urma să fie creat Centrul Universitar „Bogdan Petriceicu Hașdeu” în cadrul UTM. De asemenea, documentul propune instituirea funcției de prorector responsabil de Centrul Universitar, care va fi numit de rectorul UTM și ales din rândul comunității academice locale.

Ministerul Educației și Cercetării a declarat anterior că scopul inițiativei este de a consolida și dezvolta învățământul superior din sudul Republicii Moldova, „prin integrarea universității din Cahul într-o instituție mai mare, cu capacități academice, administrative și financiare sporite”.

Consultările pe marginea proiectului hotărârii de Guvern au fost lansate la mai puțin de o lună după ce MEC a prezentat o serie de modificări la Codul Educației. Una dintre propuneri prevede posibilitatea acordării unui al treilea mandat consecutiv pentru rectorii instituțiilor care au absorbit alte universități. Conform propunerii, rectorul instituției de învățământ superior care a absorbit altă universitate nu obține automat un al treilea mandat: decizia trebuie să fie validată de comunitatea academică.

Actualmente, legislația stabilește că un rector sau decan poate conduce aceeași instituție maximum două mandate consecutive a câte cinci ani.

Propunerea ministerului a fost intens criticată în spațiul public, în special de rectorul USM, Igor Șarov, care a spus că astfel de practici, nu pot fi asociate cu un stat european precum Republica Moldova. Totodată, Șarov, dar și liderul PNM, Dragoș Galbur, au sugerat că scopul inițiativei este acordarea unui mandat suplimentar rectorului UTM, Viorel Bostan. În reacție, ministrul Educației și Cercetării, Dan Perciun, a declarat că „atacurile la adresa unuia dintre cei mai dinamici rectori sunt descalificante”.

Viorel Bostan, în vârstă de 53 de ani, a fost ales rector al Universității Tehnice a Moldovei în 2016, iar în decembrie 2020 a fost reales. Bostan a candidat pe lista partidului de guvernământ PAS la alegerile din 28 septembrie 2025, obținând un mandat de deputat. Ulterior, el a renunțat la fotoliul de parlamentar.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: