rbk.ru

Inflația cumulativă în Moldova a ajuns la 80%, în cinci ani. Ce se va întâmpla cu prețurile în 2026

În 2025, prețurile din Republica Moldova au crescut cu 6,8%, potrivit datelor oficiale. Pentru acest an, autoritățile estimează o scădere a inflației până la 4,3%. Nici experții nu văd premise pentru o majorare semnificativă a prețurilor.

Ce s-a scumpit anul trecut?

Potrivit Biroului Național de Statistică, prețurile au crescut anul trecut cu 6,8%, peste coridorul inflațional stabilit de Banca Națională a Moldovei, de 5% ± 1,5%. Totodată, inflația a scăzut treptat începând cu luna iunie 2025, când a atins nivelul de 8,17%.

Pe parcursul anului, prețurile la produsele alimentare au crescut cu 5,6%, la mărfurile nealimentare – cu 2,3%, iar la serviciile prestate populației – cu 14,8%.

Dintre produsele alimentare, cel mai mult s-au scumpit fructele – cu 20,06%, ouăle – cu 20,05% și uleiul vegetal – cu 10,69%. Prețurile la lapte și produse lactate au crescut cu 5,76%, iar la pâine – cu 4,53%. S-au ieftinit doar zahărul – cu 4,39% și legumele – cu 2,07%.

Dintre mărfurile nealimentare s-au scumpit încălțămintea – cu 5,34%, îmbrăcămintea – cu 5,06%, materialele de construcție – cu 4,24% și medicamentele – cu 2,5%. În același timp, combustibilul s-a ieftinit cu 1,71%.

Serviciile s-au scumpit cu 14,85%. Cel mai mult au crescut prețurile la serviciile comunale – cu 26,99%, inclusiv energia electrică – cu 48%, încălzirea centralizată – cu 35,3%, apa și serviciile de canalizare – cu 16,77%. Alimentația publică s-a scumpit cu 11,96%, transportul de pasageri – cu 6,11%, iar serviciile medicale – cu 2,04%.

Biroul Național de Statistică a menționat că inflația în Republica Moldova, la finalul anului 2025, este mai mică decât în Ucraina vecină (8%) și în Turcia (30,9%), dar mai mare decât în Islanda (4,5%), Macedonia de Nord (4,1%), Estonia (4,1%), Georgia (4%), Lituania (3,4%), Croația (3,3%), Slovenia (2,7%), Polonia (2,4%) și Cehia (2,1%).

Ce se va întâmpla cu prețurile în acest an?

Potrivit prognozelor Guvernului, rata inflației va ajunge la 4,3% în 2026 și la 4,5% în 2027, urmând astfel să se încadreze în coridorul inflațional. La rândul său, Banca Națională estimează că inflația va coborî la 4,4% în primul trimestru al acestui an, va scădea la 4,1% în trimestrul al doilea, va ajunge la 4,2% în al treilea trimestru, urmând ca spre sfârșitul anului să urce ușor până la 4,6%.

Potrivit expertului IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, în 2025 inflația a crescut brusc din cauza majorării prețurilor la resursele energetice la începutul anului. „După o inflație de 34% [în 2022], 10% este rău, dar nu este groaznic. Datorită ajutorului UE, în loc de [cele așteptate] 10% anul trecut, am reușit să încetinim inflația și să ajungem la un indicator sub 7%”, a spus Ioniță.

El a menționat, de asemenea, că nu există premise pentru o inflație ridicată în 2026. „Pe parcursul a cinci ani (din 2021 până în 2025), inflația cumulativă a constituit 80%. În 2020 inflația a fost puțin peste 0%, apoi a urmat un salt brusc al prețurilor, iar acum factorii de creștere s-au epuizat. La capitolul energie, ne așteptăm chiar la o scădere a prețurilor. De aceea, inflația va intra în coridorul de până la 5%”, a explicat expertul.

El a adăugat că, în acest an, se așteaptă și o reducere a ratei de bază, precum și a ratelor dobânzilor la creditele de consum și ipotecare.


Abonați-vă la canalul de Telegram NewsMaker în română. Relatăm despre cele mai importante știri din țară și de peste hotare.



Vreți să susțineți ceea ce facem?

Puteți contribui la realizarea jurnalismului calitativ. Pentru aceasta, puteți contribui printr-o donație unică prin sistemul E-commerce de la maib sau puteți întocmi un abonament lunar pe Patreon! În acest mod, puteți fi parte a schimbării în bine pentru Moldova. Datorită contribuției dvs, noi vom avea posibilitatea să transformăm în realitate și mai multe proiecte noi și importante și, ceea ce este la fel de important, să rămânem independenți. Indiferent de mărimea contribuției, veți primi un mic cadou. Accesați linkul pentru a fi complicele nostru. Nu este greu, ba chiar plăcut.

Susțineți NewsMaker!

If you have found a spelling error, please, notify us by selecting that text and pressing Ctrl+Enter.

Știri similare

0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

Inquam Photos / Octav Ganea

Congresul PNL: Bolojan, reales președinte. Se cere demisia a 5 membri, inclusiv Adrian Veștea

Ilie Bolojan a fost reales președinte al Partidului Naţional Liberal (PNL). Decizia a fost luată pe 21 iunie, în cadrul Congresului Extraordinar al partidului. Totodată, au fost adoptate două hotărâri, printre care „reconfirmarea poziției PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD”. O altă hotărâre prevede solicitarea demisiei din partid a unor membri, printre care Adrian Veștea. Anunțul a fost făcut de reprezentanții PNL.

Potrivit PNL, Congresul l-a reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al partidului cu 1 769 de voturi, reprezentând 96% din voturile exprimate de delegați. Partidul a precizat că Bolojan a fost ales pe baza moțiunii „Modernizare cu Rădăcini”, împreună cu o echipă din care fac parte: Dan Motreanu (prim-vicepreședinte), Robert Sighiartău (secretar general), Mircea Abrudean, Oana Gheorghiu, Gabriela Horga, Alexandru Muraru, Siegfried Mureșan, Dragoș Pîslaru, Ioan Popa și Florin Roman (vicepreședinți). 

„Cel mai important lucru pe care l-a demonstrat partidul nostru este că se poate guverna și altfel în România: se poate guverna cu respect pentru banul public, se poate guverna fără aroganță, se poate guverna spunându-le oamenilor adevărul, se poate guverna stabilind reguli care sunt valabile pentru toată lumea, iar banul public, adunat din munca grea a celor care muncesc zi de zi în companiile și fabricile din România, să nu fie risipit”, a afirmat Bolojan în discursul său din fața Congresului Extraordinar.

El a afirmat că „PNL este de partea bună a istoriei” și a propus liberalilor „un nou drum, bazat pe valorile liberale”. „Eu vă propun reconstrucția unui partid demn, curajos, principial, care să recâștige încrederea românilor și, odată reconstruit, el însuși să fie o forță de reconstrucție a României. (…) Vom reveni la guvernare, dar nu prin compromis, nu suportând minciuni și decontând fuga de răspundere a altora. Vom reveni la guvernare ca un partid mare, care pune cu adevărat în aplicare proiectul său pentru România puternică, modernă și prosperă”, a declarat Bolojan.

Potrivit PNL, Congresul Extraordinar a adoptat două hotărâri. „Prima hotărâre reconfirmă poziția PNL de a nu mai face coaliție cu PSD, precum și excluderea din partid a acelor membri ai PNL care ar vota, susține sau participa la crearea unui guvern cu PSD. A doua hotărâre solicită demisia din partid a domnilor Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea și Hubert Thuma, precum și a doamnei Alina Gorghiu, urmând ca, în cazul neprezentării demisiilor până pe 22 iunie 2026, ora 12, să fie demarate procedurile de excludere”, a adăugat partidul.

Totodată, potrivit partidului, a fost modificat statutul PNL „pentru a se introduce formula moțiunilor în privința candidaturilor în cadrul congresului, pentru a se crea Biroul Permanent Național ca principală structură internă de conducere a PNL și pentru a se întări disciplina de partid”.

***

Amintim că România nu mai are Guvern cu puteri depline după ce, pe 5 mai, Ilie Bolojan și cabinetul său de miniștri au fost demiși printr-o moțiune de cenzură depusă de Partidul Social Democrat (PSD) și Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). PSD a făcut parte din coaliția de guvernare condusă de Bolojan, însă în aprilie i-a retras sprijinul politic, invocând nemulțumiri față de măsurile de austeritate și politicile de reducere a deficitului bugetar. După ce Bolojan a refuzat să demisioneze, social-democrații și-au retras miniștrii din Executiv și, ulterior, au depus, împreună cu AUR, moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului.

În prezent, Cabinetul Bolojan exercită atribuții interimare până la învestirea unui nou executiv.

Pe 4 iunie, Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, europarlamentar și consilierul său onorific pentru relația cu românii de pretutindeni, să formeze Guvernul. Partidul Național Liberal a declarat că nu va susține un cabinet de miniștri condus de Eugen Tomac și a subliniat că PSD ar trebui să-și asume formarea Executivului, după ce a dărâmat Guvernul Bolojan.

Pe 14 iunie, Nicușor Dan a anunțat că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat al României. Totodată, a anunțat nominalizarea lui Adrian Veștea, membru al PNL, pentru funcția de premier. După anunțul noii nominalizări, Ilie Bolojan, liderul PNL și prim-ministru interimar, a declarat că Nicușor Dan nu a informat formațiunea în prealabil despre intenția de a-l desemna pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Tot atunci a anunțat că, în perioada „imediat următoare”, PNL va organiza o ședință a Biroului Politic Național pentru a lua o hotărâre oficială.

Nu mai sunt articole de afișat.
0
Sondaj standard

Ți-a plăcut pluginul nostru?

x
x

Spelling error report

The following text will be sent to our editors: